 Victor Grigor2 aprobate victor.i.grigor@gmail.com 188.27.146.69
Ca răspuns la Florin Croitoru. 1) Plăcile „dacice” nu au fost produse în atelierele Cancelariei Domnești din Țara Rumânească, deci nu fac obiectul acestei discuții..2) Afirmația „Vecin s-a spus doar în Moldova, nu în Valahia” este neadevărată. „Vecin” s-a spus și în Țara Rumânească până în secolul al XVII-lea. Documentele emise de Cancelaria Domnească a Țării Rumânești ( sec. XV-XVI) unde apare exclusiv termenul „vecin” pentru a desemna „țăranul aservit” sunt următoarele:1) cel din 23 martie 1482, Basarab cel Tânăr, „ot vecineh”; 2) cel din17 aprilie 1488, Vlad Călugărul, „vecini”; 3) cel din 4 iunie 1495, Radu cel Mare, „vecini”; 4) cel din 9 iunie 1498, Radu cel Mare, „vecini”; 5) cel din 27 martie 1505, Radu cel Mare, „vecini”; 6) cel din 2 iunie1536, Radu Paisie,„i vecini”; 7) cel din 9 ianuarie 1572, Alexandru Mircea, „ot vecini”; 8) cel din 19 ianuarie 1572, Alexandru Mircea,„ vecini”; 9) cel din 22 ianuarie 1572, Alexandru Mircea, „ot vecini”;10) cel din 17 ianuarie 1573, Alexandru Mircea, „vecini”; 11) cel din 5 aprilie 1575, Alexandru Mircea, „vecini”; 12) cel din 30 iunie 1575, „vecini„; 13)cel din 10 decembrie 1571, „Stanciu vecinu”;14) cel din 7 aprilie,1572, „vecinu”; 15) cel din 9 octombrie 1572, Alexandru Mircea, „vecini”; 16) cel din 3 decembrie 1572, „edin vecin”; 17) cel din 5 ianuarie 1571, Alexandru Mircea, „vecini”; 18) cel din 7 aprilie 1571, „vecini„; 190 cel din8 mai 1571, „vecini”; 19) cel din29 august 1571, „vecini„; 20) cel din 4 septembrie 1571, „edin vecinu„, „ot vecini”; 21) cel din6 septembrie 1571, „ot vecini”;22) cel din 8 septembrie 1571, „vecin” , „vecini”; 23) cel din 4 aprilie 1576, „edin vecinu”; 24) cel din aprilie 1596, Mihai Viteazul, „edin vecin”; 24) cel din 28 mai 1598, Mihai viteazul, „vecini”; 25) cel din 21 martie 1600, Mihai Viteazul, „vecini„ ; 26) cel din 28 iunie 1598, Mihai Viteazul, „vecini”; 26) cel din 5 iulie 1598, „vecini”. Toate aceste acte sunt originale, scrise în slavonă, nu sunt copii sau traduceri datând din secolele XVII sau XVIII!. Primul act emis de Cancelaria domnească a Țării Rumânești în care apare termenul „rumân„ cu sens social este cel din 25 ianuarie 1626, emis în timpul domniei lui Alexandru Coconul. Sub același domnitor, la 19 februarie și la 29 aprilie 1626, se emit alte două documente unde se revine la termenul „vecin”. |
Distribuie!
12 Comments
Comenteaza
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Grigor, nu pot să verific lista ta. Cred însă că e doar fantezia ta. Vii și minți sfruntat aici, iar Ion Coja tace mîlc și îmi șterge ca un nemernic comentariile care îți combat obrăznicia și afirmațiile mincinoase. Ce ziceți voi că ați cîștigat împotriva mea? Ați pierdut. Faptul că îmi sînt șterse multe comentarii arată clar că ați pierdut. Eu am cîștigat controverse pe chestiuni de etimologie și cu bietul Mihai Vinereanu. Și el a tăcut dar nu mi-a dat dreptate.
Grigor, cum îți permiți să scrii articol nou cu aceleași prostii scrise în acest articol? Aici trebuia sp răspunzi!
Dacă nu te interesează plăcile dacic3e de plumb pe care scrie clar rumun, care acolo nu poate înse,mna roman, asta arată că nu ești bun de nimic pt că respingi o dovadă. Tu nu ești nimic. Tu ești un anonim care bîiguie prostii cum mcă rumîn avea înțeles etnic. Ai scris prostia imensă că Neaciu putea fi boier și runîn. Nu putea pt că termenul atunci avea doar ințeles social. Nu se poate discuta cu tine pt că nu ești cinstit. Nu vei realiza ceva toată viața ta. Vei spune numai minciuni sfruntate.
Florin Croitoru (e numele meu scris în certificatul de naștere)
1) Afirmația că țăranului aservit„ în Valahia…de regulă (i) se spunea romîn” nu este adevărată. Nu există nicio dovadă că înainte de finele secolului al XVI-lea în Țara Rumânească i se spunea țăranului aservit altfel decât „vecin”. Toate documentele care conțin termenul „rumân” sunt documente scrise sau traduse după anul 1600, atunci când acest nume căpătase și un înțeles social. 2)Afirmația:„ Numele țării a fost Valahia, nu Țara Românească” este falsă. În documentele emise de Cancelaria Domnească se utilizează doar numele vechi slavone: „ Zemle Vlașkoe”și „ Zemle Ungrovlahiskoi ” pentru Țara Rumânească, numele de „Valahia” fiind în limba română un neologism , la fel ca și „valah”. 3) Nici numele de „Vlahia” și „vlah”( plural „vlasi”) nu sunt nume cu fonetism românesc, ci cu fonetism grecesc și sud-slav, deci nici „Vlahia”, nici „vlah„ nu sunt cuvinte românești, motiv pentru care nu pot fi considerate endonime, ci în mod obligatoriu, doar exonime .4) Afirmația:„ Țeara Rumânească…era un termen folosit de catolici”este falsă.,Niciun document catolic medieval nu conține acest termen. 5) Boierul Neacșu putea fi la fel de bine și boier și rumân, pentru că nu există nicio dovadă că la anul 1512, în Țara Rumânească, termenul „rumân„ avea înțelesul de „țăran aservit”. Există însă dovezi documentare clare ( în „Întrebarea creștinească” și în „Evangheliarul rumânesc” a lui Coresi) că la 1560, termenul „rumân” avea în Țara Rumânească un foarte clar și pronunțat înțeles etnic, nicidecum unul social. PS: Problemele tale legate de plăcile pe care le numești „dacice” nu mă interesează.
Textele de pe plăcuţele dacice de la Sinaia sunt autentice, scrise de geto-daci, care pe traseul istoriei au fost numiţi în multe feluri de popoarele învecinate lor, însă ei dintotdeauna s-au numit români (rumuni, rumâni, armâni, arimi).
Pe tăbliţele T16 şi T17 apare forma „RUMUANO” (românii), iar acestea au fost turnate în (320 – 325) î.e.n.
La forma „vecin” pentru „rumîn” s-a ajuns logic, deoarece în timpurile antice şi în evul mediu într-o ţară nu putea să deţină pământ orice venetic. Pământul aparţinea băştinaşilor şi era transmis ereditar din generaţie în generaţie. Deci toţi cei care aveau ocine învecinate erau rumâni şi cei învecinaţi cu o anume feudă erau obligaţi prin lege să lucreze pentru stăpânul feudei. De aceea, în loc de rumâni li s-a mai spus şi vecini, termen folosit mai mult în înscrisurile domneşti. Asta nu înseamnă că cuvântul rumân dispăruse din limbă şi nu era folosit.
E aberant să crezi că subit la anul 1626 apare din neant cuvântul „rumân cu sens social”, când el exista de milenii în limba română, care este o continuare firească a limbii geto-dacilor, cu mici şi neglijabile influenţe străine, rezultate din interacţiunile strămoşilor noştri cu alte seminţii, care au jinduit dintotdeauna Mirabilul Tărâm al românilor „scoborâtori din zei”.
Nu mă interesează religia ta. Discută cu altcineva.
2 comentarii, dar al meu nu a fost aprobat! Era prea bun și corect scris. Sînt curios pe ce motiv nu a fost aprobat și cine aprobă.
Nu e bine spus „ca răspuns la Florin Croitoru”. Bine este „ răspuns lui Florin Croitoru”.
Victor Grigor, tu ești un anonim. Eu sînt Florin Croitoru. Am pagină web unde îmi poate oricine vedea un pașaport cu poza mea. Eu am făcut primele separări bune de texte dacice. Aceste texte dacice sînt dovada clară că limba română nu s-a format din limba latină.
Răspunsul tău nu e bun pt că:
1) nu hotărăști tu ce intră sau nu în discuție.
2) să respingi un text pt că el nu a fost scris în vreo cancelarie domnească denotă prostie.
3) Nu contează dacă s-a spus și vecin în Valahia. Important este că de regulă se spunea rumîn. Dacă unii au spus și au scris ca moldovenii adică vecin pt iobag, nu contează.
4) Eu am dat cum se foloseau acești termeni în limba română, iar tu îmi arăți cum se foloseau acești termeni în slavonă! Bă, tu ești normal?
5) Numele țării a fost Valahia, nu Țara Românească! Unii mint că a fost și Țara Românească. Ați găsit un document in care e scris Țeara Rumînească. El a fost trimis unui catolic de către Boierul Neacșu, pt că acesta era un termen folosit de catolici. Era și este greșit. Cum să fi spus Neacșu că el e rumîn? El era boier!
Resping argumentele tale pt că ele nu mă contrazic pe mine cu nimic. Tu ai arătat că a fosr scris VECIN in documente slavone. Eu am scris despre cum s-a spus in limba română!
Bre Gligore, care Cancelarie a Țării Rumânești !? Țara s-a numit Valahia. In nici un document nu există această titulatura Țara Românească..
Bre Nickușor, în care Grecie stai tu? Țara se numește Hellas. În niciun document nu există titulatura „Grecia”.
Încearcă să nu mai faci pă prostu. La noi acea țară se numește Grecia, nu Hellas.
Cuvîntul român l-au făcut oamenii dă cultură, nu poporul. Țara Românescă tot oamenii dă cultură au scris, că era Rumînească și pe ei îi zgîrîia la ureche.
PS Dacă ți-am arătat dovadă pe plăcile dacice de plumb tu ai răspuns că…nu te interesează. Dovezile contra nu te interesează. Numai ce gîndești tu te interesează.
Grigor, la noi se numește Hellas? La noi se numește Grecia.. Am impresia că tu ești un client al spitalului de nebuni. Ai scris că în nici un document nu există titulatura Grecia. Poate în Grecia, dar la noi în documente e scris numai Grecia.
26?!!!
Și CARTEA nu se mai oprește!
Uimitor…, eu stiam că se numără doar până la 10.
Daună totală!
*Parafrazând pe submeseana Turcanu: A fost născut mort și a murit viu! 😂😜🙃🤣