In presa se vorbeste despre o apropiere a presedintelui Klaus Iohannis de patronul acestei companii. Se face trimitere la Revelionul pe care seful statului l-a petrecut alaturi de consulul onorific al Austrieila Sibiu, acesta fiind prieten chiar cu patronul acestei firme a a grupului austriac.

”Consider că dl președinte a fost dezinformat și i-am răspuns punct cu punct la obiecțiile sale. Presiuni s-au făcut asupra mea, asupra dlui Attila Korodi, prin diverse mesaje în faza de redactare a Codului silvic din partea Holz Industrie. Am refuzat contacte cu firma austriacă Holz Industrie care avea legături cu Romsilva pentru că mi s-a părut normal ca firma să păstreze contactul cu Romsilva. Nu am făcut niciodată o legătură între echipa lui Klaus Iohannis și firma Holz Industrie.”, a spus Pană la B1 TV.

Iată scrisoare deschisă a Doinei Pană:

”Scrisoare deschisă adresată domnului Klaus Werner Iohannis, președintele României

Domnule Președinte,

Mă adresez d-voastră în calitate de deputat, coinițiator al proiectului Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008—Codul silvic, precum și de ministru delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, la acea dată.

Solicitarea d-voastră de reexaminare, transmisă Parlamentului României, este un drept constituțional și respect acest lucru, dar motivele care stau la baza ei mă fac să cred că ați fost dezinformat, inclusiv de către reprezentanții unor companii cu interese în domeniu, precum S.C. Holzindustrie Schweighofer S.R.L.

Vreau să vă informez, de altfel, cu privire la faptul că S.C. Holzindustrie Schweighofer S.R.L. a încercat să blocheze modificările la Codul Silvic, atât în faza de elaborare, cât și în faza de aprobare a acestora, în Parlament.

În cele ce urmează, voi încerca să răspund, punct cu punct, obiecțiilor dumneavoastră:

1. Art. I pct.9-15 privind remunerarea ocoalelor silvice de regim, pentru serviciile oferite proprietarilor de fond forestier, nu poate fi considerat ajutor de stat deoarece contravaloarea acestor servicii este plătită de către proprietarii de păduri și nu de către statul român. Ele rezultă în urma unui contract de administrare a pădurii, ca proprietate privată, de către un ocol silvic (privat sau de stat), regimul silvic trebuind să fie respectat în toate pădurile României, indiferent de forma de proprietate.

2. Art. I pct. 29, alin. (11) se referă la intrarea în legalitate a cca 500.000 ha de pădure, aflată in proprietatea a peste 300.000 de mici proprietari care neputându-se asocia încât să realizeze suprafața de minim 100 de ha, necesară pentru întocmirea unui amenajament silvic (din anul 2008 există obligativitatea exploatării pădurii doar prin amenajament silvic), și-au tăiat ilegal lemnul de pe proprietățile proprii.

Întrucât nici în UE, pentru suprafețele mai mici de 10 ha, nu există obligativitatea existenței amenajamentului silvic, articolul dă posibilitatea exploatării legale a suprafețele de pădure, dacă micul proprietar face un contract de administrare pe minim 10 ani cu un ocol silvic privat sau de stat.

Deci, articolul nu antrenează accelerarea tăierii pădurilor, ci dă dreptul micilor proprietari de a beneficia de pădurea proprie, respectând regimul silvic.

3. Art. I pct. 48 se referă la aspectul social al pădurii, comunitățile locale putând crea suprafețe de pădure în scop de recreere, tematice și / sau educaționale, existente în toată lumea civilizată. Pentru că scoaterea din regim silvic presupune acordarea în compensare a de trei ori suprafața (în vecinătatea pădurii respective) și a de cinci ori valoarea, în România nu au putut fi create până acum astfel de facilități de recreere.

Articolul exceptează pentru aceste cazuri regimul de compensare (doar 1 la 1), pentru ca cetățenii din respectiva comunitate locală să se poată bucura de frumusețea și sănătatea pe care ți-o da o plimbare pe aleile amenajate ale unei păduri, iar copiii să cunoască și să iubească pădurea.

4 Art. I pct. 72 introduce un alineat prin care să existe un prag maxim de 30% la achiziția sau procesarea de masa lemnoasă din fondul forestier național, nu pentru a crea un mediu neconcurențial, ci pentru a elimina monopolul creat de câteva firme, care au exploatat abuziv în ultimii 10 ani pădurile României. El încurajează prelucrarea superioară locala a lemnului, creând locuri de munca local, pădurea găsindu-se majoritar în zone de munte unde posibilitatea altor locuri de munca nu prea există.

În plus ar induce sentimentul cetățenilor din zonele de munte să îngrijească pădurea, ea constituind locul de muncă și pentru generațiile viitoare. Același articol dă drept de preemțiune pentru producătorii din industria mobilei la cumpărarea de masă lemnoasă, pentru a încuraja prelucrarea superioară a lemnului, aici, în România, și a descuraja exportul de buștean, practică existentă și în alte țări din UE.

Această lege a fost concepută prin consultare, la toate nivelele, cu toți cei implicați in exploatarea pădurii: proprietari, administratori, firme de exploatare, ONG-uri, specialiști din minister și Romsilva, care de trei ani solicită modificarea actualului Cod silvic încât să conducă la o dezvoltare / exploatare durabilă a pădurilor României.

Alături de Radarul pădurilor, care de o jumătate de an de când funcționează a limitat drastic tăierile ilegale din păduri, această lege reprezintă al doilea pilon care, înainte de orice interes politic, susține interesul României.

Cu aleasă considerație,

Deputat

Adriana Doina Pană.”