Casa pe care o lăsăm să ardă
În acea casă, ard nu doar zidurile. Ard și cei care au construit-o. Ard părinții care nu mai pot ieși singuri. Iar tragedia nu este doar focul, ci faptul că el izbucnește în timp ce copiii sunt prea ocupați cu propriile lor vieți pentru a observa că acoperișul arde deasupra lor.
Pompieri în acțiune FOTO Arhivă Cotidianul
Statul român nu a apărut printr-un accident geografic
Această mentalitate, seducătoare prin pragmatismul ei aparent, ascunde însă o orbire periculoasă. Ea confundă statul cu guvernul, patria cu administrația și casa cu proprietatea temporară. În realitate, statul unei națiuni nu este doar un aparat birocratic. El este forma organizată a existenței sale istorice, cadrul în care limba, memoria și solidaritatea unei comunități pot continua să existe.
Pentru români, această realitate ar trebui să fie cu atât mai evidentă. Statul român nu a apărut printr-un accident geografic sau printr-o simplă reorganizare administrativă. El este rezultatul unui proces istoric lung, plătit cu sacrificii, războaie și voință politică. Generații întregi au lucrat, au luptat și au murit pentru ca românii să aibă o țară în care să fie acasă, nu doar tolerați sau administrați de alții.
Critica este legitimă. Nicio casă nu este perfectă.
Totuși, pentru mulți dintre cei care trăiesc astăzi în libertatea acestei construcții istorice, statul a devenit aproape invizibil. Este perceput doar prin imperfecțiunile lui: prin birocrație, prin corupție, prin neputințe administrative. Critica este legitimă. Nicio casă nu este perfectă. Zidurile pot crăpa, acoperișul poate avea nevoie de reparații, iar locatarii pot avea conflicte. Dar a reduce casa la defectele ei și a ignora faptul că ea rămâne totuși singurul adăpost comun, incontestabil, este o eroare gravă.
Existența populațiilor fără stat, catastrofa pierderii acestuia, tragediile generate de soluțiile violente de recuperare teritorială ar trebui să fie semnale de alarmă pentru toți oamenii, pentru toți cetățenii României.
În realitate, experiența emigrării arată exact contrariul iluziilor globaliste. În alte țări, românii pot avea succes profesional, pot fi respectați și integrați social. Dar, pentru o lungă perioadă – uneori pentru generații –, ei rămân veniți din altă parte. Străini respectabili, dar străini. Oaspeți într-o casă care nu le aparține.
Aceasta nu este o nedreptate; este o realitate antropologică. Fiecare comunitate politică are propriul ei nucleu de apartenență. Doar în propria țară oamenii nu trebuie să-și justifice existența culturală.
Problema morală a generațiilor actuale
Limba lor este limba comună, memoria lor este memoria publică, iar istoria lor este parte din identitatea locului.
Din acest motiv, statul unei națiuni seamănă mai mult cu o casă părintească decât cu o instituție. Într-o casă părintească nu trăiesc doar cei tineri și puternici. Acolo trăiesc și cei care au construit-o: părinții, bunicii, generațiile obosite de muncă și de timp. Ei nu mai au energia de a repara acoperișul sau de a ridica ziduri noi. Casa există pentru că ei au ridicat-o cândva, dar apărarea și întreținerea ei depind de cei care vin după ei.
Aici apare problema morală a generațiilor actuale. Prea adesea, tinerii privesc casa comună cu indiferență sau cu cinism. Se ocupă de cariera lor, de confortul personal, de proiectele individuale – lucruri firești în sine – dar uită că locuința care le face posibile există pentru că alții au apărat-o înaintea lor.
Când acoperișul se degradează, nu-l repară. Când zidurile se fisurează, ridică din umeri. Când apar incendii simbolice – crize politice, slăbirea instituțiilor, degradarea solidarității – reacția este adesea aceeași: distanțare, ironie, dezinteres. Dacă lucrurile devin prea complicate, soluția pare simplă: plecarea.
O casă nu se apără singură
Iar în casa aceasta nu trăiesc doar copiii grăbiți să plece. În ea se află și cei bătrâni. Părinții, bunicii, generațiile care au muncit, au suferit și au construit cadrul în care tinerii de azi pot vorbi liber despre libertatea lor. Ei nu mai au puterea de a ieși repede când izbucnește focul. Sunt obosiți, bolnavi, uneori uitați.
Imaginea finală este brutală, dar necesară: dacă statul unei națiuni se prăbușește sau este abandonat, nu este ca și cum am pierde doar o administrație sau o structură politică. Este ca și cum casa părintească ar lua foc, iar copiii, preocupați de propriile drumuri, ar întârzia să stingă incendiul.
În acea casă, ard nu doar zidurile.
Ard și cei care au construit-o.
Ard părinții care nu mai pot ieși singuri.
Ce înseamnă, cu adevărat, pierderea unei țări
Iar tragedia nu este doar focul, ci faptul că el izbucnește în timp ce copiii sunt prea ocupați cu propriile lor vieți pentru a observa că acoperișul arde deasupra lor.
În acel moment devine clar ce înseamnă, cu adevărat, pierderea unei țări: nu o simplă schimbare de adresă în lume, ci distrugerea locului în care o comunitate era acasă. Iar o asemenea casă, odată arsă, nu se reconstruiește ușor. Uneori este nevoie de generații întregi pentru a ridica din nou o vatră.
De la grecii poponari si de la Shobolanii Paduchiosi Poponari Nazisti sa nu primesti daruri !
,,Ucraina a trimis armatei ruse papuci cu explozibil în talpă. Pachetele au fost livrate sunt forma unor ajutoare umanitare
Într-o operațiune de sabotaj complexă, autoritățile ucrainene au trimis în Rusia dispozitive explozive ascunse în tălpile încălzite ale pantofilor. Aceste dispozitive au fost livrate la începutul lunii martie și au fost transportate prin Polonia și Belarus, folosind grupuri caritabile și voluntari ruși.
Un camion ce transporta 502 perechi de branțuri, fiecare conținând aproximativ 1,5 grame de TNT, a fost interceptat de autoritățile ruse, care au descoperit încărcătura explozivă. Se pare că tălpile încălzite au fost doar o parte dintr-un lot mult mai mare de echipamente periculoase trimise către Rusia. În trecut, dispozitive similare au fost trimise și în interiorul altor echipamente militare rusești, precum ochelari FPV utilizați de piloții de drone, care conțineau mecanisme de detonare la distanță.
Conform informațiilor, mai mulți piloți ruși de drone au fost răniți sau uciși din cauza exploziei acestor echipamente în timpul operațiunilor. În replică, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB)a anunțat că atacurile au fost prevenite și că 504 dispozitive explozive deghizate în branțuri încălzite au fost confiscate.
Dispozitivele explozive ascunse în tălpile încălzite ale pantofilor aveau ca scop să rănească grav soldații ruși în timpul misiunilor lor de luptă, detonând atunci când erau folosite pe terenul de război.’’
https://www.ziuanews.ro/stiri/ucraina-a-trimis-armatei-ruse-papuci-cu-explozibil-in-talpa-pachetele-au-fost-livrate-sunt-forma-unor-ajutoare-umanitare-1593378#google_vignette
Vacarii Nazisti condusi de khazarul Paduchios Pedofilul Mascat D.Tramp & Epstein Paduchiosul RAT Company, exporta ,,democratie’’ contra-cost: Petrol si hAUR !
,,Americanii acaparează total Venezuela: Au transportat aur de peste 100 de milioane de dolari și Trump a pus ochii pe pământurile rare.
Statele Unite au adus recent în ţară aur în valoare de aproximativ 100 de milioane de dolari din Venezuela, a declarat miercuri secretarul american de Interne, Doug Burgum, citat de CNBC.
Burgum a făcut anunţul în timpul conferinţei energetice CERAWeek organizate de S&P Global la Houston.
El a spus că aurul a fost transportat fizic în SUA după o vizită oficială în Venezuela, realizată la începutul acestei luni împreună cu directori din industria petrolieră şi minieră.
„Nu a mai existat un transport de metale preţioase între Venezuela şi Statele Unite de peste 20 de ani”, a spus Burgum. „La finalul celor două zile, am reuşit să aducem acasă aur în valoare de 100 de milioane de dolari, fizic, aurul”, a adăugat el.
Aurul va fi folosit de rafinăriile americane pentru aplicaţii comerciale şi pentru produse destinate consumatorilor. Operaţiunea are loc după ce Statele Unite l-au capturat pe fostul preşedinte venezuelean Nicolás Maduro într-o operaţiune militară în luna ianuarie, în timp ce restul aparatului guvernamental a rămas în mare parte intact.
Administraţia preşedintelui Donald Trump colaborează în prezent cu Delcy Rodríguez, vicepreşedinte în timpul regimului Maduro şi actual lider interimar al Venezuelei. Burgum a declarat că a discutat timp de aproximativ zece ore cu Rodríguez în timpul vizitei sale.
Administraţia Trump încearcă să încurajeze companiile americane din sectorul energetic să investească în Venezuela, ţară care deţine unele dintre cele mai mari rezerve de petrol din lume. Pe lângă petrol, Washingtonul vede oportunităţi majore şi în exploatarea resurselor minerale şi a metalelor preţioase ale Venezuelei.
Secretarul de Interne a spus că industria minieră a ţării este în prezent în colaps, fiind dominată de minerit artizanal controlat de grupări criminale şi caracterizată de practici cu impact major asupra mediului. Potrivit lui Burgum, autorităţile venezuelene încearcă să atragă investiţii moderne pentru a relansa sectorul şi pentru a crea creştere economică.
În paralel, lidera opoziţiei venezuelene Maria Corina Machado s-a adresat marţi directorilor din industria petrolului şi gazelor reuniţi la Houston. Ea a cerut privatizarea completă a industriei petroliere venezuelene şi a declarat că ar fi nevoie de cel puţin nouă luni pentru a crea condiţiile necesare organizării unor alegeri libere şi corecte în Venezuela.’’
https://www.ziuanews.ro/stiri/americanii-acapareaza-total-venezuela-au-transportat-aur-de-peste-100-de-milioane-de-dolari-i-trump-a-pus-ochii-pe-pamanturile-rare-1593388#google_vignette
S-a dus si mitul sistemului Patriot:
,,Tragi cu Patriotul, inca mai ia foc, dar nu mai nimeresti nici Pasarica, ca de Rachetzica nici nu poate fi vorba. Rachetzica-i cu noroc, si cu siteme avansate de eschiva la foc ‘’
,,Sistemele Patriot au devenit inutile: Rachetele balistice rusești și iraniene își schimbă acum toate traiectoria în timpul zborului
Rusia își transformă rachetele balistice într-o armă tot mai greu de oprit. La fel si cele Iraniene care pot ameninta orice oras din Europa. Avertismentul vine chiar din interiorul Uniunii Europene, unde oficialii admit deschis: fără o creștere masivă a capacităților de apărare antiaeriană, continentul pierde cursa securității.
Comisarul european pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius, atrage atenția că Moscova și Teheranul au reușit să îmbunătățească semnificativ caracteristicile tehnice ale rachetelor sale balistice, după cum se vede pe cele doua fronturi deschise, in ucraina si in Iran. Noua generație de arme poate modifica traiectoria în timpul zborului, reducând drastic eficiența sistemelor de interceptare utilizate de Ucraina.
În aceste condiții, sistemele Patriot – pilonul principal al apărării anti-balistice a Kievului – nu mai oferă aproape deloc protecție, fiind depășite tehnologic. Pentru a doborî o singură rachetă, este adesea nevoie de mai multe interceptoare, ceea ce duce la o presiune uriașă asupra stocurilor deja limitate. In plus reusita nu e garantata, cu noua tehnologie peste 80% din rachetele balistice penetreaza scutul de apărare.
Problema nu este însă doar cantitativă, referitor la numarul din ce in ce mai mare la necesarul de rachete interceptoare, ci și structurală. O rachetă balistică, chiar și una „de precizie”, nu lovește niciodată izolat. Cu focoase de sute de kilograme, efectele sunt devastatoare și, inevitabil, produc victime civile. Cu alte cuvinte, fiecare atac asupra unui „obiectiv militar” se traduce, în realitate, prin distrugeri colaterale masive.
În fața acestei realități, Europa este pusă în fața unei alegeri dure. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a cerut o creștere de 400% a producției de sisteme de apărare antiaeriană – un salt industrial fără precedent în ultimele decenii. România, de pildă avea 4 sisteme Patriot, unul a fost cedat Ucrainei, doua sunt nefunctionale si numai unul poate fi folosit in cazul unui atac direct, avand insa doar 150-200 de rachete interceptoare. Practic, România poate apăra restul Europei timp de o zi sau maximum doua, dar cu o eficienta de doar 80%.
Kubilius merge și mai departe: apărarea viitorului nu poate depinde de un singur tip de armament. Este nevoie de un sistem stratificat, care să combine interceptoare clasice cu soluții mai ieftine și flexibile, inclusiv drone capabile să neutralizeze amenințările în aer. Dar există o altă temere, mai puțin vizibilă: competiția globală pentru aceste sisteme. Conflictele din Orientul Mijlociu riscă să redirecționeze resursele occidentale, lăsând Ucraina și Europa într-o poziție și mai vulnerabilă.’’
https://www.ziuanews.ro/stiri/sistemele-patriot-au-devenit-inutile-rachetele-balistice-ruse-ti-i-iraniene-i-i-schimba-acum-toate-traiectoria-in-timpul-zborului-1593382#google_vignette
Cand ai limbrici si o cauti cu lumanarea o gasesti, cand ti-e lumea mai draga !
Razboi au vrut, razboi vor avea !
Acum Vacarii Nazisti au pricipit ca si-au dat foc la valiza, si incearca sa negocieze incheierea razboiului de cotropire a Iranului din pozitie de Capra raioasa cu coada sus, dar abia acum va urma razboiul pe care si l-au dorit spurcatii, fiindca Iranul a ,,incasat’’ bombardele de la jidanii paduchiosi si de la nazistii vacari, si acum urmeaza sa le returneze ,,datoria’’ cu dobanda aferenta: ploaie torentiala de bombardele sofisticate, imposibil de contracarat, asa ca sa fie bine sa nu fie rau !
Asteptam sa vedem cum DERATIZAREA planetei albastre va fi incheiata prin disparitia totala a Israelului Nazist Terorist Ucigash de copii semiti in Gaza si Iran, si prin scufundarea in ocean a Vacariei SUA Naziste, lucru foarte usor de realizat, dar la vara, pentru ca acum apa e rece si vacarii vor raci inainte sa se inece…!
Noul Babilon Nazist Satanist SUA va avea parte de tot raul pe care l-a facut in cei aproape 250 de ani de existenta: crime impotriva altora si chiar impotriva propriilor cetateni, si doar 16 ani de pace !
,, „SUA au pierdut deja războiul din Iran”.
Avertismentul unuia dintre cei mai influenți teoreticieni ai relațiilor internaționale.
„Mesajul e că suntem o adunătură de idioți”
Profesorul John Mearsheimer, unul dintre cei mai influenți teoreticieni ai relațiilor internaționale, lansează un avertisment dur la adresa Washingtonului.
Potrivit acestuia, implicarea SUA în conflictul cu Iranul este lipsită de fundament strategic, fiind rezultatul presiunilor externe și al lobby-ului politic.
Mearsheimer susține că Iranul deține un avantaj tactic major, nefiind obligat să câștige un război convențional pentru a triumfa; este suficient să supraviețuiască și să perturbe economia globală prin blocarea Strâmtorii Ormuz.
Analiza sa este categorică în privința rezultatului actual: „SUA au pierdut deja războiul din Iran.
Nu au nicio cale de ieșire și nici o strategie pentru succes. Scopul unei victorii rapide și decisive cu schimbarea regimului a eșuat lamentabil, iar războiul a devenit acum un război de uzură, care favorizează Iranul.”
Mearsheimer subliniază că administrația americană este blocată într-un conflict pe care nu îl poate gestiona, transmițând un semnal de slăbiciune către rivali precum China și Rusia.
În opinia sa, incapacitatea de a proiecta un final victorios transformă această aventură militară într-o eroare istorică. „Nu câștigăm împotriva Iranului. Nu câștigăm. Ce mesaj transmitem ? Transmitem mesajul că suntem o adunătură de idioți. Am început un război pe care nu-l putem câștiga.
Iranul nu are nevoie de o marină; tot ce are nevoie sunt rachete pentru a lovi pe cine vrea.”
Profesorul a mai spus că până și președintele Trump pare conștient de impas, dar este captiv în propria administrație. „Este clar că războiul nu merge bine pentru Statele Unite și că președintele Trump ar dori să-l pună capăt. Problema cu care se confruntă este că nu poate găsi o cale de ieșire. Nimeni din administrația sa nu poate prezenta o narațiune convingătoare despre cum se va termina acest război.”
În viziunea „realismului ofensiv” promovat de Mearsheimer, Iranul are „cele mai bune cărți” în acest joc geopolitic. Pentru Teheran, victoria nu înseamnă cucerirea de teritorii, ci refuzul de a deveni un satelit al intereselor americano-israeliene.
„Îmi este aproape imposibil să văd cum vor câștiga Israelul și SUA acest război.
Probabilitatea ca acest război să producă un regim iranian subordonat Israelului și SUA este aproape de zero, în opinia mea. Pentru ca Iranul să câștige, trebuie pur și simplu să supraviețuiască și să nu ajungă un pion al Israelului și al SUA.”
Mai mult, acesta avertizează asupra unui scenariu apocaliptic: dacă Israelul se va simți încolțit și aproape de înfrângere, probabilitatea utilizării armelor nucleare devine extrem de ridicată.
Europa este identificată drept una dintre principalele victime colaterale ale acestui conflict, din cauza vulnerabilității energetice.
Profesorul explică faptul că statele europene vor plăti factura acestui „dezastru strategic” prin inflație și recesiune, fără a avea însă puterea de a influența cursul evenimentelor.
„Europenii vor fi foarte afectați dacă fluxul de petrol din țările din Golf este redus drastic pentru o perioadă prelungită de timp. Europa nu are niciun beneficiu strategic de pe urma acestui război, dar va plăti un preț mare în ceea ce privește prețurile ridicate la energie, inflația, recesiunea și destabilizarea suplimentară.”
Absolvent de West Point și fost ofițer în Forțele Aeriene, John Mearsheimer este profesor la Universitatea din Chicago și autorul unor lucrări fundamentale precum „Tragedia politicii marilor puteri”.
Este recunoscut la nivel mondial pentru teoriile sale critice privind influența lobby-ului israelian asupra politicii externe a SUA.
El este principalul reprezentant al teoriei realismului ofensiv, o variantă a neorealismului, care susține că marile puteri concurează constant pentru hegemonie la nivel regional din cauza naturii anarhice a sistemului internațional, iar acest lucru duce adesea la războaie.’’
https://www.ziuanews.ro/stiri/sua-au-pierdut-deja-razboiul-din-iran-avertismentul-unuia-dintre-cei-mai-influen-i-teoreticieni-ai-rela-iilor-interna-ionale-mesajul-e-ca-suntem-o-adunatura-de-idio-i-1593384