Dorel Bîrsan
148 aprobate
biransblogblog.wordpress.comx
biransderol@yahoo.com
193.106.126.220

Visul visului

Visam că visez
şi-n vis Absolutul zâmbea.
I se părea nostim ca un troglodit de eu
să bată la poarta Lui.
— Ce cauţi eu-le?
Cum ai ajuns aici?
— Făceam curat prin suflet
şi… în umbra unui gând am dat de o poartă.
Am deschis, că venea aşa o aromă de vacuitate!
— Eu-le, ai dat de poarta sinelui.
De când aştept să te trezeşti, bătrâne!
Soarbe un strop din veşnicia clipei,
Lasă-ţi inima zălog la intrare
Şi vino, să-ntâlneşti Adevărul.
Da, ai grijă, nu trânti poarta
că-i şubredă şi-abia se mai ţine
și lumea-ntreagă poate cădea-n genune.
— Dacă n-aş avea rău de abis, aş veni,
De mult visez să mă-ntâlnesc cu mine,
D-apoi, cu Adevărul, va fi mai complicat,
În lumea noastră mică aproape-i interzis
De către unii, stăpâni peste ştiinţă,
Care-au supus popor după popor,
Şi-acum se tem cu toţii de sfântul Adevăr,

Căci dacă Omul va deţine Adevărul
La ce-ar mai folosi ştiinţa lor?

17 ianuarie 2021
db