1.
Ziua Limbii Române se sărbătorește la 31 august
31 august este o zi specială pentru cei care simt şi vorbesc româneşte, este Ziua Limbii Române. Pilon al identităţii şi fiinţei naţionale, limba română a fost şi rămâne factorul coagulant al poporului român de-a lungul istoriei şi unul dintre elementele care marchează apartenenţa la spiritualitatea românească.
Limbă maternă pentru circa 30 de milioane de vorbitori, dintre care aproape o treime trăiesc în afara graniţelor ţării, româna a început să devină o realitate cotidiană în marile oraşe ale Europei.
Prezenţa vorbitorilor de limbă română care trăiesc, muncesc, studiază sau călătoresc în străinătate dă o dinamică nouă limbii române şi o face cunoscută. Evenimentele culturale şi sociale organizate de către Ambasada României în Marea Britanie, împreună cu Institutul Cultural Român din Londra şi cu organizaţiile şi asociaţiile româneşti din Regatul Unit, sunt menite a păstra şi a promova limba română în spaţiul britanic care reprezintă, la rândul său, o cultură şi o civilizaţie străveche ce au influenţat evoluţia umanităţii.
În acest efort de păstrare a limbii române, şcolile, biserica şi mass-media joacă un rol extrem de important, deoarece pentru românii din afara graniţelor limba română reprezintă zestrea identitară rădăcinile, legătura cu ţara şi cu istoria noastră multimilenară. De aceea, cunoaşterea limbii române de către copiii noştri care s-au născut sau trăiesc în afara graniţelor este nu doar o necesitate, ci şi un drept al lor, şi o datorie a părinţilor faţă de generaţiile tinere. O datorie faţă de trecut şi faţă de viitorul nostru, ca români.
Ziua Limbii Române este o ocazie de a ne aminti că „Limba noastră-i o comoară în adâncuri înfundată/Un şirag de piatră rară, pe moşie revărsată/Limba noastră-i foc ce arde/Doina dorurilor noastre….”.
A sărbători Limba Româna, vorbind-o, înseamnă a ne manifesta, în tumultul vieţii cotidiene, mândria şi demnitatea de a fi român.
Mariana Butnaru
2.
LEGEA privind instituirea zilei de 31 August ca Ziua Limbii Române
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Art. 1. –
(1) Se instituie ziua de 31 august ca Ziua Limbii Romane
(2) Ziua Limbii Romane poate fi marcata de catre autoritatile si institutiile publice, inclusiv de reprezentantele diplomatice si institutele culturale ale Romaniei, precum si de catre alte institutii romanesti din strainatate, prin organizarea unor programe si manifestari cultural-educative, cu caracter evocator sau stiintific.
Art. 2. –
(1) Guvernul si autoritatile administratiei publice centrale si locale vor lua masurile necesare pentru ca in aceasta zi drapelul Romaniei sa fie arborat, in conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului Romaniei, intonarea imnului national si folosirea sigiliilor cu stema Romaniei de catre autoritatile si institutiile publice
(2) Autoritatile administratiei publice centrale si locale pot sprijini material sau logistic organizarea si desfasurarea manifestarilor prevazute la art. 1 alin. (2)
(3) Societatea Romana de Radiodifuziune si Societatea Romana de Televiziune, in calitate de servicii publice, pot include in programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestarile dedicate acestei sarbatori.
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.
3.
Limba noastră (sărbătoare)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Limba Noastră este o sărbătoare celebrată în Republica Moldova pe 31 august.
Cuprins [ascunde]
1 Originea sărbătorii
2 Evoluția sărbătorii
3 Manifestări cu ocazia sărbătorii
4 Manifestări în România
5 Legături externe
Originea sărbătorii
În contextul mișcării de renaștere națională de la sfârșitul anilor ’80 din RSSM, la Chișinău are loc Marea Adunare Națională de la 27 august 1989, o întrunire la care participă aproximativ 750.000 de oameni (circa 1/6 din populația de atunci a republicii). În cadrul adunării, se cere declararea limbii române ca limbă de stat în RSSM, precum și trecerea la grafia latină. Sub acest impuls, peste două zile, pe 29 august 1989 se deschid lucrările celei de-a XIII sesiuni a Sovietului Suprem din RSSM, care durează până pe 1 septembrie. În rezultatul unor intense dezbateri avute cu oponenții din Sovietul Suprem, deputații românofoni reușesc să impună limba română ca limba de stat și adoptarea alfabetului latin. Discuțiile cele mai aprinse din Sovietul Suprem au loc pe 31 august, cand se votează și cea mai mare parte a legislației privitoare la limba de stat și alfabet. Ulterior, ziua de 31 august este declarată sărbătoare națională în Republica Moldova.
Evoluția sărbătorii
Plăcuţă pe strada din Chişinău denumită in amintirea zilei 31 august 1989
Sărbătoarea a început sa fie celebrată în 1990 (la un an de la evenimentul istoric), sub numele de „Limba noastră cea română” sau „Ziua limbii române”. În 1994 guvernul agrarian, a decis schimbarea denumirii inițiale în „Limba noastră”, modificare determinata de prevederile art.13 din Constituția Moldovei. În 2004 Parlamentul a decis comasarea sărbătorii cu Ziua Independenței, comasare care nu a mai avut loc, dar Ziua Independenței a primit un nou nume – Ziua Republicii. De la venirea administrației liberale în fruntea municipiului Chișinău, sărbătoarea și-a recăpătat numele de ,,Limba noastră cea română”, cel puțin în capitala republicii.
Manifestări cu ocazia sărbătorii
Anual această sărbătoare este marcată cu manifestări de înalt patriotism, de regăsire a rădăcinilor, consemnată prin poezie, cîntec și joc, prin repunerea în drepturi a vechilor tradiții populare și a momentelor care le-au marcat istoria. De regulă, festivitățile sunt deschise dimineața la Chișinău de catre oficialii republicii, prin depunerea de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, precum și la busturile clasicilor literaturii române, amplasate în Gradina Publică ,,Ștefan cel Mare”. Sărbătoarea se încheie în mod obișnuit printr-un concert susținut în Piața Marii Adunări Naționale. În primii ani ai sărbătorii, fiecare 31 august aducea cu sine și dezvelirea a câte un bust pe Aleea Clasicilor din Chișinău. Acest frumos obicei a fost întrerupt după venirea la putere a comuniștilor în 2001.
Manifestări în România
Din 2006, de 31 august este organizat în București, pe treptele Teatrului Național din București, „Concertul limbii române”, eveniment menit să promoveze libertatea de a vorbi limba română.
(După Wikipedia)
Să ne aducem aminte de martiri !
https://www.youtube.com/watch?v=2ME3xfuazXw
Pentru ea (Grigore Vieru)
Pentru ea la Putna clopot bate,
Pentru ea mi-i teamă de păcate,
Pentru ea e bolta mai albastră –
Pentru limba, pentru limba noastră.
Dumnezeu prima oară
Când a plâns printre astre,
El a plâns peste Ţară
Cu lacrima limbii noastre!
Pentru ea ninsori se cern din spaţii,
Pentru ea puternici sunt Carpaţii,
Pentru ea e caldă vatra poamei –
Pentru limba, pentru limba mamei.
Pentru ea noi văruim pereţii,
Pentru ea mai sunt răniţi poeţii,
Pentru ea cresc florile visării –
Pentru limba, pentru limba Ţării.
Dumnezeu prima oară
Când a plâns printre astre,
El a plâns peste Ţară
Cu lacrima limbii noastre!
Limba noastră
Alexei Mateevici
Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.
Limba noastră-i foc ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.
Limba noastră-i numai cântec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zări albastre.
Limba noastră-i graiul pâinii,
Când de vânt se mişcă vara;
In rostirea ei bătrânii
Cu sudori sfinţit-au ţara.
Limba noastră-i frunză verde,
Zbuciumul din codrii veşnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeşnici.
Nu veţi plânge-atunci amarnic,
Că vi-i limba prea săracă,
Şi-ţi vedea, cât îi de darnic
Graiul ţării noastre dragă.
Limba noastră-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri;
Şi citindu-le ‘nşirate, –
Te-nfiori adânc şi tremuri.
Limba noastră îi aleasă
Să ridice slava-n ceruri,
Să ne spiue-n hram şi-acasă
Veşnicele adevăruri.
Limba noastra-i limbă sfânta,
Limba vechilor cazanii,
Care o plâng şi care o cântă
Pe la vatra lor ţăranii.
Înviaţi-vă dar graiul,
Ruginit de multă vreme,
Stergeţi slinul, mucegaiul
Al uitării ‘n care geme.
Strângeţi piatra lucitoare
Ce din soare se aprinde –
Şi-ţi avea în revărsare
Un potop nou de cuvinte.
Răsări-vă o comoară
În adâncuri înfundată,
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.
Scrisă în 1917(anul morţii poetului), pe un pat de spital din Chişinău, poezia este un elogiu adus limbii române (fără ca numele limbii să apară explicit) și un îndemn pentru prețuirea ei, fiind totodată cea mai autentică mărturisire a identităţii româneşti.
Stofele 1,2,5,8 si 12 au devenit imnul Republicii Moldova, înlocuind în anul 1995 imnul de stat precedent „Deșteaptă-te, române!”. Muzica pentru cîntecul „Limba noastră” a fost compusă de Alexandru Cristea în perioada interbelică.
Pînă în 1990, în manualele de gimnaziu se găsea o variantă a poeziei „Limba noastră” din care, dacă nu mă inşală memoria, lipsea partea cu Nistrul din strofa a 5-a preluată în imnul moldovenesc.
Atunci am invătat-o în întregime şi de plăcere(varianta din manual); mă intreb dacă azi elevii de gimnaziu o mai pot învăţa din manualele „onor ministerului”.
Pentru cei cu drum prin Bucureşti, în faţa Primăriei sectorului 2 în perioada 28-31 august, se desfăşoară un târg de carte dedicat Zilei Limbii Române cu participarea câtorva edituri(Editura Casa Radio, Editura Muzeului Literaturii Române, Editura Fundaţiei Naţionale de Ştiinţă şi Artă, editurile Semne, Eikon, Vremea, Vivaldi, Vox, Tracus Arte, Curtea Veche, Litera şi altele).
Linkuri:
Legea cu privire la Imnul de Stat al Republicii Moldova
http://www.presedinte.md/hymn
http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/alexei-mateevici-slujitorul-limbii-romane
interpretarea instrumentală:
http://www.moldova.md/file/Imnul%20RM.mp3
interpretarea coral-instrumentală:
http://www.moldova.md/file/imnul_Moldovei.mp3
La Rares Bogdan l-am auzit acum cateva zile pe actorul Dorel Visan(va reveni, urmariti emisiunile unde e posibil sa apara) plangandu-se ca nu mai sunt profesori de limba romana, iar manualelele scolare se intituleaza azi :
„LIMBA SI COMUNICARE”
in loc de
„LIMBA SI LITERATURA ROMANA”, cum este normal si cum constituie traditia romana autentica.
Se vede de la sapte poste ca
„Romania este o colonie”,
vorba lui Ilie Serbanescu.
Iar alogenii care ocupa posturile ce nu li se cuvin, in cultura romana, detesta chiar limba romana in sine: nu-i suporta nici macar sa-i fie citat numele de ‘romana’, o intituleaza ca pe o entitate interchangeabila si fara specific :”Limba si comunicare” – spre a-i sterge chiar identitatea de peste tot.
LA EA ACASAAAAAAAA!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Specific pentru bruta alogena care ne-a preluat tara si ne dicteaza incultura si primitivismul lor , este si faptul ca nu mai suporta fabulele pe care le-a scos din manuale si din examenele de admirtere la arta dramatica:
DECE?
FIINDCA-I CARICATURIZEAZA SUPREM , IAR DANSII NU SUPORTA SA LI SE PUNA OGLINDA IN FATA!
PROSTUL NU E PROST DESTUL, DACA NU E SI FUDUL!
DOREL VISAN A RECITAT NISTE FABULE MINUNATE DE RANETTI?
A PROMIS CA VA REVENI CU MAI MULTE.
NU-L SCAPATI!!!
VA VA SPUNE MULTE DESPRE SABOTEURII DE AZI AI CULTURII ROMANE
A recitat printre altele :
Măgarul şi privighetoarea – George Ranetti – Şcoala pentru toţi
http://www.scoalapentrutoti.ro › Fabule
Translate this page
Oct 16, 2010 – Pagina principală Fabule Măgarul şi privighetoarea – George Ranetti. Banner Şcoala … Măgarul şi privighetoarea – George Ranetti. Scris de …
Omida şi furnica – George Ranetti – Şcoala pentru toţi
scoalapentrutoti.ro/index.php?…ranetti…fabule…
Translate this page
Oct 16, 2010 – Şcoala primară. Culegeri de matematică · Fabule … Omida şi furnica – George Ranetti. Scris de Cristina Vuşcan. Sâmbătă, 16 Octombrie 2010 …