Plenul Senatului României a votat respingerea proiectului de lege care propunea abrogarea „Legii Vexler” și a celorlalte acte normative asimilate (care interzic propaganda legionară, fascistă și antisemitismul).
Plenul Senatului României a votat respingerea proiectului de lege care propunea abrogarea „Legii Vexler” și a celorlalte acte normative asimilate (care interzic propaganda legionară, fascistă și antisemitismul).
Iată cifrele exacte ale votului din plen:
63 de voturi PENTRU respingerea proiectului (adică parlamentarii au decis să păstreze legile anti-extremism în vigoare).
15 voturi ÎMPOTRIVA respingerii (senatori care doreau ca legile să fie anulate).
20 de abțineri.
Care a fost parcursul și de ce a apărut confuzia?
Inițiativa de anulare a legii a fost depusă de un grup de peste 40 de parlamentari din opoziție (AUR, S.O.S. România, POT și PACE).
Cu doar o săptămână înainte de votul final, proiectul a provocat un scandal uriaș deoarece trecuse cu aviz favorabil de Comisia pentru Drepturile Omului din Senat, fiind votat inclusiv de senatori PSD. Acest lucru a creat în spațiul public impresia că legea anti-extremism chiar va fi anulată.
În cele din urmă, la votul decisiv din plenul Senatului, majoritatea politică s-a resemnat, a întors decizia din comisie și a respins definitiv tentativa de abrogare. Proiectul își continuă acum traseul spre Camera Deputaților (care este cameră decizională), însă cu șanse aproape nule de adoptare.
Iată cum se împart părerile:
1. Argumentele celor care consideră că este un lucru BUN
Susținătorii menținerii legii (autorii ei, comunitățile minoritare, organizațiile pentru drepturile omului și partidele tradiționale) argumentează că:
Protejează democrația și minoritățile: Într-un climat global în care extremismul este în creștere, o astfel de lege previne radicalizarea și protejează comunitățile vulnerabile (evrei, romi sau alte minorități) de discursul de ură și violență.
Alinierea la standardele internaționale: România are obligații asumate ca membru UE și NATO în ceea ce privește combaterea antisemitismului, rasismului și a cultului criminalilor de război.
Prevenirea reabilitării fascismului: Legea împiedică transformarea unor figuri istorice controversate sau violente (cum au fost liderii mișcărilor fasciste sau legionare din trecutul României) în modele pentru tineret.
2. Argumentele celor care consideră că este un lucru RĂU
Criticii legii (partidele naționaliste/suveraniste, unii juriști, istorici și activiști pentru drepturile civile) susțin că:
Încalcă libertatea de exprimare: Cea mai mare temere este că definițiile din lege pentru termeni precum „promovare”, „idei fasciste” sau „xenofobe” sunt prea vagi.
Acest lucru ar putea permite abuzuri, unde orice critică la adresa statului sau orice opinie mai radicală/naționalistă să fie catalogată drept „extremistă” și pedepsită cu închisoarea.
Blochează cercetarea istorică: Unii istorici se tem că dezbaterile academice despre perioada interbelică sau despre deciziile unor personalități istorice românești ar putea deveni tabu de frica unor repercusiuni legale.
Efectul de cenzură (autocenzură): Oamenii simpli ar putea ajunge să se teamă să își exprime opiniile politice sau identitare în spațiul public sau pe rețelele sociale, de teama unor dosare penale.
În concluzie
Nu există un consens. Pentru cei care pun pe primul loc siguranța socială, toleranța și combaterea discriminării, decizia Senatului este un pas corect. În schimb, pentru cei care pun pe primul loc libertatea absolută a cuvântului și suveranitatea națională, decizia este privită ca o formă de cenzură periculoasă.
Corect era publicarea listei reprezentantilor AUR,în frunte cu generalul in rezervă Chelaru,ce au fost pentru menținerea insultei Vexler. Asta ca să vadă și rumânii jocul de curve al „suveranistilor” de la AUR și să înțeleagă că în Parlament,după dispariția PRM,nu mai există patrioți. AUR-ul țiganului Simion fiind la fel de corupt,imoral și vândut Israelului ca și celelalte partide,cu excepția d-nei europarlamentar Șoșoacă.Singurul politician din România care vorbește de genocidul Israelului în Gaza,Liban și care luptă pe bune împotriva insultei Vexler.
Iată cum au votat tradătorii din AUR:
Peiu Petrișor-Abținere
Barcari Dorina-Abținere
Chelaru Mircea-Abținere
Constantinescu Rodica Abținere
Vlahu Nicolae Abtinere
Iacob Constantin-Ciprian Abtinere
Plăeșu Laurențiu Abtinere
Dumitrescu Cristiana Abținere
Potecă Vasilică Abținere
Roman Marius Abtinere
Sandu Mircea-Ionuț Abținere
Siligeanu Cătălin Pentru Vexler alaturi de A(I)UR(iștii):
Șipos Cristian
Stelea Niculina
Vîntu Cristian
Dîrlău Andrei-Emil
Geamănu Ștefan
Negru Corneliu
Parasca Teofil
Lavric Sorin
și alți 3 „patrioți” de la AUR,ce chipurile îl vor pe Călin Georgescu presedinte sau premier.
Acesta este unul din motivele pentru care C G nu a dorit asocierea cu AUR,un partid creat tot de Securistan.
Această aparentă înfrângere, de neabrogare a legilor antilegionare, este prima victorie pe care suveranismul romanesc o câştigă în lupta cu antiromânismul şi cu dezinformarea. Este remarcabil că pentru prima dată, s-a discutat despre absurditatea şi toxicitatea acestor legi la nivelul decidenţilor politici.
Nici cea mai cumplită furtună nu începe cu valuri cât casa, ci o ia încetişor, cu o briză care se accentuează, şi cu valuri care cresc treptat. Aşa e în natură, tot aşa şi în societate. Dar valurile vor creşte cu fiecare zi care trece, iar anularea acestor legi ruşinoase nu este departe.
Aceste legi nenorocite, pun în mod intenţionat legionarismul pe aceeaşi treaptă cu nazismul, ceea ce este nu numai un neadevăr, ci şi o ticăloşie fără seamăn la adresa poprului român. Cei un milion de legionari n-au fost nicidată nazişti. Iar acelora care se consideră români, îi sfătuiesc să citească de pe blogul ioncoja.ro ce a fost şi ce a vrut legiunea.
Nici eu n-am ştiut până ce am scris cartea „De la inimă spre cer”, nimic despre legiune şi nici despre genialul Codreanu. Dar acum, în cunoştinţă de cauză, am definit legiunea ca cea mai pură şi mai curată expresie a sulfetului românesc. Pe cei care nu cred, îi rog să se întrebe, de ce oameni de cultură renumiţi, ca Eliade, Cioran, Nae Ionescu, Petre Ţuţea, Constantin Brăileanu, Radu Gyr, Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu, Ion Barbu, Lucian Blaga, Constantin Noica, Aron Cotruş şi mulţi alţii, au avut simpatii legionare? Au fost toţi aceştia nazişti? Şi de la această întrebare, prin studiu, se poate ajunge la trezirea în conştiinţă a românilor.