+ 6 martie – 11 ani de la trecerea la Domnul a fostului deținut politic Simion Ghizdavu (foto stânga sus), arestat la 17 ani ca sprijinitor al luptătorilor anticomuniști din Munții Făgăraș

În cursul dimineții de 6 martie 2015, luptătorul anticomunist Simion Ghizdavu (foto stânga) a trecut la cele veșnice. Născut în Ileni (comuna Mândra, Țara Făgărașului), Simion Ghizdavu a făcut parte din organizația Frățiile de Cruce. A ispășit o pedeapsă de 6 ani de închisoare. Cea mai mare parte a pedepsei a executat-o în Penitenciarul Gherla. A fost unul dintre sprijinitorii importanți ai luptătorilor anticomuniști cu arma în mână din Munții Făgărașului. Visul său din tinerețe l-a călăuzit până în ultimul ceas al vieții. Dumnezeu să-l odihnească cu Drepții!

Mărturisitorul Ioan Roșca (foto)– cuvânt la înmormântarea luptătorului anticomunist Simion Ghizdavu:

„Oricât ar vrea cineva să se pună în situația altuia, e foarte greu. Închipuiți-vă că Simion, la 16 ani, a fost arestat. A făcut 6 ani de închisoare la Gherla și un an de domiciliu obligatoriu la Lătești, în Bărăgan. Aș putea să spun multe despre el. L-am auzit când se văita în anchetă la Securitate, era pus în poziție așa-zis de gândire, pe prici, cu mâinile strânse între picioare, ore în șir, zile întregi.

Mi-aduc aminte și de elevul Simion, eram cu o clasă mai mare decât el. Odată, profesorul de limba română a dat o lucrare în care trebuia să scrii despre mamă și a venit cu lucrarea lui în clasă la noi și a citit-o. Era și bun și talentat. Putea să ajungă într-o altă situație.
Totdeauna a fost modest, și-a dus toate greutățile cu cinste, fără să facă niciun compromis.

Acum un an, când s-a făcut sfințirea Monumentului rezistenței anticomuniste din Făgăraș, a făcut tot efortul, și deși bolnav, a venit. Mi-a zis: „La anul nu știu dacă mai pot veni”. Și așa a fost.
Mă uit la el și rar am văzut o figură atât de senină și mă gândesc că toți cei care am suferit, atât înăuntru, cât și în afară, în rugăciunile noastre să ne aducem aminte de fratele Simion și să zicem: Dumnezeu să-l ierte!”

Rugăciunea fostului deținut politic Mihai Buracu (+ 6 martie 2011 – foto centru sus), victimă a experimentului antiuman și anticreștin de la închisoarea Pitești, cu „gândul la cei ce s-au dus”

Întorși de departe, cu inima frântă,
ni-e gândul la cei ce s-au dus.
Rugămu-Te, Doamne, adu-ni-i de sus,
părtași pentru ziua cea sfântă.

Ca Duhul vor trece în chip de lumină
prin țara cu cântece multe
și-n ceasul acesta vor sta să asculte
la veacul ce încă suspină.

Și-n zborul albastru de peste morminte,
prin țarini cu gropi fără nume,
durerea din ochii bătrânelor mume
vor șterge-o cu palmă fierbinte.

Și-ntorși întru Tine sub bolta-nserării,
ca-n mâini nevăzute de-arhangheli,
va arde lumina din sfintele candeli,
umplute cu lacrima țării.

în drum spre București, 21/22 mai 1954.

Mihai Buracu s-a născut la Turnu-Severin, la 24 ianuarie 1930. În 1960 a absolvit Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, ca șef de promoție al Facultății de Istorie-Filologie. A funcționat ca profesor de limba și literatura română la liceul din Strehaia și apoi la Liceul Economic din Turnu-Severin.

A fost arestat la 7 iunie 1949, în anul examenului de bacalaureat, anchetat la Securitatea din Caransebeș și Lugoj, iar la 6 decembrie 1949 a fost condamnat de Tribunalul Militar din Timișoara la doi ani închisoare pentru delictul de uneltire contra ordinii sociale.

A executat pedeapsa la Târgșor, Canal (Peninsula Valea Neagră) și Pitești, unde a fost trimis disciplinar într-un lot de 22 de elevi și supus timp de cinci luni regimului de „reeducare” prin tortură. La expirarea pedepsei a fost trimis în lagărul Ghencea, unde i s-a dat o pedeapsă de 24 de luni, pe care le-a executat în lagărul de la Bicaz, apoi o alta, tot de 24 de luni, din care a executat jumătate în lagărul de muncă forțată Onești-Borzești, de unde a fost eliberat.

A publicat poezii și articole în presa locală și diferite reviste literare. În 1988 debutează în volumul colectiv de poezie „Prier”, editat de „Cartea Românească”. După 1989 este membru AZR și publică articole, pamflete, poezii. A fost ales, în septembrie 1991, membru al Delegației permanente a P.N.Ț.-cd.

Este autorul cărții „Tăblițele de săpun de la ITȘET-IP”, o carte fundamentală pentru înțelegerea „experimentului” Pitești. (Sursa: Poeți după gratii)

+ 6 martie 1952 – nașterea în Ceruri a Părintelui Martir Ioan Ghindea (foto dreapta sus), duhovnicul luptătorilor anticomuniști din Munții Făgărașului

Părintele Ioan Ghindea a fost duhovnicul luptătorilor anticomuniști de pe versantul nordic al Munților Făgăraș. De asemenea, până la arestarea sa din anul 1950, Părintele Ghindea a fost susținător material și spiritual al grupului de sprijin al partizanilor făgărășeni anticomuniști, condus de învățătorul Olimpiu Borzea. A refuzat să-i trădeze pe frații săi, dar mai ales a refuzat să divulge taina spovedaniei. Printre alții a fost anchetat de securistul criminal Gheorghe Crăciun. A murit la scurt timp de la eliberarea din închisoarea Securității Sibiu, din cauza torturilor cumplite la care a fost supus în cursul anchetelor. A plecat la Domnul în 6 martie 1952, fiind înmormântat în cimitirul parohial din Ucea de Sus.