carpathia_rex@yahoo.com 78.96.84.216
Iată şi unul din articolele de la începutul colaborării lui Radu Sârbu cu Bursa, din 2007, |
carpathia_rex@yahoo.com 78.96.84.216
Iată şi unul din articolele de la începutul colaborării lui Radu Sârbu cu Bursa, din 2007, |
Daca tot scrie despre generali…eu fac copy/paste din Constitutia Romaniei:
Forţele armate ARTICOLUL 118
(1) *Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a **democraţiei constituţionale. În condiţiile legii şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară şi participă la acţiuni privind menţinerea sau restabilirea păcii.
(2) Structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare, precum şi statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organică.
(3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi celorlalte componente ale forţelor armate stabilite potrivit legii.
(4) Organizarea de activităţi militare sau paramilitare în afara unei autorităţi statale este interzisă.
(5) Pe teritoriul României pot intra, staţiona, desfăşura operaţiuni sau trece trupe străine numai în condiţiile legii sau ale tratatelor internaţionale la care România este parte.
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării ARTICOLUL 119
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii.
* si ** imi apartin!
#DEMOCRAȚIE, democrații, s. f. Formă de guvernare în care supremația aparține poporului – Din fr. démocratie.
(Cei mai multi considera inoperant conceptul fara participarea politicului, de aici incepand formele de democratie existente)
Principiile democrației
Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică. Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți. În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar. Principiile democratiei sunt niște norme, reguli de bază cu ajutorul cărora funcționeaza un stat democratic:
Libertatea;
Egalitatea;
Responsabilitatea;
Dreptatea;
Proprietatea;
Pluralismul politic;
Separarea puterilor în stat;
Reprezentativitatea;
Principiul suveranității națiunii
Principiul domniei majoritatii si protecției minoritătii;
Principiul separării puterilor în stat – a fost formulat de către gânditorul francez Montesquieu. Potrivit acestui principiu, în cazul unui stat democratic trebuie să existe 3 puteri:
– Legislativă – întocmeste legile;
– Executivă – pune în practică legile întocmite;
– Judecătorească – verifică respectarea legilor.
Aceste puteri trebuie să fie independente, să se controleze reciproc și să colaboreze între ele.
Clasificare
– democrație reală
– democrație incompletă (viciată) (în această clasă se află Romȃnia)
– regim hibrid (parțial democrat, parțial autocrat)
Tipuri de democrații guvernamentale
Directă
Sistem lot.
Reprezentativă
Parlamentară
Prezidențială
Hibrid sau semi-direct.
Monarhie constituțională
Republică
Tipuri de democrații guvernamentale
Democrația a luat o serie de forme, atât în teorie, cât și în practică. Unele varietăți de democrație oferă o reprezentare mai bună cat și o mai multă libertate a cetățenilor lor decât altele.[24] Totuși, dacă vreo democrație nu este structurată astfel încât să interzică guvernului să excludă oamenii din procesul legislativ atunci o ramură a sistemului poate acumula prea multă putere și poate distruge democrația.
Forme de bază
Există mai multe variante de democrație, dar există două forme de bază. O formă de democrație este Democrația directă, în care toți cetățenii eligibili participă activ la luarea deciziilor politice, de exemplu votând direct asupra unei inițiative politice.
Directă
Democrație directă este un sistem politic în care cetățenii participă personal la luarea deciziilor, spre deosebire de a se baza pe intermediari sau reprezentanți. O democrație directă oferă populației cu drept de vot puterea de a:
Schimbarea legilor constituționale,
Propune inițiative, referendumuri și sugestii de legi.
În cadrul guvernelor reprezentative moderne, anumite instrumente electorale precum referendumurile, inițiativele cetățenilor și alegerile revocate sunt denumite drept forme de democrație directă. Cu toate acestea, unii susținători ai democrației directe pledează pentru adunările locale de discuții față în față.
Sistem lot
Utilizarea unui sistem de lot, o caracteristică a democrației ateniene, este o caracteristică a unor versiuni de democrații directe. În acest sistem, sarcini guvernamentale și administrative importante sunt îndeplinite de cetățenii aleși printr-o loterie.
Reprezentativă
Democrația reprezentativă presupune alegerea oficialilor guvernamentali de către oamenii reprezentați. Dacă șeful statului este și ales democratic, atunci se numește republică democratică. Cele mai comune mecanisme implică alegerea candidatului cu majoritatea de voturi. Majoritatea țărilor occidentale au sisteme reprezentative. Unele democrații reprezentative încorporează și elemente de democrație directă, cum ar fi referendumurile.[25]
Parlamentară
Democrația parlamentară este o democrație reprezentativă în care guvernul este numit de reprezentanți sau poate fi demis de către reprezentanți. Într-o democrație parlamentară, guvernarea este exercitată prin delegare către un minister executiv. Într-un sistem parlamentar, prim-ministrul poate fi demis legislativ în orice moment pentru că nu a îndeplinit așteptările legislativului. Acest lucru se realizează printr-un vot de cenzură în care legislativul decide dacă îl demite sau nu pe prim-ministru. În unele țări, prim-ministrul poate convoca alegeri în orice moment, de obicei atunci când prim-ministrul consideră că sunt în favoarea publicului pentru a fi reales. În alte democrații parlamentare, alegerile suplimentare nu au loc practic niciodată, un guvern minoritar fiind preferat până la următoarele alegeri. O caracteristică importantă a democrației parlamentare este conceptul de „opoziție loială”. Esența conceptului este că al doilea partid politic ca mărime se opune partidului de guvernare, rămânând în același timp loial statului și principiilor sale democratice.
Prezidențială
Democrația prezidențială este un sistem în care publicul alege președintele prin alegeri. Președintele servește atât ca șef al statului, cât și ca șef al guvernului, controlând majoritatea puterilor executive. Președintele servește pentru un anumit mandat și nu poate depăși această perioadă. Legislativul are adesea capacitatea limitată de a revoca un președinte din funcție. Alegerile au de obicei o dată fixă și nu sunt ușor de schimbat. Președintele are control direct asupra cabinetului, desemnând în mod specific membrii cabinetului.
Executivul are de obicei responsabilitatea de a executa sau implementa legislația și poate avea puteri legislative limitate, cum ar fi dreptul de veto. Cu toate acestea, o ramură legislativă adoptă legislația și bugetele. Aceasta oferă o anumită măsură de separare a puterilor. În consecință, însă, președintele și legislativul pot ajunge în controlul unor partide separate, permițându-le unuia să îl blocheze pe celălalt și, prin urmare, să interfereze cu funcționarea ordonată a statului. Acesta poate fi motivul pentru care democrația prezidențială nu este foarte comună în afara Americilor, Africii de Sud și Asiei Centrală și de Sud-Est.
Un sistem semiprezidențial este un sistem de democrație în care guvernul include atât un prim-ministru, cât și un președinte.
Hibrid sau semi-direct
Unele democrații moderne, ce sunt predominant reprezentative, se bazează, de asemenea, în mare măsură pe forme de acțiune politică care sunt direct democratice. Aceste democrații, care combină elemente ale democrației reprezentative și ale democrației directe, sunt denumite democrații hibride, democrații semi-directe sau democrații participative. Exemplele includ Elveția și unele state din SUA, unde se folosesc frecvent referendumuri și inițiative.
Federația elvețiană este o democrație semi-directă. La nivel federal, cetățenii pot propune modificări ale constituției sau pot cere organizarea unui referendum asupra oricărei legi votate de parlament. Între ianuarie 1995 și iunie 2005, cetățenii elvețieni au votat de 31 de ori, pentru a răspunde la 103 întrebări (în aceeași perioadă, cetățenii francezi au participat la doar două referendumuri). Totuși, în ultimii 120 de ani au fost supuse referendumului mai puțin de 250 de inițiative.[26]
Revenirea democratică
Revenirea democratică, numită și autocratizare, este declinul caracteristicilor democratice ale unui sistem politic și este opusul democratizării. Democrația este cea mai populară formă de guvernare, mai mult de jumătate dintre națiunile lumii fiind democrații, conform unui studiu care examinează 165 de țări, a stabilit că 98 dintre ele erau democrații în anul 2020.
Democratizare
Democratizarea este tranziția către un regim politic mai democratic, inclusiv schimbări politice substanțiale. Poate fi un regim hibrid în tranziție de la un regim autoritar la o democrație deplină, o tranziție de la un sistem politic autoritar la o semi-democrație sau o tranziție de la un sistem politic semi-autoritar la un sistem politic democratic.[27]
Variante
Monarhie constituțională
Multe țări precum Regatul Unit, Spania, Țările de Jos, Belgia, țările scandinave, Thailanda, Japonia au transformat monarhi în monarhi constituționali cu roluri limitate sau simbolice. De exemplu, în statele predecesoare ale Regatului Unit, monarhia constituțională a început să apară și a continuat neîntrerupt de la Glorioasa Revoluție din 1688 și de la aprobarea Bill of Rights 1689.
În alte țări, monarhia a fost desființată odată cu sistemul aristocratic (precum în Franța, China, Rusia, Germania, Austria, Ungaria, Italia, Grecia și Egipt). O persoană aleasă, cu sau fără puteri semnificative, a devenit șeful statului în aceste țări.[28]
Republică
Termenul de republică are mai multe semnificații, dar astăzi se referă adesea la o democrație reprezentativă cu un șef de stat ales, cum ar fi un președinte, care servește pentru un mandat limitat, spre deosebire de statele cu un monarh ca șef de stat, chiar dacă aceste state sunt, de asemenea, democrații reprezentative cu un șef de guvern ales sau numit.
Părinții fondatori ai Statelor Unite au criticat adesea democrația directă, care, în opinia lor, venea adesea fără protecția unei constituții. James Madison a susținut că ceea ce distingea o democrație directă de o republică a fost că prima a devenit mai slabă pe măsură ce creștea în timp ce o republică putea deveni mai puternică pe măsură ce devenea mai mare.[29]
Democrație liberală
O democrație liberală este o democrație reprezentativă în care capacitatea celor aleși de a exercita puterea de decizie este supusă statului de drept și este moderată de o constituție sau de legi care pun accentul pe protecția drepturilor și a libertăților. Într-o democrație liberală, este posibil ca unele decizii la scară largă să apară din decizile individuale pe care cetățenii sunt liberi să le ia.
Socialistă
Gândirea socialistă are mai multe puncte de vedere diferite asupra democrației. Social-democrația, socialismul democratic și dictatura(de obicei exercitată prin democrația sovietică) sunt câteva exemple ale acestei variante. Mulți socialiști democrați și social-democrați cred într-o formă de democrație participativă, industrială.
În cadrul ortodoxiei marxiste există o ostilitate față de ceea ce se numește în mod obișnuit „democrație liberală”, care este denumită democrație parlamentară din cauza naturii sale centralizate.
Anarhistă
Anarhiștii sunt împărțiți în acest domeniu, unii cred că o guvernare majoritară este tiranică sau nu. Pentru mulți anarhiști, singura formă de democrație considerată acceptabilă este democrația directă. Unii anarho-comuniști se opun naturii majoritare a democrației directe, considerând că aceasta poate împiedica libertatea individuală.
Surse: Internet
Ordin de front pentru Trupa trădată
Trupă! Îţi ordon ţinteşte
Generalii trădători
Ţine in cătarea puştii
Clanul de conspiratori
Scapă, Trupă, Natiunea
De borfaşi şi globalişti
Reînvie “notiunea”
Să rămânem optimişti
Scapă Neam, scapă şi Ţară
Scapă muntele şi marea
De religia bizară
Că ne va înghiţi zarea!
Trupă! Îţi ordon tinteşte
Codoşii şi impostorii
Toţi ne-au trădat englezeşte
Şi-au vândut pământul Ţării
Ţine veşnic în cătare
Duşmanii şi vânzătorii
Arunca-i în închisoare
Pentru RE-NTREGIREA Ţării
Trupă care-ai fost trădată
De clanul de generali
Instrueşte-te la vatră
Scapă Ţara de duşmani!
Soldat fruntasi Virgil Ciucă
New York
12/04/2021
România sfârtecată
Generalii de armată
Au trădat Popor şi Ţară
Şi acum ne cer rasplată
Beneficii de ocară
Înteleşi să jecmănească
Au tăiat fără cruţare
Din recolta strămoşească
O ciovârstă cât mai mare
Chiar Biserica creştină
Întoarsă cu capu în jos
S-a şi repezit haină
La ciolanul cel mai gros
N-a surprins Academia
Ruşinea înţelepciunii
Insistent consilia
Să ne renegăm străbunii
Au trădat Patria Mamă
Generalii duşi cu pluta
Plătiţi de-o forţă infamă
Unii zic c-ar fi Occulta!
Români, nu vă trădaţi Ţara
Puneţi mâna pe securi
Nu mai suportaţi povara
Armatei de secături!
Virgil Ciucă
New York
12/03/2021
Geaba
Geaba cerea Mareşalul să scăpăm de silnicie
Geaba defilează noaptea toti eroii din morminte
Căci conducatorii Ţării ne-au vâdut pe veresie
Şi trădarea globalistă e-mbrăcată-n straie sfinte!
Geaba cer şi patrioţii să renunţăm la sclavie
Geaba s-a trezit din morte oastea veche-a naţiunii
Generaţii dezbinate au plecat în pribegie
Căci conducătorii noştrii nu au simţul raţiunii
Geaba bat clopote-n dungă, geaba buciumul răsună
Generatiile noastre sictirite de trădare
Nu vor să fie minţite, nu vor să fie arvună
Pentru ţări capitaliste ce ne ciuntesc din hotare
Geaba, geaba bate toaca, geaba tobele ne-cheamă
Actuale generaţii lovite de laşitate
Nu le mai pasă de ţară, nu mai vor sa poarte-o armă
Tineretul României vrea plăceri şi libertate
Geaba, geaba suna cornul, geaba pas de defilare
Monarhişti /Activisti din vechea gardă au luat-o pe arătură
Şi-ajutaţi-pe banii Ţării- de lichele militare
Ţin morţişi să ne impuna o nouă progenitură
Geaba dorea Mareşalul să scăpăm de silnicie
Geaba luptă patrioţii să renunţăm la sclavie
Geaba, geaba bate toaca, geaba tobele-ne cheamă
Tineretul Romaniei nu vrea să ştie de “armă” !
Virgil Ciucă
Bucureşti
22 Aprilie 2021