www.zdg.md Ziarul de Gardă I nr. 46 (595) JOI, 8 decembrie 2016 I 17
ZONA PUBLICĂ

*

Ion Costaș este bine cunoscut patrioților
români de pretutindeni.
Ca basarabean român, s-a afi rmat
în Armata URSS, unde a primit cele
mai înalte aprecieri pentru profesionism
militar și curaj ostășesc. A
fost selectat în lotul viitorilor cosmonauți
sovietici, dar a fost exclus
atunci când s-a afl at că are rude în
România, că tatăl său a fost sergent
major în Armata Română, vânător
de munte, și a căzut prizonier la
ruși, la Cotul Donului. Întreaga sa
familie a trecut prin deportarea în
Kazahstan.
A fost șef de promoție la Academia
de Aviație Militară „Iurii
Gagarin”, instituție de elită pe
plan mondial. Ca pilot și general
în aviația supersonică, cu 2500 ore
de zbor, ION COSTAȘ nu și-a uitat
nici pentru o clipă obârșiile româ-
nești. Ajuns general, cu importante
funcții de comandă în aviația militară
sovietică, a ținut să fi e cât mai
aproape de casă.
Ideile şi intenţiile pentru
care candidez:
Problema principală pe care o
voi ridica în Parlamentul Țării va
fi asumarea de către Guvernul României
și de către societatea civilă
din România a unui program național
de susținere a românilor din
diasporă în spețe a românilor din R.
Moldova.
Acest program trebuie să
aibă trei componente:
a. românii din teritoriile pe care
le avem. Acesti cetateni au toate
drepturile de a revendica Unirea
cu Patria mamă. E vorba în primul
rând de teritoriile afectate de pactul
Stalin-Hitler (Ribentrop-Molotov)
din 1939, care este declarat nul de
URSS in 1989, la care se adaugă
Transnistria. Tratative pe acest subiect
cu Rusia, succesoare URSS.
b. românii din teritoriile învecinate
care trăiesc ca minoritate
națională. Acești români, deși sunt
minoritari, sunt autohtoni în teritoriile
respective, sunt deseori cei mai
vechi locuitori: în Ungaria, Ukraina
(Bucovina de Nord si sudul Basarabiei-Budjac)
de pildă.
c. românii din teritorii mai îndepărtate,
ajunși acolo în anii din
urmă: Românii din Occident, româ-
nii din zonele asiatice ale Rusiei, din
Australia etc. Pentru fi ecare categorie
de români trebuie concepută
o altă strategie, alte ținte. Un punct
comun pentru aceste strategii este
ideea de a-i spijini pe românii noștri
să nu-și piardă sufl etul de români,
să-i legăm cât mai mult de țară, de
limba română, de conștiința si cultura
românească. 
Statul să sprijine Biserica Ortodoxă
Română, dar și celelalte culte,
al căror rol în păstrarea identității
naționale a românilor s-a dovedit
deja că este benefi c, decisiv. 
În general, trebuie gândit cât
mai practic, la activități și acțiuni
concrete, al căror efect să fi e apropierea
românilor între ei și apropierea
românilor cu Țara. Românii să aibă
ceva concret de câștigat din consolidarea
acestor relații. Bunăoară, pentru
tineri români din diasporă este
nevoie de o legislație care să-i apropie
de Țară: burse școlare și facultăți,
reduceri de preț la prima vizită în
România, facilități vamale, facilități
pentru bătrânii din diasporă care ar
veni să-și petreacă ultimii ani de via-
ță în România, etc.
Chestiunea Basarabiei
Cunosc bine situația din R. Moldova.
Trebuie să fi m realiști în aprecierile
noastre ca să nu facem evalu-
ări prea optimiste, riscante. Trebuie
să facem un inventar al motivelor
și al criticilor pe care le invocă adversarii
Unirii. Aceste critici trebuie
contracarate prin sinceritate și
adevăr. De exemplu, este întemeiată
ideea că după 1990 s-au pierdut
câteva ocazii bune de a face Unirea
din pricina unor guvernanți de la
București. Dar acest adevăr trebuie
recunoscut, precizând cât se poate
cine sunt acești guvernanți, arătând
că au fost și la Chișinău mulți adversari
ai Unirii. Trebuie nominalizați
aceștia, mai ales dacă au dispărut
din viața politică. Celor care
mai sunt activi trebuie să le oferim
o șansă de a se îndrepta.
Totodată, trebuie combătută
ideea că România a abandonat Basarabia
în iunie 1940. Decizia luată la
București în 1940 a făcut o apreciere
realistă a situației și, deși a fost o op-
țiune dureroasă, a fost totuși soluția
cea mai ușor de suportat. S-a dovedit
că Armata Roșie era pregătită să invadeze
Europa, iar opoziția României
le-ar fi oferit pretextul căutat.
Nu trebuie nici măcar discutată
ideea organizării unui referendum!
S-a organizat așa ceva în 1940 sau
în 1944? Propunerea făcută în acest
sens de Acțiunea 2012 este suspect
de iresponsabilă! Motivele pentru
care refuzăm referendumul sunt mai
multe, dacă este cazul, pot expune
câteva. Trebuie insistat pe nevoia de
a elimina toate consecințele pactului
din 1939 dintre Stalin și Hitler.
Clasa politică din Basarabia
este, ca pretutindeni, egoistă, nu
este alcătuită din eroi sau martiri.
Cei mai mulți politicieni se tem că
după Unire își vor pierde privilegiile
și benefi ciile acumulate, averile
strânse prin furt protejat de legi
elaborate si votate de ei, etc. Acești
politicieni corupți sunt cei mai mari
DUȘMANI ai procesului de Reintegrare
națională, de Unire cu Țara.
Cei mai mulți politicieni, inclusiv
cei care nu sunt corupți, își pun întrebarea,
destul de fi rească, inevitabilă:
ce câștigă și ce pierd dacă se
face Unirea?
Ar fi bine dacă Parlamentul României
va elabora un text ofi cial cu
valoare de text constiuțional, prin
care să se dea asigurări de genul
următor: „După Unire, în Basarabia,
vreme de 25 de ani candidații la
funcția de parlamentar vor fi exclusiv
persoane născute în Basarabia
sau cu unul dintre părinți născut în
Basarabia!” sau „După Unire, se introduce
funcția de vicepreședinte al
României care, în următorii 25 de
ani, se desemnează numai prin votul
basarabenilor!”. Mai pot fi implementate
și alte idei prin care politicienii
basarabeni, români sau nu, să fi e
convinși că nu vor ieși din jocul politic,
că se vor integra fără probleme în
establishment-ul românesc, singura
condiție fi ind meritul personal.
Este foarte importantă și DECISIVĂ
componenta economică Ea
trebuie să preceadă unirea politică:
conectarea la gazoductul si la sistemul
energetic din Țară, introducerea
ecartamentului european pe linia
Iași-Chișinău, autostradă București
– Iași – Chișinău, monedă unică (așa
cum s-a promis în 1992), „românizarea”
mass mediei din Basarabia și
altele. Merită studiată și idea de a ne
uni inițial într-o Confederație a Romanilor
vreme de 10 ani.
Este nevoie și de o selecție riguroasă
a persoanelor desemnate de la
București și Chișinău să acționeze
în proiectele dedicate Unirii: aceste
persoane să fi e verifi cate cât de loiale
s-au arătat față de idealul Unirii in
ultimii 26 de ani! Să nu lăsăm inamicilor
noștri libertatea și ușurința
de a ne sabota proiectul cel mai important
pentru neamul românesc.
Bucureștiul va trebui să ia contact
cu liderii minorităților etnice din
Basarabia pentru a le câștiga încrederea
că în România Unită vor avea
cel puțin aceleași drepturi pe care le
au acum în R. Moldova. Trebuie să
afl e acești lideri care sunt drepturile
minoritarilor din România, în ce
măsură acestea sunt respectate. Trebuie
să li se facă demonstrația că în
România de azi aceste drepturi sunt
respectate mai mult decât în oricare
altă țară din această parte a Europei!
Este important sa fi e creată o
strategie de colaborare militară comună,
care ar permite o aliniere și
un schimb de experiență a forțelor
militare ale celor două țări româ-
nești. Aceste măsuri ar unifi ca și
acest domeniu important pe ideea
unei singure entități naționale și ar
duce nemijlocit spre consolidarea
securității naționale.
Facilități pentru investiții în Basarabia,
respectiv România. Organizarea
unor forumuri și programe
de afaceri care ar apropia investitori
și antreprenori din tot spațiul
românesc și care ar facilita crearea
și extinderea unui mediu de afaceri
comun pentru toate teritoriile româ-
nești.
Nota bene:
Avem nevoie de programe speciale
pentru românii (moldovenii) din
Transnistria. Nu trebuie uitați sau
neglijați, ci dimpotrivă, trebuie plasați
în prim plan.
candidat la alegerile parlamentare (senat)
din 2016 din partea diasporei române
Generalul ION COSTAȘ,
pe lista partidului ALIANȚA NOASTRĂ ROMÂNIA
*