100 de ani de la formarea Partidului Național Țărănesc

 

În nr. de azi, 8 octombrie 2026, al revistei „Literatura și arta” mi-au atras atenția cu deosebire două texte. Sunt consacrate unui și aceluiași eveniment – 100 de ani de la fuzionarea Partidului Național Român din Transilvania cu Partidul Țărănesc din Vechiul Regat și formarea Partidului Național Țărănesc (PNȚ), condus de Iuliu Maniu și Ion Mihalache. Textele se aseamănă foarte mult și după conținut, lucru bineînțeles.

Iar interesul meu sporit pentru aceste texte vine din dorința de a afla dacă și cum anume autorii lor (al primului text – dl acad. Ioan Aurel Pop, iar al celuilalt – dl prof. Liviu Petrina) – deci dacă amintesc, cu prilejul jubileului menționat, și numele lui C. Stere.

În ambele texte se menționează că mai întâi la PNR se alipise un mic partid condus de Nicolae Iorga, dar și că la cele două mari partide care au format PNȚ s-a alipit și Partidul Țărănesc din Basarabia, condus de Constantin Stere.

Apoi în primul text e spus: „În secolul al XX-lea, personalitățile cele mai repre-zentative ale PNR și apoi ale PNȚ au fost Iuliu Maniu și Ion Mihalache, precum și Alexandru Vaida-Voievod, Octavian Goga, Vasile Lucaciu, CONSTANTIN STERE, Ștefan Cicio Pop, Teodor Mihali, Virgil Madgearu, Ilie Lazăr.” Aceiași enumerare se conține și în al doilea text: „În secolul XX, personalitățile cele mai reprezentative ale PNR au fost Iuliu Maniu și Ion Mihalache precum și Alexandru Vai¬da-Voievod, Octavian Goga, Pop de Băsești, Vasile Lucaciu (virgula lipsește și în ziar) CONSTANTIN STERE, Ștefan Cicio Pop, Teodor Mihali, Virgil Madgearu, Ilie Lazăr…”.

Dar aici includerea numelui C. Stere e de neînțeles, căci enumerarea are în vedere Partidul Național Român și nu PNȚ… Așa că în al doilea text, putem spune numele C. Stere e lipsă.

Dar ambii autori, cu siguranță, nu pot să nu știe că basarabeanul C. Stere a avut un rol deosebit la fuzionarea celor două partide și formarea PNȚ. Stere l-a influențat mult pe Ion Mihalache în sensul conștientizării necesității ca PȚR să fuzioneze cu Partidul lui Maniu. Stere a fost cel care a avut un rol foarte important sau chiar principal în alcătuirea programului PNȚ. El se știa foarte bine cu mulți dintre liderii ardeleni, dat fiind că până la război Stere era un intermediar neoficial între acei lideri și politica Bucureștiului…

Chiar dacă Stere avea dosar cu învinuirea de trădător pentru faptul că rămăsese în Bucureștiul ocupat de germani și a scris în dezacord cu politica guvernului Brărianu, asta nu i-a împiedicat pe liderii ardeleni de a-l accepta în Partidul Național Țărănesc. Nu spune oare asta că acei lideri se desolidarizau, fie și tacit, de menționata învinuire a lui Stere?

Iar ruptura dintre ei și Stere s-a produs pentru că la sărbătorirea a 12 ani de la Unire, când doi generali au părăsit demonstrativ sala (pe motiv că Stere fusese invitat în prezidiul acelei adunări, generalii declarând că nu doresc să asiste la manifestație împreună cu un trădător…), liderii PNȚ au tăcut…

Ruptura a avut, desigur, și alte motive, inclusiv convingerea lui Stere că prin simpla participare la guvernare un partid țărănesc nu putea soluționa problema țărănească. Stere credea naiv că România putea și trebuia să devină un stat țărănesc și doar astfel vedea el calea spre soluționarea problemei țăranului român…

Și ar mai fi mute de spus pe tema că STERE A FOST ȘI A RĂMAS UN VISĂTOR INCURABIL… Dar asta nu îndreptățește negarea meritelor lui, atunci când le-a avut. Dar le-a avut. Indiscutabil!

SĂNĂTOȘI SĂ FIM!

 

Nicolae Cojocaru