4 aprilie 1944, la București

CD

”11 SEPTEMBRIE” ROMANESC
De Dragos Dumitriu

Îi plângem pe americani, dar avem un ”11 septembrie” al nostru, cu mai multe victime ucise într-un veritabil atac terorist comis de SUA asupra Bucureștilor. Cei 3000 de civili români uciși NU au un monument, ci o groapă comună!

Mass media și autoritățile române au dedicat ziua de 11/09 comemorării al 20 de ani de la tragedia de pe 11 septembrie 2001. Demnitarii români s-au întrecut în a-și exprima durerea, în a-i plânge pe cei ce au murit atunci.
Nu la fel au procedat alte state, de exemplu liderii maghiari au fost mult mai calmi, presa ungară fost mai ponderată – iar în privința comentariilor cetățenii țării vecine s-au dovedit a fi… mult mai ”conspiraționiști” decât românii.
Sau mult mai lucizi în a nu crede tot ce vor autoritățile SUA.

Pentru că despre asta e vorba, să crezi sau nu ceea ce au prezentat conducătorii și serviciile SUA, în condițiile în care afirmațiile despre atentate sunt pline de contradicții și de aspecte greu de acceptat.
Ca o paranteză, mă uitam cum se contrazic cei de la NATO, cu Biden. Astfel, Mircea Geoană afirmă că ”în 2001, Afganistan era un refugiu pentru teroriștii Al-Qaeda care au planificat și au efectuat atacurile din 11 septembrie”, în timp ce Joe Biden spunea, pe 31 august ”Am fost atacați pe 11 septembrie 2001 din Yemen, nu din Afganistan”!…

Deci NU către SUA, ca sistem politic și militar, se îndreaptă compasiunea lumii, ci către suferința națiunii americane, fără doar și poate înspăimântată de cumplitele atentate și îndurerată după moartea câtorva mii de oameni.
La 11 septembrie au murit 3000 de oameni, cetățeni a 90 de națiuni – inclusiv 5 români și un moldovean. Americani… nu știu câți au murit. Oricum, un număr mare…
Și, da, ei merită lacrimile lumii, merită o zi a lor, merită un monument…

Precum și cei aproape 3000 (2942) de români morți pe 4 aprilie 1944 în marele si adevaratul bombardament american asupra capitalei MERITĂ un monument, o zi a lor – și merită să fie pomeniți și plânși de români – de la simpli cetățeni, la autorități.
Ba aș spune că, prin reciprocitate, merită plânși și de americani!

Trecând peste calculele cu câți erau americani, câți nu, pe 11 septembrie au murit 3000 de oameni, la fel ca la bombardamentul american asupra zonei civile a Bucureștiului, pe 4 aprilie 1944.
Și, atenție, 11 septembrie… nu este clar ce a fost, cine a fost în spate… Nu e clar nici pentru americani, pentru personalități din SUA care au scris sau au realizat anchete și filme documentare, în sensul că ar putea avea legătură chiar cu planuri sinistre ale gropurilor de putere din SUA.

În schimb, 4 aprilie este clar – a fost un atac american, un atac TERORIST pentru că a lovit zone civile, încercând că introducă teroarea în populație! Urmat la câteva zile de încă un atac, de data aceea cu bombe incendiare!
Peste 200 de bombardiere grele americane au revărsat covoare de bombe peste capitală, omorând 2942 de oameni, rănind peste 3000… A durat… minute! Case, blocuri, biserici, cimitire, Gara de Nord – unde erau câteva sute de refugiați din Moldova!…

Un masacru, care avea să fie completat de alte bombardamente asupra zonelor civile din țară. De mitralieri din aer a populației… Teroare, pur și simplu!
Și, culmea, aviatorii americani care au bombardat România au două monumente în București, unul pe Bulevardul Aviatorilor, altul în Cișmigiu – dar victimele lor, NU au!

NU, victimele, în mare parte îngropate într-o groapă comună în zona Giulești, la ”Cimitirul Calvin”, care s-a numit un timp chiar ”Cimitirul 4 Aprilie”, NU au nici măcar o CRUCE comemorativă!
Și NU îmi aduc aminte nici ca pe 4 aprilie președintele, premierul, liderii partidelor să transmită mesaje victimelor atacului terorist asupra Bucureștilor!

Întreb… oare nu ar fi normal să fie ridicat să fie ridicat un monument – chiar pe locul acelei gropi comune – tot așa, cu numele acelor români?
Nu ar fi normal ca ziua de 4 aprilie să fie marcată în calendar și comemorată?
De ce să nu luăm exemplu chiar de la americani, să respectăm memoria victimelor unor asemenea tragedii?
Aștept să văd că ideea este preluată de vreun partid sau politician – eventual dintre aceia care au plâns de 11 septembrie.
Pentru ca avem și noi 11 septembrie al nostru, mai tragic decât al americanilor.
*
Pentru cei care doresc să afla adevărul, le indicăm un site dedicat tragediei din 4 aprilie: https://4aprilie1944.ro
Vor găsi acolo imagini cutremurătoare, articole – inclusiv ale vremii – amintiri și iar imagini. Dar nici o imagine a unui monument dedicat acestui episod unic prin atrocitate din istoria României.
Pentru că nu există un asemenea monument fizic – și nu se dorește să existe nici în inimile românilor. Spre deosebire de cei 3000 de la 11 septembrie, cei 3000 de la 4 aprilie trebuie uitați. Erau români.