Calin Kasper
108 aprobate
calin.kasper@gmail.com
88.69.205.101

Să demolăm minciunile despre holocaustul românesc

Cu ceva vreme în urmă, Domnul Profesor Ion Coja i-a rugat pe toţi cititorii blogului ioncoja.ro ca să-i trimită orice document sau mărturie, care ar putea constitui o probă care să infirme acuzaţiile de holocaust aduse poporului român de nişte evrei descreieraţi, bolnavi de ură faţă de neamul românesc.

Misiunea n-ar trebui să fie imposibilă, pentru că, după cum se ştie, descreieraţii exagerează atât de mult cu minciunile lor, încât lipsa de măsură le scoate la lumină lucrătura. Aşa s-a dovedit a fi minciună săpunul făcut din evrei, atunci când avansul tehnologic a permis ca prin analize genetice, să se stabilească că acel săpun conţinea doar grăsime animală.

La fel s-au petrecut lucrurile cu Crimele de la Abator care nu au existat niciodată. Argumentele aduse de mai mulţi cercetători, printre care şi domnul Coja, i-au silit pe evreii care au suţinut ani de zile acea minciună „deonestatorie” să-şi dea seama că nu mai au nici o şansă să fie crezuţi. ( deonestatorie= lipsit de onestitate. după o expresie din ziarul ardelean „Tribuna” pe la 1870.)

Sunt şi alte minciuni piramidale, care ar trebui amendate. De exemplu, Lya Benjamin (cazul îi este cunoscut şi Domnului Ion Coja) scrie pe undeva prin memoriile ei că jandarmii români tăiau capetele nou-născuţilor de etnie evreiască ca să joace fotbal cu ele, în loc de minge. Această infamie, dacă ar fi adevărată, ar fi o acuză gravă adusă nu numai românilor, ci întregii umanităţi. Cu atât mai mult este necesar să fie combătută.

Când am citit aceste rânduri incalificabile, mi-am adus aminte că atunci când s-a născut fata mea în 1993 în Germania, am asistat şi eu la naştere. A fost o naşterea grea, cu travaliu prelungit, care a făcut ca fetiţa mea abia născută, să aibă capul mult mai lunguieţ decât un ou. Văzându-mă îngrijorat de starea copilului, moaşa s-a apucat să modeleze capul copilului, aducându-l la forma rotundă. Mi-a spus că noii născuţi nu au încă cutia craniană osificată şi pentru asta capul unui bebeluş nou născut poate fi modelat ca şi cum ar fi de plastilină.

Trăind pe viu această experienţă, nu pot crede nici în ruptul capului că jandarmii români ar fi putut juca fotbal cu un cap de bebeluş nou născut! Ar fi rezistat acesta la o lovitură de bocanc sau de cismă militară, s-au de la prima lovitură s-ar fi dezintegrat complet mânjind bocancul acelui netrebnic?

Deci o astfel de grozăvie care atinge patologicul s-a apucat doamna Lya să o pună în cârca românilor? Şi dacă a făcut-o, e de datoria noastră s-o combatem. Pentru că dacă se dovedeşte că un autor a făcut o afirmaţie neadevărată într-o lucrare, nu numai acel text e compromis, ci va fi compromis şi autorul, cât şi toţi cei care-i ţin partea.

Sigur că nu părerea mea contează, dar există două căi de a demonstra că este imposibil ca să joci fotbal cu capul unui nou-născut. Sunt medici legişti care întocmesc expertize în diferite procese, la cererea instanţelor judecătoreşti. Un astfel de expert ar putea să se pronunţe dacă cazul expus mai sus este real sau este elucubraţia unei minţi bolnave. A doua posibilitatea este oferită de o simulare pe calculator cu ajutorul analizei elementelor finite. Se poate construi virtual un cap de nou-născut şi se poate măsura exact rezistenţa la impact al acestuia. Eu sunt sigur că o asemenea analiză ar avea acelaşi rezultat pozitiv, ca şi analiza genetică a săpunului făcut din evrei.