Mihai
632 aprobate
mihai@yahoo.com
82.76.117.23
Intre a se descoperi un tratament pentru cancer si a se ascunde adevarul despre cancer stau jidanii paduchiosi care au ascuns toate marile descoperiri tehnice, tehnologice si medicale pentru ca OMUL sa moara, sa sufere si sa fie controlat si controlabil.
N.Tesla a fost asasinat si i s-au furat toate documentele din camera sa de hotel, apoi corpul sau a fost ascuns in secret undeva unde sa fie mereu sub ochii masoneriei, asa cum s-a intamplat si cu Eminescu, a carui oseminte nu mai sunt de mult la Belu, si a altor iubitori de adevar si luptatori impotriva jidanilor spurcati.

,,NOUA MEDICINA’’ a doctorului german Hamer, care a facut trei ani de puscarie si i s-a interzis sa mai practice medicina in Germania, pentru ca a aplicat descoperirile sale, si din 6500 de pacienti a salvat 6 mii, iar inainte de a aplica aceasta metoda a salvat ca medic si ca sef de clinica oncologica doar 500 de pacienti si 6 mii i-au murit. Pentru ca nicio fapta buna nu ramane nepedepsita, firma de medicamente Bayer l-a dat in judecata ca nu mai cumpara medicamente, adica OTRAVURI de la ei, si l-a bagat in puscarie, apoi i s-a interzis sa mai practice medicina in Germania. De mult timp medicul nu mai trateaza oameni ci ii vindeca de cancer in Sapania.

,, Fiecare tip de cancer este declanşat de către psihic, şi anume printr-un „şoc conflictual“ care îl prinde pe om pe „picior greşit“. Nu orice conflict declanşează automat un cancer (altfel am avea toţi cancer), ci numai -după cum îl denumeşte Hamer- un „şoc conflictual brusc, foarte puternic, grav, acut-dramatic şi trăit în izolare“… Cancerul se declanşează aşadar concomitent cu „şocul conflictual“, pe trei planuri: psihicul, creierul şi organul corespondent (care aparţine zonei din creier implicate în conflict)… Locul din creier unde se manifestă impactul „şocului conflictual“ poate fi văzut foarte clar pe o tomografie cerebrală (CT), un fel de radiografie „feliată” a creierului (ideal fără substanţă de contrast). În imagini se pot vedea la locul afectat de conflict nişte cercuri concentrice (ca o ţintă de tir), pe care radiologii le considerau înainte „artefacte” (greşeli ale aparaturii tehnice) şi cărora nu le dădeau nici o importanţă. Într-o scrisoare a firmei Siemens către dr. Hamer, specialiştii firmei au confirmat că aceste cercuri concentrice nu erau create de aparatele lor şi deci sunt reale… Dacă o persoană suferă un DHS („şoc conflictual“), atunci sistemul nervos se „blochează“ pe stress permanent: pacientul rămâne blocat în simpaticotonie. Astfel de persoane suferă de tulburări de somn, lipsă de apetit, slăbesc şi au în general mâinile reci, deoarece faza vagotonă de regenerare este prea scurtă sau lipseşte complet. În această fază, marea majoritate a oamenilor se simt stresaţi, dar nu bolnavi. Dacă însă conflictul nu poate fi rezolvat, pacientul în cele din urmă moare de epuizare celulară (caşexie)… Dacă este dezamorsat conflictul, atunci organismul comută imediat pe parasimpatic (vagotonie), cu tot ce ţine de această stare: oboseală, epuizare, poftă de mâncare cu luare în greutate, mâini calde, eventual transpiraţie nocturnă şi/sau aşa-zisele „boli infecţioase”. Pacientul se simte acum într-adevăr bolnav şi de regulă are dureri. „Focarele Hamer“ din creier stochează lichid, devin edematoase şi încep să se vindece. Acum devin mai clar vizibile în CT şi sunt adesea fals interpretate ca tumori cerebrale, iar dacă pacientul are ghinion, va fi operat complet inutil… Tot ce poate creşte acolo sunt ţesuturile conjunctive (celulele glia), care însă nu sunt periculoase, ci dimpotrivă, ele susţin procesul de vindecare din creier. Singura complicaţie poate fi creşterea presiunii în creier, în funcţie de intensitatea conflictului originar, dar aceasta se poate rezolva cu o administrare temporară de cortizon. La nivel organic apar de asemenea procese de reparare a ţesuturilor canceroase, de exemplu prin depozitarea de lichide („edem de vindecare”).
În punctul culminant al fazei de vindecare se ajunge la o criză asemănătoare epilepsiei („criza epileptoidă” sau „epicriza”), care poate trece fie neobservată, dar se poate desfăşura şi dramatic, mergând uneori până la deces, în funcţie de cât de puternic şi de lung a fost conflictul. Această epicriză este punctul de plecare biologic al reîntoarcerii la normalitate. În anumite cazuri, la epicriză pacientul are spasme. Psihic, el experimentează o scurtă „recădere“ în problemele sale (care sunt deja rezolvate). Cea mai cunoscută criză epileptoidă este infarctul cardiac. Se ştie de mult timp că infarctul apare întotdeauna noaptea sau în concediu sau la sfârşit de săptămână, deci aproape întotdeauna într-o fază de relaxare profundă, dar nu se înţelegea de ce. Conform Noii Medicini, acest fenomen este logic, deoarece este vorba despre o criză de vindecare. Criza epileptoidă sau „de vindecare“ este cu atât mai intensă (şi potenţial mai periculoasă), cu cât conflictul a fost mai mare şi cu cât acesta a durat mai mult (adunând mai multă masă conflictuală). Şi acest lucru are sensul său biologic: dacă nu reuşeşte animalul sau omul să rezolve conflictul într-un timp rezonabil, atunci natura are grijă ca exemplarul respectiv să nu mai „stea la dispoziţie“ pentru reproducere, desigur spre prejudiciul său, dar spre beneficiul şi îmbunătăţirea speciei, care are întotdeauna prioritate în procesul evoluţiei. Dacă însă criza este depăşită, nimic nu mai stă în faţa însănătoşirii – atâta timp cât nu se amestecă medicina alopată cu nepriceperea ei. Edemele de vindecare vor fi „evacuate“ (aşa-numita „fază de urinare”), până când se ajunge din nou la stadiul normal. Rămân doar cel mult ţesuturi cicatrizate (parţial vizibile pe un CT al creierului) sau chisturi vechi, inofensive… ’’
,, Cercetările doctorului Hamer au dus și la altă concluzie interesantă: microbii precum ciupercile, bacteriile, virusurile apar doar în faza de vindecare și ajută aceasta!! Inflamațiile, febra, puroiul, supurările sunt semne ale vindecării. Bacteriile ajută la descompunerea tumorilor ce nu își mai au rostul și au proliferat în timpul fazei active: tumorile pulmonare, tumorile de colon, tumorile la rinichi, tumorile la prostată, tumorile la uter, tumorile de sân, melanoamele și mesothelioma. Virusurile sunt implicate în procesul de vindecare a țesuturilor coordonate de cortexul cerebral. Hepatita, pneumonia, herpesul, gripa și gripa stomacală indica faptul că procese virulente naturale de vindecare sunt în curs.
Principiile vindecării în noua medicina germană:
1. Relația medic –pacient este regândită, deoarece pacientul este „stăpânul” tratamentului, el se va trata singur și își va pune toate speranțele în el însuși; 2. Medicația va fi mult limitată, fără a împiedica faza de vindecare „naturală” a organismului, așa cum se petrece în medicina convențională; 3. Pacientul va urmări să înțeleagă conflictul care a provocat boala și mai ales atitudinea lui față de acel conflict, căci de fapt acesta îmbolnăvește și nu conflictul în sine; 4. Pacientul și medicul vor găsi împreună cea mai bună rezolvare a conflictului generator al bolii și vor stabili cea mai bună strategie de evitare a acestui conflict pe viitor de către pacient. O persoană sănătoasă, bine hrănită și odihnită va avea de înfruntat mult mai puține conflicte biologice și le va face față mult mai ușor. Persoanele cu o situație materială bună au un risc de a se îmbolnăvi (de cancer sau de alte boli cancer echivalente) de 10 ori mai mic decât persoanele sărace (care nu își pot rezolva cele mai multe conflicte din lipsa banilor). Cel mai important factor în faza de auto- vindecare este ca pacientul să înțeleagă ce se întâmplă cu el, deoarece numai atunci el va putea să adopte o atitudine constructivă și relaxată față de procesele de auto-vindecare. Dacă pe timpul fazei de îmbolnăvire sau pe timpul fazei de auto-vindecare, pacientului îi este teamă de cancer, aceasta teamă va induce un nou conflict biologic care pe timpul unei noi faze de îmbolnăvire va genera cancer pulmonar, iar dacă va apare la același bolnav și teama de moarte aceasta va induce un alt conflict biologic care în faza de îmbolnăvire va genera un proces de decalcifiere a întregului sistem osos.’’

Legăturile dintre organul afectat și conflict:
– Intestinul subțire – Ura care nu poate fi ‘digerată’
– Uter – Sentiment de inferioritate sexuală
– Prostata – Conflict pe latura sexualității
– Tiroida – Neputință, fără control
– Colon – Conflict peste care nu se poate trece nicicum
– Oase – Lipsa stimei de sine, inferioritate
– Plămâni – Frica puternică față de altă persoană
– Piele – Lipsa integrității, ființă coruptibilă
– Testicule, Ovare – Pierdere valoroasă ce nu poate fi recuperată
– Pancreas – Conflict cu membrii familiei
– Urechea internă – Sentimentul de imposibilitate de a afla ‘adevărul’
– Sânul stâng – Conflict care pune în pericol copilul, casa, familia
– Sânul drept- Conflict cu partenerul sau cu persoanele rivale
– Rectul – Frica de a fi nefolositor
– Gura – Nu poți ‘mesteca’ (suporta) o problemă/situație
– Căile respiratorii – Conflict teritorial
– Laringe – Frica și îngrijorarea pentru un anumit eveniment
– Stomacul – Ai înghițit prea multe împotriva voinței tale
– Esofag – Dorința acută de a refuza, de a nu ‘înghiți’
– Inima – Frustrare legată de copii
– Cervixul – Frustrare adâncă și persistentă
– Glandele suprarenale – Te îndrepți într-o direcție în care refuzi să mergi
– Ficat – Frica (stres) inconștientă de a rămâne fără mâncare (sau bani pentru a procura mâncare) sau îți simți viața în pericol.