Patriarhia Română a răsunat de poeziile închisorilor comuniste. „Ridică-te Gheorghe, Ridică-te Ioane”, cântat cu lacrimi în ochi de către Tudor Gheorghe în fața Patriarhilor României și al Rusiei
Facebook Twitter g+ Email DE ANDREI NICOLAE / CULTURĂ / Publicat: Luni, 30 octombrie 2017, 11:20 / Actualizat: Luni, 30 octombrie 2017, 14:25 / 0 comentarii
ARTICOLE RELAȚIONATE
Ridică-te, Kevin, Ridică-te, Patrick! Ridică-te, Kevin, Ridică-te, Patrick!
1 august: Tudor Gheorghe împlinește 72 de ani. Unul din cântecele emblematice ale artistului, compus de un legionar, fost coleg de temniță cu tatăl său la Aiud 1 august: Tudor Gheorghe împlinește 72 de ani. Unul din cântecele emblematice ale artistului, compus de un legionar, fost coleg de temniță cu tatăl său la Aiud
Ridică-te, ia-ți patul tău și umblă Ridică-te, ia-ți patul tău și umblă
Vineri, 27 octombrie, în Palatul Patriarhiei, a avut loc a X-a ediție a festivalului concurs, „Lăudați pe Domnul”. Invitatul special al serii a fost maestrul Tudor Gheorghe, cel care a adus pe scenă poeziile temnițelor comuniste.
Maestrul a oferit un scurt concert, de 20 de minute, în care a interpretat o parte dintre cântecele ale căror versuri au fost scrise în închisorile comuniste de către mărturisitorii ortodoxiei românești.
Vizibil emoționat, Tudor Gheorghe – el însuși fiu al unui deținut politic, a început prin a prefața poezia Nu-s vinovat față de Țara mea: „Nu vor fi aplauze în această seară. Veți auzi un lung poem al suferinței, al rugăciunii, la care au semnat pseudonime ilustre precum Andrei Ciurunga, Nichifor Crainic sau Radu Gyr”.
A urmat Liturghie, de Andrei Ciurunga și apoi, Unde sunt, cei care nu mai sunt, de Nichifor Crainic. În continuare, cantautorul a interpretat Blestemul Aiudului și Poveste de Radu Gyr. În lacrimi, Tudor Gheorghe a cântat apoi Metania aceluiași Radu Gyr.
Sunt, Doamne, copt pentru cules, a fost următoarea poezie interpretată de Tudor Gheorghe, iar apoi Cântec de după gratii, scrisă de Nichifor Crainic. Momentul artistic s-a încheiat cu poezia lui Radu Gyr, Ridică-te Gheorghe, Ridică-te Ioane.
Acesta a fost poemul pentru care poetul închisorilor a fost condamnat în 1958 de regimul comunist la moarte, sentință comutată apoi în 25 de ani de muncă silnică. La concert au asistat membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, precum și Patriarhul Rusiei, Patriarhul Albaniei și cel al Cehiei și Slovaciei.
În cadrul evenimentului de vineri, Tudor Gheorghe a primit cea mai înaltă distincție a Patriarhiei Române, Crucea Patriarhală.
Nu-s vinovat față de Țara mea, de Andrei Ciurunga
La ora când cobor, legat în fiare,
să-mi ispășesc osânda cea mai grea,
cu fruntea-n slavă strig din închisoare:
– Nu-s vinovat față de țara mea.
Nu-s vinovat că mai păstrez acasă
pe-un raft, întâiul meu abecedar
și că mă-nchin când mă așez la masă,
cuviincios ca preotu-n altar.
Nu-s vinovat că i-am iubit lumina
curată cum în suflet mi-a pătruns,
din via dată-n pârg sau din grădina
în care-atâția șerpi i s-au ascuns.
Nu-s vinovat că-mi place să se prindă
rotundă ca o țară hora-n prag,
sau c-am primit colindători în tindă,
cum din bunic în tată ne-a fost drag.
Nu-s vinovat că toamnele mi-s pline
cu tot belșugul, de la vin la grâu,
și c-am chemat la praznic pe oricine,
cât m-am știut cu cheile la brâu.
Dac-am strigat că haitele ne fură
adâncul, codrii, cerul stea cu stea
și sfânta noastră pâine de la gură –
nu-s vinovat față de țara mea.
Nu-s vinovat c-am îndârjit șacalii
când am răcnit cu sufletul durut
că nu dau un Ceahlău pe toți Uralii
și că urăsc hotarul de la Prut.
Pământul meu, cum spune și-n izvoade,
l-a scris pe harta lumii Dumnezeu,
și câți prin veacuri au venit să-l prade
îl simt și-acum pe piept cât e de greu.
De-aceea când cobor legat în fiare,
împovărat de vina cea mai grea,
cu fruntea-n slavă gem din închisoare:
– Nu-s vinovat față de țara mea.
Metanie, de Radu Gyr
Doamne, fa din suferinta,
Pod de aur, pod înalt,
Fa din lacrima velinta
Ca intr-un pat adânc si cald.
Din lovirile nedrepte
Faguri faca-se si vin.
Din infrângeri, scari si trepte,
Din caderi, urcus alpin.
Din veninul pus in cana
Fa miresme ce nu pier.
Fa din fiecare rana
o cadelnita spre cer;
Si din fiece dezastru
si crepuscul stins în piept,
Doamne, fa lastun albastru
si fa zâmbet întelept.
Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!, de Radu Gyr
Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,
nu pentru patule, nu pentru pogoane,
ci pentru văzduhul tău liber de mâine,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Pentru sângele neamului tău curs prin șanțuri,
pentru cântecul tău țintuit în piroane,
pentru lacrima soarelui tău pus în lanțuri,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Nu pentru mania scrâșnită-n măsele,
ci ca să aduni chiuind pe tapsane
o claie de zări și-o căciula de stele,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Așa, ca să bei libertatea din ciuturi
și-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane
și zărzării ei peste tine să-i scuturi,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Și ca să pui tot sărutul fierbinte
pe praguri, pe prispe, pe uși, pe icoane,
pe toate ce slobode-ți ies inainte,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Ridică-te, Gheorghe, pe lanțuri, pe funii!
Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane!
Și sus, spre lumina din urmă-a furtunii,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
iata CINE i-a condamnat la moarte pe Sfintii reeducati la PITESTI in Gulag , in anul 1954 fiind procesul https://uploads.disquscdn.com/images/1688de0b8c6ca3308b24721f8584d7b2577f44e79232d1dc045ffdeb79852225.png
SENZATIONAL!! http://www.telegraphworld.com/2017/10/31/england-involved-and-guilty-for-nazi-holocaust/
ALIATII STIAU DINAINTE DESPRE HOLOCAUSTUL NAZISTILOR si nu au facut nimic ca sa-l preintampine!
Arhivele ONU au fost desecretizate iar aliatii anglo-americani si sovietici s-a constatat ca stiau exact ce se petrece la Auschwitz si in toata Germania nazista, avand documente, analize, poze din avion!
Aliatii chiar au pus la cale viitorul proces de la Nurnberg si actele de acuzare pe numele lui Hitler inca din ….1942, dar fara a face nimic ca sa OPREASCA deportarea evreilor la Auschwitz!! nu au bombardat caile ferate ca sa opreasca trenurile, nu au facut absolut nimic!
Aceste documente aici http://www.telegraphworld.com/2017/10/31/england-involved-and-guilty-for-nazi-holocaust/
arata clar faptul ca Anglia va plati despagubiri de Holocaust Israelului. Iar daca se va ajunge si la bombardarea lagarelor naziste( a prizonierilor de razboi), atunci nu doar Israelul dar si Romania este indreptatita sa primeasca compensatii din Anglia, deoarece la Buchenwald si in alte lagare au murit multi prizonieri romani bombardati de anglo-americani.
https://uploads.disquscdn.com/images/48cafce28eef037c782f8a09c44bddb3faf035e776c0e0c12a19dccd6770fd13.jpg http://www.telegraphworld.com/2017/10/31/england-involved-and-guilty-for-nazi-holocaust/
Sursa:
https://www.activenews.ro/stiri-educatie/Ridica-te-Kevin-Ridica-te-Patrick-146016
Azi a început un nou an școlar și e un moment prielnic pentru un pic de reflecție despre viitorul acestui neam.
Zic asta deoarece cu prezentul ne-am lămurit: încă de-acum câțiva ani, domnul Patapievici ne-a spus că „suntem în cel mai bun moment istoric din ultimii 500 de ani”, aserțiune repetată de-atunci de tot felul de persoane, cu mai multă sau mai puțină influență. Și totuși, nu e chiar așa: românii din Basarabia, Bucovina de Nord, Herța, Maramureșul istoric sau Timoc nu fac aşa de bine, ba chiar sunt în pericol de a dispărea. Definitiv
Există vreo șansă ca aștia mici de intră în școli azi să empatizeze cu soarta neamului lor, „țintuit în piroane”?
Șanse există întotdeauna, dar mă tem că ele se micșorează din ce în ce mai mult. Una dintre condițiile de bază pentru ca două persoane să empatizeze este numele. Când eram mici și alegeam un sportiv sau o echipă favorită, una dintre condiții era și numele: cel care ne suna mai
familiar, ne suna mai bine.
Ieri, pe băncile școlilor își toceau coatele Stan, Ion, Vasile, Rizea, Panait, Zamfir, Constantin, Marin, Ilie, Marcu, Toma, Procopie, Mihalache, Radu, Gheorghe, Mihai, Grigore, Alecu, Haralambie, Mina, Rada, Catalina, Doinița, Marioara sau Gherghina (nume ale unor eroi căzuți în războiul pentru independență și primul război mondial).
Azi, în locul lor stau: Patrik, Roberto, Ingrid, Brig(h)ita( nu știu exact cum au trecut-o în acte, Kevin( serios!), Rebec(c)a, Daiana, Dennis, Albert și Alberto, Mayra, Mathias, Andreas,Jacqueline, Maya, Junior, Erik, Noah, Nicolas, Sara, David, Nicole, Edward, Lucas sau Antonio.
Și astea sunt doar cele pe care le știu eu, iar pentru conformitate vă spun că-s nume de copii
din provincie, chiar de la țară, nu ale protipendadei din Primăverii.
Dacă înainte se românizau nume străine, vezi transformarea lui Edward în Eduard, acum avem fenomenul invers. Românii se rușinează de Nicolae și Niculina și vor să fie Nicolas și Nicole.
Dar și mai rău, pentru că se poate și mai rău, este că unii dintre părinții care le pun astfel de nume copiilor lor, o fac pentru a-i integra în străinătate, țara în care locuiesc fiind doar un fel de haltă în care trebuie să stai obligat, până vine trenul care te duce la destinație.
Cum să fie vreo empatie între Kevin și Ionel? Între Cătălina și Rebecca? Sau între Gheorghe și Noah, când siteul protv-ist csid.ro le spune părinților că dacă le pun nume românești copiilor aceștia din urmă s-ar putea simți complexați? Totul la rubrica „family”, pentru că „familie” e prea retrograd.
Cum să rezoneze tinerii de mâine cu tinerii din închisorile comuniste, cu Ion și Gheorghe din poezia lui Radu Gyr? Cum, când n-au trecut nici 70-80 de ani, și vor citi versuri cu cuvinte pe care nu le înțeleg, de care nici n-au auzit? Să ne mai mirăm atunci că pe președintele tuturor românilor, simbol reprezentativ pentru această țară, îl cheamă Klaus?
Nu mai vorbesc de amărăciunea că nume frumoase, unele dintre ele chiar unice, precum Radu, Cătălin, Mugur, Doru sau Doina, vor dispărea probabil din circulație, sub privirile patrioților
și ale oamenilor de bine, care 27 de ani au aplaudat „modernizarea” vieții românești și debarasarea de „cadavrele din debara”, între care și limba română.
De materia școlară nici nu mai pomenesc: statul totalitar a pus monopol pe gândire și urmărește să dezvolte „aptitudinile” elevului, nu caracterul acestuia.
Chiar și așa, ce nu-i posibil la oameni e cu putință la Dumnezeu. Nu avem de unde să știm, dar poate că mâine urmașii noștri îi vor pomeni pe sfinții mărturisitori Kevin și Patrick, apărători ai dreptei credințe și ai neamului românesc. Și noi românii, din Oltenia și Moldova, din Banat până la Mare, de la Nistru pân la Tisa și din Timoc pân în Insula Șerpilor, vom fi iarăși…una.
Comentarii:
Sanda 12.09.2017 21:37
Domnule Șomănescu, până și prenumele dvs. a fost modificat din Mihail în Mihai. Când a scris Radu Gyr poezia ”Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!” , aceste două prenume erau cel mai des întâlnite, mai ales la țară.Nu ne putem imagina că tinerii părinți de azi își vor boteza copiii după numele sfinților din calendarul ortodox, pentru că nici în urmă cu 50 de ani nu era utilizate prenume ca Eufemia, Eufrosina, Pafnutie, Savatie etc. Mi se pare o falsă problemă aceea că
părinții își doresc nume străine, chiar exotice, pentru copiii lor. Îngrijorător mi se pare că părinții aceștia își doresc să trăiască în altă parte decât în această țară.Însă, până la urmă, este opțiunea lor, iar în decembrie 1989 au murit tineri și pentru această libertate de mișcare.
Nu cred că românii l-au ales pe Iohannis președinte pentru că le-a plăcut mai mult prenumele Klaus decât prenumele Victor, dar e amuzant că-i reproșați președintelui până și prenumele pe care i l-au ales părinții săi.
adria
12.09.2017 22:20
Dacă invazia României continuă ne vom procopsi și cu numele Mahomed.
În mai multe țări din nordul Europei, cel mai popular nume în rândul noilor-născuți era, în septembrie 2016, cel al profetului islamului, într-una dintre multele sale variante: Mahomed, Mohammed, Mahmoud . . .
În Anglia și Țara Galilor, potrivit celor mai recente statistici, numele de Mohammed este mult mai răspândit decât Oliver, Jack și Harry. O ascensiune mai mult decât rapidă: e destul să ne gândim că în urmă cu zece ani nu se afla nici măcar printre primele 10.
În Belgia este aceeași poveste. La Bruxelles, Mohammed l-a întrecut pe Francois și în primele șapte nume, șase sunt islamice: în afară de Muhammad se mai află Rayan, Ayoub, Mehdi, Amine și Hamza.
O situație similară în Țările de Jos, unde deja din 2009, Mohamed este cel mai popular nume.
La Oslo, capitala Norvegiei, numele Mohammed deține supremația absolută.
( http://www.romania-actualitati.ro/mohammed_cel_mai_raspandit_nume_de_copil_in_europa-93663 )
originalul in engleza: http://www.israelnationalnews.com/Articles/Article.aspx/19462
Ştefan Brăgărea · Institutul Politehnic Bucuresti
Îmi pare rău, dle Șomănescu, dar nume precum Patrick, etc., dau țiganii nu românii…
Mihai Șomănescu
Îmi pare rău că nu știți pe ce lume trăiți. O să vedeți Patrick-i din români verzi, albi la ten și cu părinți pe care-i cheamă Gabriela și Andrei.
12 Septembrie 2017 07:50
Ion Voda · Ha Long
Ieri am vazut in metrou o mamica romanca ce-i spunea ingerasului ei (o fetita dragalasa, blonda ca maica-sa): Vanesa. Nume romanesc, nu-i asa? Oricum , bine se poarta iile, fara ca unii sa stie macar de unde vine moda asta. Excelent articolul.
12 Septembrie 2017 12:40 · Editat
Ştefan Brăgărea · Institutul Politehnic Bucuresti
Mihai Șomănescu
Dle Șomănescu, încercați să gândiți conform legităților matematice ale mulțimilor. De ex. cum reușiți să deosebiți o mămică româncă de una țigancă? Sau, câți români cunoașteți care și-au botezat copiii Patrick?
Copiii mei se numesc Raluca și Radu…
Iar snobi și proști există în toate rasele și/sau popoarele…
12 Septembrie 2017 23:47
Viorica Bălteanu · Dottorato di Ricerca
Am avut elevi pe care-i chema Elvis, Patrick (era fiu de fotbalist), Loredan, Indira, ba chiar pe o fată o înregistraseră cu numele DENIS, deși părinții nu erau dintre minoritățile naționale, ci numai persoane cu incert simț identitar. A făcut carieră, la noi, ciudățenia onomastică
CERASELA, inspirată dintr-o comedioară italienească, în care avea acest nume fetișcana interpretată de adolescenta Claudia Mori (devenită ulterior frumoasa doamnă Adriano Celentano). Dacă pe afiș sau – între paranteze – în subtitrare, s-ar fi precizat că CERASELLA (S intervocalic se sonorizează, în acest caz, în limba lui Dante) înseamnă în dialect napolitan CIREȘICA, nu am fi avut invazie de Cerasele. Dacă…
15 Septembrie 2017 08:53
Dumitru Marusi · Programmeur la Bunyo.ro Software
Cred că „Patrick” va fi românizat (din nou) cât de curând în „Patric”, analog cu formele feminine Patricia și Patrisia. Variante vechi ale acestui nume sunt deja prezente în limbă: Patrichie și Patriciu.
21 Septembrie 2017 05:32
Octavian Carp · Profesor la Colegiul National „Stefan cel Mare”, Neamt
Da, cumplit de trist…”Romania ca o halta”…
11 Septembrie 2017 23:54
Cristina Şomănescu · Redactor la Economica
Foarte bun editorialul, Mihai.
12 Septembrie 2017 01:18
Elena Pogor
linie melodica copiata de la Pink Floyd (Atom Heart Mother)
12 Septembrie 2017 04:13
Dumitru Marusi · Programmeur la Bunyo.ro Software
Cei care trăiesc românește de regulă aleg pentru copiii lor un nume care a mai fost purtat deja de rude sau străbuni. Eu îi iert și pe ceilalți care mânați de val sau de modă aleg un nume mai puțin caracteristic acestor plaiuri, cunosc persoane care și-au ales ca nume de alint nume
românești deși purtau un echivalent străin al acestora.
Apropo, unele nume străine ajung să fie considerate cu timpul nume românești:
– Gabriel avea ca variantă arhaică românească pe Gavriil,
– Paul era mai puțin întâlnit ca Pavel,
– George pare atât de nevinovat, dar este varianta simplificată a lui Gheorghe,
– Mihai atât de popular acum este varianta ciuntită a lui Mihail sau Mihael,
– până și Anghel a devenit Angel,
– Patrick este acum un nume relativ nou, dar este doar varianta modernă și deja mai adesea întâlnită decât arhaicul Patriciu, iar sfântul Patrick/Patriciu există deja, dar nu e român.
12 Septembrie 2017 09:01
Mircea Ordean · București
Bucuroși le-am duce toate.
În rest, văzîndu-l pomenit în text pe Radu Gyr, eu unul stau mai domol cu entuziasmul către acesta. În ce privește poezia cu Ion și Gheorghe, observ că lumea cade lată la un banal îndemn, nespunîndu-se pe undeva dacă aceia s-au ridicat ori nu (eu unul simt că nu, altfel nu mai discutam acum de Patrick and co.)
Tot la chestiune, baltă și-au lăsat numele și daco-romanii, pentru a căpăta dintre cele creștine. Și n-am cunoștință a se fi dărîmat cerul, din așa ceva.
Totul curge.
Panta rei.
14 Septembrie 2017 13:42 · Editat
Mircea Ordean · București
Simt că nu e creștinește, a te apleca înțelegător și fără a condamna, pe vreunul care și-a botezat odrasla Patrick…
Nu se cade, a încerca să-l înțelegi.Eventual să-l accepți, în dorința sa (în paralel, se glosează mult că Biserica se află toleranță)
14 Septembrie 2017 13:43
Viorica Bălteanu · Dottorato di Ricerca
Articol util și bine argumentat. Bieții copii nu au nicio vină, fiindcă părinții nu și-i aleg ei, iar de unde minte și cultură nu e, nu prea ai la ce să te aștepți. Nu pot uita cum un domn profesor din adolescența mea, a luat în tărbacă asemenea năzdrăvănii onomastice, dându-ne ca exemplu împerecherea NAPOLEON PLEAȘCĂ. După care ne-a întrebat dacă ne pare mai reușită îmbinarea NAPOLEON BROTĂCEL. Ne-am amuzat copios, dar și băgând la cap, desigur.
15 Septembrie 2017 08:39
Vasile Constantin · Liceul George Cosbuc
Când eram în clasele primare vacanţele mi le petreceam la bunici la ţară.Acolo un bătrân din familia tatălui meu avea o vorbă:Băiete poartă-te cum ţi-e portul şi vorbeşte cum ţi-e vorba.Din păcate din ce în ce mai puţini ne ţinem de sfatul bătrânului.După 1990 într-o vară eram la verii mei si ascultam o casetă cu muzică populară veche interpretată de IonGhiţulescu.La auzul ei au început să se strâmbe la propriu reproşându-mi că ascult „babadichiuri”.Tocmai începuse epoca manelelor.
Nota mea:
Şi preoţii ce drecu fac. Unul dintre prenume trebuie să fie al unui sfînt.
Am avut cazuri la găadi: Alesia, Vanesa, Cunosc oameni cu studii superioare, (ele nu ei), care şi-au creştinat copilul cu numele de Nicolas. Şi nu erau plecaţi pe afară. Părinţii îi pregătesc de globalizare , sau de export?
Cei patru patriarhi erau doar doi. Corect era patru conducători de Biserici Autocefale, adică:
Preafericitul Părinte Kirill, Patriarhul Rusiei, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, Preafericitul Părinte Anastasie, Arhiepiscopul Tiranei, Durresului și al întregii Albanii, Preafericitul Părinte Rastislav, Mitropolitul Bisericii Ortodoxe din Ţinuturile Cehiei şi din Slovacia.
Exprimarea „Unul din cântecele emblematice ale artistului, compus de un legionar, fost coleg de temniță cu tatăl său la Aiud” se refera la piesa „Cântec oltenesc”, a poetului Virgil Carianopol, membru al mișcării legionare. Carianopol a fost închis la Aiud, ca și tatăl lui Tudor Gheorghe, și Periprava. Melodia „Cântec oltenesc” a devenit una din cele mai cunoscute ale maestrului.