 Don Pasquale32 aprobate pascumoale@gmail.com 75.57.36.95 |
Ma indoiesc ca povestitorul controoversat Coanda a avut vreodata fericita ocazie sa o vada pe mama lui Tesla purtand tricolor{ce triumfanta si gonflata expresie} si vorbind romaneste. Deci in afara de povestitorul Coanda cine a mai auzit-o pe mama lui Tesla sau pe Tesala vorbind romaneste? Coanda a avut problemele lui personale de credibilitate toata viata si acum vrea sa-l compromita si pe Tesla? Daca stii principiile de baza ale aerodinamicii, poti sa constati singur si fara dificultati ca Efectul Coanda nu este nimic altceva decat Becul Teclu. Este acelasi principiu pe care profesorul brasovean la folosit in premiera la confectionarea arzatorului de laborator pe gaze. „Nicolae Teclu -11 octombrie 1839, Brașov, România – 13 iulie 1916, Viena, Austro-Ungaria) a fost un chimist român, care și-a dat numele „arzătorului Teclu”, folosit în întreaga lume. A studiat ingineria și arhitectura, apoi chimia, continuându-și cariera devenind profesor de chimie generală și analitică la Viena. De asemenea, a contribuit substanțial la dezvoltarea chimiei la nivel mondial.” https://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Teclu Orice fizician poate confirma acest lucru. Faptul ca comunistii l-au luat in brate pe Coanda si efectul sau nu a facut altceva decat sa compromita si mai mult credibilitatea regimului de la Bucuresti si cred ca cei care au venit cu o asemenea ideie compromitatoare au fost consilierii rabinici ai Ceusestilor. Merita mai mult credit brasoveanul Prof Teclu dacat povestitiorul controversat Coanda. Cinstindu-l pe Teclu cel putin onoram un nume si o personalitate veritabila. |
*
NR – Dar de ce era nevoie să dați în Coandă?! „Controversatul” Coandă? Aud prima oară de așa ceva! Venirea lui Coandă în România anilor 1970 a fost resimțită de toată suflarea românească ca o veste bună, de normalizare a situației. Nu vă înțeleg!
Stiu ca redactiei nu prea-i plac postarile cu versuri, insa cer clementa si o exceptie, caci mai ieri vorbeam de Poetul neamului, si incerc sa raspund cuiva cu parte dintr-o strofa lamuritoare:
”Neputând să te ajungă, crezi c-or vrea să te admire?
Ei vor aplauda desigur biografia subțire
Care s-o-ncerca s-arate că n-ai fost vrun lucru mare,
C-ai fost om cum sunt și dânșii… Măgulit e fiecare
Că n-ai fost mai mult ca dânsul. Și prostatecele nări
Și le umflă orișicine în savante adunări
Când de tine se vorbește. S-a-nțeles de mai nainte
C-o ironică grimasă să te laude-n cuvinte.
Astfel încăput pe mâna a oricărui, te va drege,
Rele-or zice că sunt toate câte nu vor înțelege…
Dar afară de acestea, vor căta vieții tale
Să-i găsească pete multe, răutăți și mici scandale –
Astea toate te apropie de dânșii… Nu lumina
Ce în lume-ai revărsat-o, ci păcatele și vina,
Oboseala, slăbiciunea, toate relele ce sunt
Într-un mod fatal legate de o mână de pământ;
Toate micile mizerii unui suflet chinuit
Mult mai mult îi vor atrage decât tot ce ai gândit.”
*Eminescu, iți multumesc ca ai exisat, chiar daca ne-au ramas doar 4 fotografii cu tine! Esti GENIAL si peste secole!
Se pare ca Redactiei nu i-a placut raspunsul ce putea deveni oricand unul in extenso.
Nostalgiile mai si dor cateodata, cand se lovesc de realitate.
Cu noua echipa de hei-rupisti ne se vor construi nici viaducte si nici pasuri, ca cei ce „au oprit tractorul cu piciorul” – ca sa le iasa rima.
Mult noroc domnule profesor, eu unul am decolat.
Acum, fie-mi scuzata postarea, dar nu suntem toti absolventi de fizica aplicata!
Cu toata gratia, intre becul Teclu, un arzator in fapt, cu reglaje de presiune si puterea flacarii (sunt mai multe tipuri de becuri ce poarta numele parintelui descoperitor-inovatii pe aceeasi tema, gaura de admisie oxigen si rotita de reglaj presiune gaz, gauri in partea de sus pt reglajul si puterea flacarii, materialul din care este fabricat – si Efectul Coanda este cale lunga! Un lucru ramane comun: mecanica fluidelor, insa Coanda aduce un injector si constata cum se aliniaza gazele….
*Este ca si cum am spune ca la baza Efectului Coanda sta Lampa de luminat pe gaz (petrol lampant cu putina sare sa nu fumege) nr 5, ”eu te-aprind si tu te stingi”
De peste balta era mai bine sa ni se explice este sau nu un furt intelectual, intrucat daca aceste becuri mi se par inovatii (Bec Bunsen, Bec Meker-Fisher, bec Teclu – difera putin intre ele, important este ca flacara converge intr-un punct, exploatat si de aparatele de sudura cu oxi-acetilena) cu originea in banala spirtiera/opait, Efectul Coanda este pe departe o INVENTIE!
*Si nu in ultimul rand: de ce sa nu ne mandrim cu 2 romani?
Raspuns dat redactiei,
in caz ca este nevoie pot dezvolta subiectul desi neplacut pe zeci si zeci de pagini, personal am fost victima povestitorului Coanda.
Este posibil sa se fi intalnit cu Tesla dar nu cred ca a vazut-o pe mama lui Tesla si a vorbit cu ea in romaneste. Stiu ura sarbilor pentru romani si politica lor pentru deromanizare, dar in Serbia sunt insa suficienti aromani bine interconectati si informati si nici unul nu pomeneste de Tesla ca fiind roman, aroman vlah sau pe aproape.
COANDA
“Henri Marie Coandă -7 iunie 1886 – 25 noiembrie 1972) a fost un inventator român, pionier al aerodinamicii și constructor al unui avion experimental, Coandă-1910 descris de Coandă la mijlocul anilor 1950 drept primul avion cu reacție din lume, O AFIRMAȚIE CONTROVERSATĂ CONTESTATĂ DE UNII ȘI SUSȚINUT DE ALȚII. A inventat un număr mare de dispozitive, a proiectat o „farfurie zburătoare” și a descoperit efectul Coandă al dinamicii fluidelor.”
https://en.wikipedia.org/wiki/Henri_Coand%C4%83
Coanda ca fost ofiter si fiu de general, a avut cunostinte de relatiile intime, secrete din ministerele de aparare si a stiut sa speculeze aceste aspecte, pretinzand ca are cunostinte dincolo de ceea ce stiinta academica putea avea si ca aceste cunostinte si principii fizice sunt aplicate in proiectele sale militare ce trebuie sa ramana secrete(a se vedea si farfuria zburatoare care n-a zburat niciodata desi Canada a investit bani in macheta si atat).
“În 1910, în atelierul lui Gianni Caproni, a proiectat și construit o aeronavă cunoscută sub numele de Coandă -1910, pe care a expus-o public la cel de-al doilea Salon Internațional de Aeronautică de la Paris în acel an. Aeronava folosea un motor cu piston cu 4 cilindri pentru a alimenta un compresor rotativ care era destinat să propulseze ambarcațiunea printr-o combinație de aspirație în față și flux de aer în spate, în loc să folosească o elice.
Sursele contemporane descriu “Coandă-1910” ca fiind incapabil de zbor. Ani mai târziu, după ce alții au dezvoltat tehnologia cu jet, Coandă a început să spună că era un motorjet și că de fapt a zburat.
Potrivit lui Charles Gibbs-Smith: „Nu a fost niciodată vre-o idee de injectare a combustibilului; mașina nu a zburat niciodată; nu a fost niciodată distrusă în timpul testului; și revista “Flight” a remarcat că a fost vândută unui Monsieur Weyman.” Gibbs-Smith a continuat: „Pretenția spunea că, după un accident dezastruos (care nu s-a întâmplat niciodată) Coandă a dorit să înceapă o „a doua aeronavă”, dar „fondurile sale au fost epuizate”. Într-un an, el expune (în octombrie 1911) o mașină nou-nouță cu elice la Concursul Militar de la Reims…”
“Alți scriitori de aviație au acceptat povestea lui Coandă despre testele sale de zbor cu Coandă-1910. dar “the pure jet aircraft flight was made in Germany in 1938 – adevaratul zbor al unui aparat jet a fost facut in Germania in 1938″. https://en.wikipedia.org/wiki/Henri_Coand%C4%83
Evident, Coanda intrase pe orbita militara si avea nevoie de cat mai multa publicitate si legendare. Guvernele ii foloseau faima ca sa arate ca ele poseda arme aeronautice secrete, iar povestitorul Coanda era talentat la inventii povestite si niciodata realizate, chiar daca au fost mai tarziu realizate nu au functionat, dar la timpul lor au speriat si descurajat adversarii.
Victimele unor asemenea legendari au fost si Ceausestii care l-au luat in brate dupa 1969, cand Coanda era déjà expirat in occident cu povestile lui secrete.
Multe din asa zisele sale proiecte secrete au fost desecretizate in 2012 si nimeni nu a manifestat nici cel mai mic interes nici macar publicistic, doar cativa ziaristi de investigatie au avut gustul de a se cobora in tainele inventiilor inventate si fara rezultate si au fost foarte dezamagiti.
Dar in domeniul aeronautic si in special al Dinamicii Fluidelor, redactia l-ar putea invita la un interviu pe criminalul Petre Roman care a fost in Franta la un doctorat in domeniu, desi cea mai prolifica catedra din lume cu lucrari interesante si nenumarate era catedra din Politehnica bucuresteana. Dar probabil ca Petrica a fost acolo mai mult pentru instructaj revolutionar/lovilutionar.
“La începutul anului 1930, el a folosit același principiu ca bază pentru proiectarea unei aeronave în formă de disc numită Aerodina Lenticulară (aerodină în formă de lentilă), o aeronavă în formă de „farfurie zburătoare” care folosea o sursă NESPECIFICATĂ de gaze de înaltă presiune pentru a alimenta un sistem de aerisire în formă de inel. În 1936, Coandă a cerut un brevet pentru DESENUL său. Nu a fost construită nicio versiune practică la scară largă.”
https://en.wikipedia.org/wiki/Henri_Coand%C4%83
In aceasta perioada el vine si in Romania sa toarne beton in forme(cofraje) de lemn care sa imprime fibra lemnoasa pe beton si dupa o vopsire adecuata sa lase impresia de lemn. O inventie a la Coanda aplicata de el la Palatul Culturii din Iasi construit de arhitectul Stefan Beridei.
“Coanda a petrecut al Doilea Război Mondial în Franța ocupată, unde a lucrat pentru naziști pentru a ajuta efortul lor de război, incercand sa dezvolte sistemul de propulsie cu turbopropulsoare într-un sistem de propulsie pentru sănii de zăpadă. Contractul german s-a încheiat după un an, fără success si fără planuri de producție.” https://en.wikipedia.org/wiki/Henri_Coand%C4%83
Inventia si Patentul:
“O descriere timpurie a acestui fenomen[Coanda] a fost oferită de Thomas Young într-o prelegere dată Societății Regale britanice în 1800.
O sută de ani mai târziu, Henri Coandă a identificat o aplicare a efectului în timpul experimentelor cu aeronava sa Coandă-1910, care a montat un motor neobișnuit pe care l-a proiectat. Turbina acţionată cu motor a împins aerul cald în spate, iar Coandă a observat că fluxul de aer era atras de suprafeţele din apropiere. În 1934 Coandă a obținut un brevet în Franța pentru o„METODĂ ȘI APARAT PENTRU DEVIEREA UNUI FLUID ÎNTR-UN ALT FLUID”. https://en.wikipedia.org/wiki/Coand%C4%83_effect
Deci un fenomen observat de Thomas Young la 1800 a fost observat si de Coanda in 1910 cand avionul lui nu a zburat si el a putut observa ca jetul de aer al compresorului cu turbina este atras de suprafata din aproiere, asa cum se intampla si la fenomenul ce are loc cu becul/arzatorul lui Teclu.
Deci daca aerul cald venea pe aripa este clar ca nu era injectat cu combustibil care sa provoace reactia reactorului. Ar fi ars si aripa si avionul dar s-ar fi miscat.
Deci el a luat un patent pentru ca a observant ceea ce si Thomas Young observase, dar cum autoritatile franceze nu i-au iubit pe englezi niciodata iar Coanda era burgund…
Mai trebuie remarcat ca alti oameni de stiinta au facut calculele necesare si tot altii au facut multe eplicatii practice ale efectului observant de Coanda –vezi mai jos:
https://en.wikipedia.org/wiki/Coand%C4%83_effect
Decat sa defilam cu inventii controversate mai bine lasam ca timpul si stiinta sa demonstreze valoarea acestor inventii.
Oricum statul roman nu are nici banii nici interesul acum sa dovedeasca teoriile si pretentiile lui Coanda.
Se vorbea mult pe vremea socialismului ca statul Roman incaseaza sume enorma de la manufacturierii de avioane din lumea intreaga pentru ca folosesc inventiile lui Coanda. Personal eram mandru de asa ceva si defilam cu lozinca asta pana cand am fost contrazis si mi s-a demonstrat aici in occident ca nimeni nu plateste si n-a platiti nimic statului roman.
Daca Ceausescu a sperat, sfatuit de rabini, ca ar putea incasa oarece interese si l-a luat in brate pe Coanda si l-a pus in functii onorante, a avut o mare dezamagire, caci inventiile au fost doar observatii observate si de altii ..
Asta a fost Henri Coanda, elev al Liceului Militar din Iasi, azi Spitalul Militar din Iasi, coleg de liceu cu actorul Petre Sturza de la Nationalulu iesean. In cartea “Amintiri din Teatru” a lui Petre Stuza este mentionat si colegul elevul militar Coanda.
Este de apreciat entuziasmul nationalist/patriotic pentu eroii si personalitatile noastre, dar trebuie sa ne ferim de exagerari si de capcane plantate de rabinici ca sa ne compromita.
Mai bine muncim si verificam si apoi ne bucuram si exultam.