27 mai 1600. Mihai Viteazul devine „Domn al Ţării Româneşti, Ardealului şi Moldovei”
27 mai 2025 de Rost Online
27 mai 1600 este ziua în care, pentru prima oară, un conducător român apare în documente purtând titlul de „Domn al Ţării Româneşti, Ardealului şi Moldovei”, notează Rador.
La această dată, Mihai Viteazul, în urma campaniilor desfăşurate în Transilvania şi Moldova, devine oficial conducător al celor trei ţări româneşti.
Campania militară a fost una rapidă şi încununată de succes, atât în luptele dintre Mihai Viteazul şi Andrei Bathory (desfăşurate în perioada 18-28 octombrie 1599 la Şelimbăr), câştigate de domnul român, care, la 1 noiembrie 1599 intră triumfător în Alba Iulia, cât şi prin cucerirea Bacăului, unde îl înfrânge pe domnitorul moldovean Ieremia Movilă, la 10 mai, urmată de de predarea fără luptă a cetăţii Suceava de către garnizoana moldoveană.
Încă de la venirea sa la domnie, în septembrie 1593, Marele domn vizează realizarea celor două mari idealuri: Independenţa şi Unirea. Pentru înfăptuirea lor îşi va stabili cu luciditate obiectivele şi priorităţile.
Într-o primă etapă va urmări câştigarea neatârnării faţă de Poarta Otomană. Cu clarviziunea unui diplomat şi strateg iscusit, el îşi întăreşte alianţele cu vecinii, în primul rând cu Aron Vodă, domnul Moldovei şi cu Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, după care va adera la alianţa antiotomană „Liga Sfântă”. Cu toată rezistenţa opusă, cei peste 100.000 de ostaşi turci reuşesc să treacă Dunărea şi la Călugăreni, pe 23 august 1595, domnitorul obţine o victorie pe care Nicolae Bălcescu o caracterizează ca „fiind briliantul cel mai strălucit al cununei gloriei româneşti”.
După ce turcii sunt alungaţi, Mihai îşi concentrează eforturile pentru a realiza cel de-al doilea mare vis. Unirea, în condiţiile în care era înconjurat doar de adversari: în Transilvania, principele Andrei Bathory, favorabil unei alianţe cu turcii şi interpret al intereselor Poloniei, iar în Moldova Ieremia Movilă, devenit domn cu ajutorul marii nobilimi poloneze şi care vroia scaunul Ţării Româneşti pentru fratele său Simion Movilă.
În acest context, Mihai porneşte la îndeplinirea marelui ideal al unităţii româneşti. După victoria de la Şelimbăr, Marele domn intră în Alba Iulia cu mare triumf, la 1 noiembrie 1599. Era primul act al Unirii. Învingându-l pe Andrei Bathory, Mihai ştia însă că hotarele Daciei străbune nu se opreau la Carpaţi.
La 24 aprilie 1600 domnul pleacă din Alba Iulia, îndreptându-se spre Moldova. La 4 mai ajunge lângă Trotuş şi aici are loc celebra scenă povestită de Bălcescu, după care „moldovenii nu stătură mult în cumpănă, într-o clipă 15.000 dintr-înşii punându-şi cuşmele în vârful lăncilor, cu mare strigare de bucurie trecură în tabăra lui Mihai”.
Se înfăptuia, astfel, prima Unire politică a celor trei ţări româneşti, în hotarele ce reuneau, în cea mai mare parte, teritoriul vechii Dacii, deziderat major şi aspiraţie seculară a poporului nostru. Toate actele pe care le-a săvârşit la Alba Iulia şi la Iaşi indicau una şi aceeaşi preocupare: de a întări unitatea celor trei Ţări Româneşti şi de a reda poporului român măreţia pe care a avut-o în vremea vechii Dacii. De aici, din
Iaşi, emite cel dintâi act şi bate cea dintâi medalie, care-l înfăţişează ca „Domn al Ţării Româneşti, al Ardealului şi a toată Ţara Moldovei”.
La 6 iulie 1600, în punctul cel mai înalt al destinului său, Mihai îşi confecţiona binecunoscuta pecete pe care figurează cele trei ţări române surori. Din acest motiv, el este considerat de istoriografia românească primul unificator al poporului român şi erou naţional.
Nicolae Iorga, despre Mihai Viteazul: „De la 1600, nici un român n-a mai putut gândi unirea fără uriaşa lui personalitate, fără paloşul sau securea lui ridicată spre cerul dreptăţii, fără chipul lui de curată şi desăvârşită poezie tragică.”
Voievod al Valahiei , Ardealului și Moldovei. Păstrați grafia corecta. Nu de alta , dar își pierde valoarea juridică. Nu putem să inventam titluri și termeni care nu sunt menționați în hrisoave. Nu anulați titulatura originala Valahia.
Suveranistii au fost Hipnotizati in masa de catre Calin Georgescu prin intermediu tv-lui si radioului. Statul Paralel stiind ca va fura masiv voturile opozitiei in 18 Mai ca Mucusor Dan Daniela sa ajunga la Cotroceni pentru ca suveranistii revoltati sa nu iasa in strada l-au introdus in scena pe Calin Georgescu. Adevaratul rol a lui Calin Georgescu a fost acela de a calma masa mare a cetatenilor suveranisti furati la vot pentru ca acestia sa nu se revolte impotriva acelora care le-au furat voturile. Prin discursul lui taraganat, monoton si calm a indus in subconstientul romanilor suveranisti ideea de a fi blanzi si a sta in casa tocmai ca mamaliga romaneasca sa nu explodeze. Dupa ce s-a facut datoria, conform ordinului pe unitate Calin Georgescu declara public ca rolul lui s-a terminat retragandu-se din politica definitiv. Ca un ascultator angajat al DIE inainte de 1989 si SIE dupa aceasta data ce a fost si este, acesta nu poate parasi Serviciile Secrete doar atunci cand va da coltul. Asta-i adevarata meserie a celui ce chipurile a trezit in Constiinta poporul roman ca acesta sa accepte cu calm si nepasare toate Loviturile de Stat date din Octombrie 2024 si pana astazi de catre Statul Paralel, Meseria de Tradator al Curentului Suveranist. Ascultati cu atentie toate discursurile lui Calin Georgescu si vedeti ca-mi veti da dreptate.
normal ca l-au incoltit sacalii.
asta nu inseamna ca nu a fost suveranist…