22 noiembrie 1968 – o zi care n-a mai intrat în istorie!

STRICT SECRET

In 22 noiembrie 1968, ora 4 dimineata, se pregatea invazia
URSS asupra Romaniei. Ce a facut Ceausescu?

Cei care acum au cel putin 55-60 de ani isi pot aminti ca in 1968, in
noiembrie, noaptea, treceau prin
Bucuresti spre granita de est a Romaniei, trupe, tancuri si alte utilaje de
tehnica militara. Lumea era speriata, nu se stia prea mare lucru, erau
banuieli…logice. Comasarea intregii armate romane la granita de est insemna
doar pregatirea de ceva neplacut: un razboi, o invazie a sovieticilor. Mai
toti fusesera speriati de gestul lui Ceausescu de a se opune URSS-ului in
problema invadarii Cehoslovaciei. Se temeau de represalii dure.  Serviciile
noastre cunosteau si data precisa: 22 noiembrie, ora 4 dimineata. Despre ce e vorba mai exact?
In August 1968 rusii au lansat operatiunea “Dunarea”, mai exact invadarea Cehoslovaciei.
Este bine-cunoscuta interventia lui Ceausescu de la vremea respectiva,
discursul lui din 21 August – aplaudat de occident pentru tupeul nesabuit.
Interesante sunt cateva rapoarte informative ale CIA-ului facute public
(relativ) recent (2001), privind posibila invadare a Romaniei de catre rusi
3 luni mai tarziu, in ziua de 22 Noiembrie 1968.  Agentii operativi
raportau (din fericire) doar zvonuri privind o invazie de aproximativ
150.00 de militari.
Unul din comentariile raportului spune: “Sovieticii probabil isi permit sa
joace un joc al asteptarii cu romanii ca sa vada daca acestia au tras vreo
invatatura din invadarea Cehoslovaciei…si daca or sa fie vizibil cooperanti
in afacerile Pactului de la Varsovia.”
Unul din putinele lucruri pe care le-a putut face Ceausescu la vremea
respectiva, pentru a contracara invazia, a fost sa infiinteze Garzile
Patriotice – cu bastile alea urate. Rusii nu ne-au mai atacat, drept care
garzile au plecat la strans cartofi.Odată cu instalarea la putere a lui
Nicolae Ceauşescu, politica de autonomie a Securităţii româneşti faţă de
serviciile secrete sovietice a început să se manifeste din plin. În
primăvara anului 1965 au fost „demascaţi“ câţiva ofiţeri, din rândurile
Armatei Române cu activitate în slujba serviciilor de spionaj sovietice,
punându-li-se în vedere să întrerupă orice legătură.După cum notează dr.
Cristian Troncotă, specialist în istoria serviciilor de informaţii române,
„momentele de încordare, chiar de adversitate, între Securitatea română şi
instituţiile similare sovietice s-au intensificat în contextul
evenimentelor de la Praga, din 1968“.
Generalul (r) Neagu Cosma, Direcţia de Informaţii Externe
(DIE), a obţinut prin intermediul unui ofiţer polonez – aflat în contact cu
colonelul Ion Bichel – informaţia că Brejnev personal, împreună cu
Andropov, şeful KGB, şi comandanţii Armatei Roşii au pregătit o invazie în
Cehoslovacia, România şi Iugoslavia.                Date ulterioare aduse
la cunoştinţa lui Ion Stănescu, preşedintele Consiliului Securităţii
Statului, au arătat că această acţiune se datora nemulţumirii Kremlinului
faţă de politica lui Dubcek, Ceauşescu şi Tito.
Un colectiv restrâns din Statul Major al Comandamentului
Tratatului de la Varşovia lucra la elaborarea planului în detaliu. Din acel
colectiv făcea parte şi ofiţerul polonez, ceea ce înseamnă că era bine
informat. Invazia trebuia să se desfăşoare în etape, mai întâi
Cehoslovacia, după care, la intervale de două-trei săptămâni, urmau România
şi Iugoslavia.
Iniţial, Nicolae Ceauşescu nu a luat în serios rapoartele
Securităţii, iar Ion Stănescu l-a auzind spunând, textual: „Informaţiile
pot fi adevărate numai dacă Brejnev e nebun! Numai un nebun, un descreierat
ar face aşa ceva; mai trimiteţi-l pe omul vostru să adâncească informaţia“.
Pe 5 august 1968, Securitatea întocmea nota-sinteză nr. 148 „privind unele
acţiuni ostile întreprinse de autorităţile sovietice împotriva R.S.
România“. Documentul arată că, dincolo de informaţiile culese, serviciile
secrete trimiseseră pe teritoriul României şi dirijaseră spre ambasadele
româneşti din ţările socialiste, sub diverse acoperiri, îndeosebi ca
turişti, agenţi bine instruiţi şi cu sarcini operative precise.

S-au fotocopiat şi s-au ascuns arhivele!
Imediat după celebrul miting din 21 august 1968 din faţa
sediului CC al PCR, au fost luate măsuri rapide. Securitatea a fost pusă în
stare de alarmă, iar în centrele direcţiilor de Securitate s-au ridicat
bariere din saci cu nisip la ferestre şi la uşile de acces, punctele
întărite fiind prevăzute cu guri de foc şi rezerve de muniţie. În concepţia
lui Ceauşescu, în cazul unui război, Securitatea trebuia să organizeze,
prin aparatul informativ, un război de partizani. S-au studiat atât
varianta evacuării lui Ceauşescu în China, cât şi varianta căilor rutiere
de la sud de Carpaţi, pentru o deplasare sigură şi rapidă.

Spionii sovietici ies din umbră
Planul de invadare a României a fost cât se poate de real,
Oficiul Arhivelor Publice din Marea Britanie dezvăluind în anul 2000 că, în
septembrie 1968, serviciile secrete britanice şi olandeze reuşiseră să afle
detalii ale planului de invadare a României.
Potrivit acestui plan, trupele sovietice, ungare şi
poloneze urmau să invadeze România pe 22 noiembrie, ora 4.00 dimineaţa.
Ministrul de externe britanic, Michael Steward, a transmis la Bucureşti în
ziua de 21 noiembrie un telex cu următorul conţinut: „Am analizat
informaţiile de ultimă oră şi am ajuns la concluzia că ruşii pregătesc în
cel mai scurt timp o acţiune militară împotriva României“. Totalul
efectivelor trupelor de invazie urma să se ridice la 150.000 de
militari.

              În vara anului 1968, reţeaua sovietică din România
a fost pusă la muncă. Cu această ocazie, Securitatea l-a identificat pe
generalul Ion Şerb drept agent GRU (serviciul de informaţii militar
sovietic).

          Generalul Şerb, comandant al Armatei a 2-a
Bucureşti, a fost surprins de contrainformaţiile militare române în timp ce
le oferea agenţilor sovietici planurile de dislocare a forţelor militare
din Moldova, aplicaţii militare şi tipurile de armament, altele decât cele
din Tratatul de la Varşovia, procurate de Armata Română. Tot în 1968 „au
căzut“ alte două cârtiţe GRU, generalii Floca Arhip şi Vasile Petruţ.

Operaţiunea „Dnester“ contra UM 0110
URSS nu a invadat România, dar nu a renunţat la
încercarea de a-l detrona pe Ceauşescu printr-o intervenţie militară. La
ordinul lui Brejnev, după cum susţine generalul Ion Mihai Pacepa,
serviciile secrete ruse au elaborat încă din iulie 1969 operaţiunea
„Nistru“ („Dnestr“). Aceasta viza aducerea la conducerea României a unui
membru PCR loial URSS.                Că operaţiunea „Nistru“ a fost cât
se poate de reală ne-o demonstrează şi istoricul Alex Mihai Stoenescu, în
ultima sa carte, „România postcomunistă 1989- 1991“ – Editura RAO,
2008:
„O primă aripă era cea militară, avându-l în frunte pe generalul (r)
Nicolae Militaru, şi care îşi găsea originea în complotul organizat de GRU
începând cu anul 1969 (operaţiunea „Nistru“). Această aripă viza o
răsturnare a lui Ceauşescu printr-un puci organizat la nivelul unor
comandanţi activi sau în rezervă din armată şi al unor foşti lucrători din
Securitate, sub coordonarea agenturii militare sovietice din România.
Rezervele arătate de Ion Iliescu în privinţa suprimării lui Ceauşescu au
condus la iniţiativa grupului militar de a-l contacta pe omul de afaceri de
origine română Ion Raţiu, în Anglia, sub titulatura de Frontul Militar
Român (FMR), cu scopul de a le furniza armament şi muniţie cu efect
tranchilizant.Lipsa de rezultate îl determină pe Nicolae Militaru să caute
contactarea directă a reprezentanţilor oficiali ai URSS acreditaţi în
România, fapt ce se va petrece la Consulatul sovietic de la Constanţa“,
dezvăluie Alex Mihai Stoenescu.
Şi istoricul Dennis Deletant certifică existenţa
planului „Nistru“, în cartea sa „Ceauşescu and the Securitate“.Colonelul în
rezervă Ioan Rusan, fost şef al Compartimentului anti-STASI din UM 0110,
dezvăluia, într-un interviu acordat istoricului Alex Mihai Stoenescu, că
ştia la ce să se
aştepte:
„Ruşii voiau să ne termine. Vă explic. În 1968, când au intrat ruşii în
Cehoslovacia, i-au luat pe toţi ofiţerii de la UM 0110 al lor, serviciul
cehoslovac anti-KGB, i-au pus cu faţa la fişete şi i-au împuşcat în ceafă.
Asta ne aştepta şi pe noi, că noi aveam toată schema de spionaj sovietică
din România şi le ştiam reţelele. Ei nu puteau supravieţui cu reţelele în
România democratică infiltrate în viaţa politică, în stat şi noi să ştim
cine sunt. Au găsit fişetele goale. Aşa am scăpat. (…) Dosarele noastre
conţineau probe asupra legăturilor cu spionajul sovietic, asta era
problema, nu numele spionilor români, cât legăturile lor cu spionii
sovietici, cu nume, funcţii, asta îi interesa cel mai mult“.
PLAN <<<
Cinci puncte ale operaţiunii „Nistru“1) preluarea conducerii Armatei şi
Securităţii de către un înalt ofiţer român recrutat de organele sovietice;
2) crearea unui Front al Salvarii Naţionale – care figura şi în planurile
Kremlinului pentru instalarea de guverne prosovietice în Grecia şi Spania;
3) atragerea simpatiei internaţionale prin lansarea zvonului că zeci de mii
de oameni au fost ucişi de terorişti străini, veniţi în ajutorul lui
Ceauşescu; 4) informarea permanentă a Moscovei asupra stadiului loviturii
de stat; 5) solicitarea intervenţiei militare a URSS, în cazul în care
succesul loviturii de stat ar fi fost periclitat.

Pana la urma PLANUL a fost pus in aplicare !…si chiar mai mult, toti cei
care s-au instalat la conducerea Romaniei au distrus si putinele
capabilitati industriale, economice si de aparare militara !…sub
pretextul privatizarii si reformarii economiei…ROMANIA ESTE IN “CADERE
LIBERA” PROVOCATA INTENTIONAT DE ORGANISMELE FINANCIARE OCCIDENTALE – FMI,
B.M…CU SPRIJINUL LIDERILOR NOSTRI POLITICI !?!…ARE CINEVA CUNOSTINTA SPRE
CE SE INDREPTA NATIA ROMANA URMAND “ACELASI CURS” CU ASTFEL DE “OAMENI” ???
Un om informat, care cauta intr-una adevarul, este un om mai greu de
manipulat !…cei ce se hranesc doar cu TELEVIZORUL si PRESA (care sunt
déjà controlate si manipulate) fara sa caute adevarul din tot acest “puzzle
plin de minciuni” nu vor reusi sa se elibereze de “fantomele trecutului” si
sa evolueze in alegerile pe care le fac in VIATA !…Politica Strutului la
romani a dat libertate nulitatilor si oportunistilor din societatea
romaneasca sa acceada la conducerea Romaniei si rezultatul déjà se vede.

Nota redacției: Mi-aduc bine aminte ce a fost atunci. Relatarea de mai sus  este falsă atunci când afirmă că „Lumea era speriata, nu se stia prea mare lucru, erau banuieli…logice. Comasarea intregii armate romane la granita de est insemna doar pregatirea de ceva neplacut: un razboi, o invazie a sovieticilor. Mai toti fusesera speriati de gestul lui Ceausescu de a se opune URSS-ului in problema invadarii Cehoslovaciei. Se temeau de represalii dure”.