Victor Grigor grigor.victor@yahoo.com 188.27.145.138 |
Claudiu Petrisor este complet habarnist sau are vreun interes ascuns in a-si sustine ineptiile . Tiganii (Atsinganii,Cingarii) n-au fost adusi pe la noi nici de pecenegi si nici de cumani. Ei au ajuns la nord de Dunare venind din Imperiul Bizantin. Endonimul tiganesc RROM vine din grecescul ROMAIOS, sau din persanul sau arabul RUM. Deplasandu-se prin Europa Centrala si Occidentala, tiganii s-au prezentat drept „ROMANI”, exact la fel cum procedeaza si astazi in peregrinarile lor . Cea mai buna dovada a sederii lor in Bizant o reprezinta numele tiganesti ale zilelor de „miercuri”, „vineri”, „sambata” si „duminica”: TETRADI, PARASTI, SAVATO si KURKO, care sunt de clara origine greceasca. Cu alte cuvinte, numele de ROM este un nume de furat. Se mira cineva? E de mirare ca noi, romanii, acceptam utilizarea frauduloasa a acestui etnonim de catre o natie care n-are nici in clin nici in maneca cu romanitatea. Asta spune foarte mult despre respectul de sine al poporului nostru.
* NR -Probabil că ați vrut să spuneți Petre Roman, el a oficializat denumirea de „rrom”. |
Nu exista nici un document care sa ateste prezenta tiganilor pe teritoriul romanesc inainte de sec. XIV. Istoricul I.Gonta este de parere ca ei ar fi fost adusi aici (ca robi) de catre pecenegi sau de catre cumani. Nu produce insa nici un argument serios in favoarea acestei ipoteze. Faptul ca existau numeroase salasuri tiganesti in Muntenia la finele sec. XIX, nu reprezinta un” document”, nici un argument de luat in seama, cu atat mai putin_ o dovada clara ca tiganii au fost adusi aici de nomazii turanici . Insa faptul ca la nord de Dunare ei au fost numiti de la prima atestare_ „tigani” (atsingani), care este un exonim grecesc , precum si existenta in lexicul limbii tiganesti a celor patru nume de zile ale saptamanii( de aceeasi origine greceasca, precum etnonimul ATSINGANOI) pot fi considerate argumente deosebit de serioase , ba chiar dovezi de necombatut in favoarea acceptarii teoriei stagiului bizantin in migratia tiganilor. Varianta „egipteana” n-are nici o baza reala, chiar daca „gitanes”, „gipsy”, „gitanos”, „ghifthos”, „ghiupc” inseamna _”egiptean”, care era in epoca un sinonim al termenului „vrajitor” sau „magician”, asa cum nu exista nici un temei in a accepta originea celtica („bohema”) sau tatara a populatiei tiganesti , numai pentru simplul fapt ca anumite grupuri de nomazi cingari se autodenumeau astfel . Mimetismul sau cameleonismul etnonimic tiganesc nu s-a dezmintit niciodata. Cea mai mare diversiune lingvistica este insa teoria care afirma ca RROM este un cuvant tiganesc pur- sange iar nu un endonim” imprumutat” din patrimoniul romanitatii orientale, unde el era deja utilizat abuziv de grecii din Bizant, si vandut apoi peste tot in lume (cu complicitatea geambasilor evrei) profitand de lipsa de reactie a autoritatilor romanesti , dar si lipsa de interes a nationalistilor romani, preocupati mai mult cu descifrarea placutelor de la Sinaia si a tablitelor de la Tartaria. Ura straveche a iudaismului fata de Ingerul Edomului, cel care a nimicit Templul din Ierusalim, ticalosia clasei noastre politice si dacopatia nationalismului romanesc sunt cauza succesului acestei campanii de discreditatre a Romei si Romanitatii. Si nu in ultimul rand, indiferenta poporului daco-roman, ahtiat dupa bunuri materiale, ce-si descopera mai nou surprinzatoare aptitudini migrationiste. Deci, pana una-alta ,” varianta cu pecenegii nu este documentata”!
Ar fi ușor de refăcut parcursul pe care l-au avut țiganii plecați din nord-vestul Indiei până în România doar analizând lexicul. Nu m-a preocupat subiectul absolut deloc, dar tot am dat peste câteva cuvinte țigănești și, dacă-mi aduc bine aminte, multe sunt persane (ambrol ”pară”, kangeri/khangeri „biserică sau moscheie”), altele armenești, câteva cuvinte arabe, unele turcești, dar probabil influență otomană târzie. N-au venit cu pecenegii și cumanii pentru că ajung în Asia centrală la câteva secole după trecerea acestora în Europa. (http://web.quipo.it/minola/romani/language1.htm)
În Dobrogea am copilărit cu două familii numeroase de țigani musulmani (horahane). Sunt ultimii veniți pe teritoriul României de azi și se recomandă drept turci, deși nimeni nu-i poate confunda cu turcii. Țin minte că se uitau la posturile turcești după revoluție, dar nu înțelegeau tot, semn că dialectul lor era probabil pe jumătate asimilat.
Am lucrat cu un indian vorbitor nativ de Marathi (din statul Goa) și câteva cuvinte țigănești erau similare sau identice. Mi-a rămas în minte cior (hoț) și kalo (negru).
Oare etimonul persan al țig.kangeri influențează și formarea alb.kungë (altar) sau este coradical cu vb.kungoj (a se cumineca, lat.commūnicō, -āre) prin latină. Sună familiar, ca lat.congressus. Mai demult, mă gândeam că ghegul kungë ar putea fi coradical cu dac.Kōgaionon (Κωγαίονον) și tomitanul koga/kaga ”sfânt”, dar nu este. (https://web.archive.org/web/20150221225826/http://soltdm.com/sources/inscr/kaga/kaga_r.htm)
Presupun că greaca atestă o formă intermediară prin Κωγαίονον față de κάγα (*kāga?), adică omega nota *ô
[uo]. E o diferență între evoluțiile vocalelor lungi tonice și atonice în albaneză, care cred că se apropie cel mai mult de stadiul limbei dace din sec.II d.Hr. când par a se produce câteva schimbări de fonetism clare în toponimia provinciei Dacia.
Am plecat de la țigani și m-am întors tot la Daci. Oricum, nu contează cum și pe unde au venit țiganii. Sunt complet inutili oricărei țări europene. Dacă ne vom împotmoli într-un nou război mondial, fug toți ca șobolanii de pe un vas care se scufundă. N-au niciun atașament.
Comentariul de mai sus este o succinta prezentare unilaterala a unei ramuri tiganesti, cea a rromilor.
Trebuie insa precizat ca tiganii au diferite origini si au tot intrat in spatiul european de-a lungul secolelor XIII- XVII. O parte a tiganilor au trecut chiar prin Egipt, unde s-au corcit intr-o oare care masura cu localii si au intrat in Europa prin Grecia pretinzand ca sunt egipteni – gipsy.
Se pot scrie volume peste volume despre lumea tiganilor si originile lor diverse.
Pana una alta varianta cu pecenegii este documentata istoric, iar rromii, cu limba lor distincta, sunt alta mancare … tiganeasca.