Scrisoarea lui Neacșu, la 1521, vorbește clar despre „Țeara Rumânească”.

Victor Grigor

1)Afirmația conform căreia termenii: „român”,„românească”, „românesc”, „românește” sunt forme culte ale termenilor cu„u”este falsă, pentru că și aceste forme cu „o” sunt tot forme populare, dar cu o răspândire mai restrânsă, așa cum ne dovedesc scrierile de secol XVI-XVII din Transilvania și Moldova, unde chiar în cazul aceluiași document se constată două tipuri de forme care alternează: Dumnezeu\ Domnezeu; coprinde\ cuprinde; cumândare\comândare; conteni\cunteni. De exemplu, în Palia de la Orăștie, termenul „Domnezeu” apare de peste 400 de ori iar termenul „Dumnezeu” doar de 60 de ori; „român” apare de 9 ori, în timp ce „rumân” doar o dată; „românească” odată dar „rumânească” de 3 ori. Forma „român”, deși mai puțin răspândită, a fost preferată în secolul al XIX-lea de către elitele românești tocmai pentru că era mai apropiată de etimonul latin „romanus”. 2) Eu am afirmat foarte clar că nu există niciun document care să ateste că înainte de anul 1600 termenul „rumân”ar fi avut înțelesul de „țăran aservit”, în timp ce există 3 documente autentice care afirmă cu exactitate că „rumân”avea un evident înțeles etnic: a) Scrisoarea lui Neacșu (1521), b)„Întrebarea creștinească”(1559) și c)„Evangheliarul rumânesc”(1561). Toate documentele în care apare termenul „rumân” cu înțeles social sunt datate după 1600. 3) Afirmația conform căreia eu fac afirmații false( atunci când afirm că „Valahia”, „Vlahia”, „valah” și „vlah” sun exonime ) este complet falsă. Ele sunt exonime. 4) Indiferent dacă un popor sau o țară are unul sau mai multe exonime, în mod sigur poporul și țara respectivă are și endonime. În cazul populației romanice dintre Carpați și Dunăre și țării în care ea locuia în Evul Mediu, „rumân” și „Țara Rumânească” sunt endonimele, în timp ce „valah„, „vlah„, „Valahia” și „Vlahia” sunt exonimele. 5) Un endonim poate căpăta și un sens social, în situația în care marea majoritate a indivizilor acelui popor ajung să intre în componența aceleiași clase sociale sau în componența aceleiași categorii profesionale: „ungur„ poate deveni sinonim cu „nobil„; „sârb„ poate deveni sinonim cu „agricultor dependent„ , „bulgar” poate deveni sinonimcu „grădinar”, „vlah„ poate deveni sinonim cu „păstor dependent„, „rumân„ poate deveni sinonim cu „vecin”, „armean” poate deveni sinonim cu „negustor” etc. 6) Trebuie ca cineva să fie foarte incult, foarte imbecil sau foarte pervers pentru a nu pricepe, sau pentru a se face că nu pricepe acest lucru .