Autostrada A3 Ploiești – Comarnic – Brașov
- STADIU ACTUAL: I octombrie 2017 a fost semnat contractul pentru sectorul Brasov – Cristian (cca 6 km) – singura licitatie finalizata / Guvernul a anuntat in 2017 ca discuta cu Banca Mondiala pentru a prelua managementul proiectului pe care Compania de Autostrazi nu a reusit sa il implementeze / In iunie 2018 Guvernul a decis să renunte la asistenta Băncii Mondiale și a decis să meargă din nou – pentru a patra oară – pe varianta unui PPP, iar pe 19 octombrie a scos la licitație procedura.
Autostrada Comarnic Brasov a ajuns sa fie „Fata Morgana” a autostrazilor din Romania, politicienii care s-au perindat pe la putere in ultimii zece ani promitand rand pe rand ca vor realiza segmentul de autostrada menit sa rezolve aglomeratia proverbiala de pe Valea Prahovei. In cea mai recenta incercare, premierul Victor Ponta a facut din autostrada Comarnic – Brasov un pariu electoral, punandu-si in joc potentiala candidatura la parlamentarele din 2016 daca autostrada nu va fi finalizata pana atunci. Autostrada, mereu privita ca prea scumpa pentru bugetul tarii, ar urma sa fie construita in concesiune si ar trebui sa fie modelul test pentru astfel de proiecte in viitor.
Timp de 10 ani, rand pe rand, politicienii care s-au tot perindat pe la putere au promis si au demarat procedurile pentru realizarea autostrazii de pe Valea Prahovei. Autostrada care vine sa dubleze DN1 si are menirea sa elimine problemele de trafic din zona este una din cele mai necesare sectoare din tara, insa, neaflandu-se pe nici un coridor prioritar european, nu poate beneficia de fonduri nerambursabile de la Bruxelles si ramane in sarcina bugetului national* (situatie valabila in cadrul fostului program operational sectorial transport – POS-T 2007-2013. In nou program aferent bugetului european 2014-2020 autostrazile pe culaorele TEN-T Comprehenisive pot fi finantate 75% prin Fondurile de Dezvoltare Regionale – FEDR)
Soferii urmand sa plateasca o taxa (incasata fie de constructor/administrator, fie de autoritati – depinzand de contractul semnat). In cazul de fata, taxa a fost stabilita de stat si tot statul o va incasa. Prima cifra avansata a fost de 7 lei pentru un autoturism, suma crescand in functie de numarul de osii al autovehiculului.
Secretul financiar al proiectului, dezvaluit la peste un an de la alegerea constructorului: Statul va plati anual 325 de milioane de euro, adica 8,5 mld. de euro in cei 26 de ani ai concesiunii
Documentul cu detalii privind proiectul de concesiune al autostrazii Comarnic – Brasov a fost publicat pe 14 ianuarie de catre Ministerul Transporturilor si poate fi descarcat de aici. Pentru prima data de la atribuirea concesiunii, infromatiile legate de costul suportat de stat sunt facute public. Detalii suplimentare in articolul de aici.
in document se arata ca, anual, totalul platilor de disponibilitate ale statului roman catre concesionar ar urma sa fie circa 325,2 milioane de euro. Aceste plati ar urma sa inceapa dupa cei 4 ani de constructie, timp de 26 de ani cat va dura concesiunea.
Astfel, la finalul perioadei de 30 de ani de concesiune, pe baza valorii anuale a platii de disponibilitate prezentate, statul roman ar urma sa fi platit pentru proiectul Comarnic – Brasov peste 8,45 de miliarde de euro.
In documentul facut public miercuri se precizeaza ca, in mod normal, autostrada (constructie, proiectare, operare si intretinere) ar urma sa coste 2,73 miliarde de euro pe cei 30 de ani, dar asta in situatia in care intreaga suma ar fi disponibila de azi.
Cu alte cuvinte, daca am avea acesti bani acum in buzunar, autostrada si operarea ei ne-ar costa 2,73 miliarde de euro pentru cei 30 de ani. Cum nu avem acesti bani de azi si ne bazam pe un consortiu de firme sa gaseasca fianantare si sa se ocupe de proiect timp de 30 de ani, proiectul ar urma sa ne coste 8,45 miliarde de euro.
Practic, statul roman ar urma sa plateasca la final un cost de nu mai putin de 160 de milioane de euro pentru constructia, operarea si intretinerea unui singur kilometru de autostrada pe Valea Prahovei.
Din plata anuala de disponibilitate se vor scadea incasarile din taxa. Cifrele arata ca din taxa se pote incasa in jur de 10 milioane de euro anual la nivelul anului 2020
Sub detalierea privind platile de disponibilitate, documentul precizeaza ca din totalul sumei vor fi scazute sumele incasate prin taxa si 60% din incasarile concesionarului din utilizarea infrastructurii secundare (panouri publicitare, inchiriere de spatii de servicii, benzinarii etc).
Chiar si asa, pentru a pune lucrurile in perspectiva, trebuie sa precizam ca suma pe care statul se poata baza anual ca se va strange din taxa e in zona de 9-10 milioane de euro.
Potrivit studiilor de trafic, Media Zilnica Anuala (MZA) de vehicule pe zona Comarnic Brasov la nivelul anului 2020 ar urma sa fie undeva de 16.000 pe cel mai aglomerat sector.
Daca am exagera si am considera aceasta medie pentru toate sectoarele si am inmulti cifrele cu taxa de 7 lei am ajunge la o valoare de 9,2 milioane de euro pe an. Un calcul grosier, dar care e suficient pentru o proiectie estimata a sumei acumulate din taxa de autostrada.
Aceasta suma de circa 10 milioane de euro ar urma sa fie scazuta din cele 325 de milioane de euro din plata anuala de disponibilitate.
Sigur, in document se mai precizeaza ca valoarea platii de disponibilitate poate varia in functie de gradul de disponibilitate a autostrazii.
„Principiul este că autoritatea va efectua plăti integrale de disponibilitate pentru o anumită perioadă numai în cazul disponibilitătii totale si corespunzatoare a activelor pe durata respectivă astfel cum este definită în contract (100% disponibilitate – 100% plată, 0 disponibilitate – 0 plată). Într-o situatie de indisponibilitate, autoritatea contractantă va aplica deduceri din plata de disponibilitate astfel cum este prevăzut în contractul de concesiune”, se arata in document.
Cu toate acestea, nu trebuie sa ne imaginam ca aceste deduceri pot fi prea mari, concesionarul avand tot interesul de a remedia orice problema pe autostrada pentru a beneficia de cati mai multi bani din platile de disponibilitate.
Timpul a trecut, toamna s-a dus si vreo decizie lagata de concesiunea Comarnic – Brasov nu s-a luat.
S-a facut ianuarie 2015, iar premierul Ponta, intr-o conferinta publica impreuna cu ministrul Rus care prezenta autostrazile prioritare in 2015-2016, da un ultimatum: pana pe 15 februarie trebuie sa luam o decizie.
5 MAI 2012
16 IULIE 2012
LUCRARILOR
–
7 octombrie 2014 – La prima dezbatere publica a Master Planului de Transport, sectorul rutier, apare informatia in document cum ca autostrada Comarnic – Brasov este evaluata de catre concultantul independent Aecom la circa 1,2 miliarde de euro. Suma face discrepanta cu cea de 1,8 miliarde de euro din cadrul concesiunii actuale. Specialistii au explicat ca varianta calculata in MasterPlan ar reprezenta valoarea autostrazii daca ar fi realizata in procedura competititva, adica printr-o licitatie, si nu atribuita in concesiune.
14 ianuarie 2015 – Premierul Ponta da un ultimatum: Pana pe 15 februarie sa stabilim si sa vedem daca semnam sau nu mai semnam contractul.
15 ianuarie 2015 – Sunt publicate in premiera primele infromatii legate de schema financiara: Statul roman ar urma sa plateasca pentru constructia, intretinerea si operarea autostrazii circa 325 de milioane de euro anual, adica 8,45 mld. euro in cei 26 de ani ai concesiunii. Detalii aici.
14 februarie 2015 – Ministerul Transporturilor evita sa transeze problema si sa ia o decizie finala. Autoritatile amana inca doua luni si anunta ca va mai purta discutii cu asocierea Vinci-Strabag-Aktor, precum si cu institutii precum BEi, BERD si Eurostat. Detalii aici.
15 februarie 2015 – HotNews.ro publica informatia cum ca, in varianta finala a Master Planului, traseul autostrazii Comarnic – Brasov a fost puternic revizuit, iar costul proiectului a foste stimat la „doar” 1 miliard de euro. In plus, proiectul ar putea fi facut si din fonduri europene nerambursabile, folosindu-se reteta de imbinare a fondurilor europene cu fonduri bugetare si din imprumut. Cu toate acestea, autoritatile nu au luat in calcul varianta si au decis cu o zi in urma sa continue discutiile pe marginea concesiunii care presupune un cost total de 8,5 miliarde de euro pe 26 de ani. Detalii aici.
8 mai 2015 – Varianta finala revizuita a Master Planului de Transport a fost retransmisa la Comisia Europeana. Comarnic – Brasov apare catalogat drept PPP, dar gandita ca finantare tot prin mixul de fonduri europene – buget – imprumuturi externe. Valoarea sa a fost recalculata mult in jos. Detalii.
17 iunie 2015 – Concesiunea autostrazii Comarnic – Brasov a picat,potrivit postului de stiri Digi 24, care citeaza un raport nepublicat al Companiei nationale de autostrazi si drumuri (CNADNR).
18 iunie 2015 – Ministerul Transporturilor a renuntat oficial, pe 18 iunie 2015, la concesiunea semnata cu Vinci-Aktor-Strabag. A treia incercare de realizare a autostrazii prin concesiune a esuat. Compania de Autostrazi a anuntat ca va lansa in licitatie publica, in prima faza, realizarea capetelor autostrazii dinspre Comarnic si Brasov cu bani de la Buget.
La pachet cu anuntul, oficialii de la CNADNR au trimis motivele pentru care discutiile au esuat si au prezentat masurile si proiectele care vor demara in schimb pentru rezolva problemele de trafic de pe Valea Prahovei: centuri ocolitoare la statiuni, un nou drum national pe Valea Doftanei si scoaterea la licitatie a constructiei celor doua sectoare de capat ale autostrazii Comarnic – Brasov, toate cu finantare de la Buget.
ANUNTUL OFICIAL al CNADNR:
In urma finalizarii negocierii pentru atribuirea contractului de concesiune cu asocierea Vinci-Strabag-Aktor, CNADNR SA anunta anularea procedurii pentru atribuirea contractului de concesiune de lucrari publice pentru proiectarea, constructia, finantarea, operarea si intretinerea autostrazii Bucuresti- Brasov, tronsonul Comarnic-Brasov.
Decizia a fost luata in conformitate cu art.94 din HG 925/2006 („indiferent de momentul initierii procedurii de atribuire, autoritatea contractanta are obligatia de a verifica, inainte de incheierea contractului, respectarea dispozitiilor referitoare la angajarea cheltuielilor din bugetele ce intra sub incidenta legislatiei privind finantele publice”) si art. 209 din OUG nr. 34/2006 („autoritatea contractanta are obligatia de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achizitie publica in urmatoarele cazuri: litera c) daca abateri grave de la prevederile legislative afecteaza procedura de atribuire sau daca este imposibila incheierea contractului”).
DE CE A FOST ANULATA CONCESIUNEA:
Aceasta decizie a fost determinata de analiza urmatoarelor elemente, potrivit CNADNR:
1) Contractul de concesiune este incadrat conform metodologiei Eurostat „on Government balance sheet”. In aceste conditii si avand in vedere costul semnificativ al proiectului, in situatia in care Autoritatea Contractanta (rezultata din asocierea CNADNR cu Ministerul Transporturilor si Infrastructurii in 2012) ar incheia contractul de concesiune cu ofertantul declarat castigator, aceasta ar putea duce la nerespectarea angajamentelor pe care Romania le-a incheiat cu CE, FMI, Banca Mondiala in privinta tintei de deficit bugetar si a datoriei publice;
2) Ofertantul declarat castigator nu a reusit sa obtina implicarea institutiilor financiare internationale (BEI, BERD, IFC etc.) in finantarea proiectului de concesiune. Pe de alta parte, in ipoteza unei finantari acordate exclusiv de finantatori privati, costurile de finantare pentru realizarea proiectului ar creste;
3) Ministerul Finantelor Publice a refuzat sa emita o scrisoare de sustinere a proiectului si al suportarii costurilor aferente contractului de concesiune din bugetul de stat in conditiile unei clasificari onGovernment balance sheet a proiectului, date fiind riscurile cu privire la depasirea tintei de deficit bugetar stabilita si calificarea scrisorii de sustinere ca o garantie de stat;
4) Dupa desemnarea ofertantului castigator, acesta, alaturi de potentialii finantatori privati, au solicitat unele modificari ale unor clauze ale contractului de concesiune. Acceptarea acestor solicitari ar fi insemnat chiar modificarea procedurii de atribuire si a conditiilor care au stat la baza depunerii ofertelor;
5) Prezentarea publica a proiectului a generat o puternica reactie negativa, mai ales in privinta costurilor prezentate.
MASURILE pe care CNADNR vrea sa le ia in schimb:
Cu toate acestea, autostrada Bucuresti – Brasov (din care face parte si tronsonul Comarnic – Brasov), ramane o prioritate in Master Planul General de Transport (MPGT), proiectul autostrazii fiind continuat si dezvoltandu-se in paralel cu realizarea autostrazii Sibiu – Pitesti.
> In acest sens, in prezent este in procedura de licitatie deschisa atribuirea contractului „Proiectare si executie finalizare Autostrada Bucuresti – Brasov, Sectiunea Bucuresti – Ploiesti, Sector 1, km 0+000 – km 3+325; Nod Centura Bucuresti, km 6+500 si Nod Moara Vlasiei, km 19+500”.
> Pe sectorul Ploiesti- Comarnic sunt deja patru benzi.
> Tronsonul de autostrada Comarnic – Brasov este impartit in 5 sectoare. Sectoarele 1 si 5 (dinspre Comarnic, respectiv dinspre Brasov, cu o lungime totala de aproximativ 10 km, la care se adauga si drumuri de legatura) vor fi scoase la licitatie, cu finantare de la Bugetul de Stat.
> Pentru sectoarele 2, 3 si 4, care reprezinta partea cea mai dificila a proiectului, va fi scoasa la licitatiea actualizarea studiilor geotehnice, cu finantare de la Bugetul de Stat.
> In paralel, pentru fluidizarea traficului pe DN1, sunt in lucru Studiile de Fezabilitate referitoare la variantele de ocolire Comarnic si Busteni. Dupa finalizarea SF-urilor vor fi scoase la licitatie lucrarile de constructie, cu finantare de la Bugetul de Stat.
> Tot pentru fluidizarea traficului, la iesirea din Sinaia spre Brasov, este proiectat si urmeaza sa fie realizatun sens giratoriu.
> De asemenea, se vor finaliza Studiile de Fezabilitate privind Varianta de Ocolire Campina, modernizarea drumului existent pe Valea Doftanei (DJ 102I) si a drumului forestier pana in Sacele, astfel incat, in 2016 sa inceapa lucrarile pentru a avea un drum national modern intre Campina si Sacele.
„Finalizarea acestor doua mari proiecte prevazute in MPGT, Pitesti – Sibiu si Comarnic – Brasov, inseamna atat inchiderea Culoarului IV Pan European, cat si dezvoltarea socio-economica a mai multor regiuni importante ale tarii”, anunta CNADNR.
16 iulie 2015 – Autostrada A3 Comarnic – Brasov a fost scoasa din nou la licitatie, incepand cu loturile de capat: 71 de milioane de euro pentru 10 km
Este vorba de 4 km dinspre Comarnic si circa 6 km dinspre Rasnov spre Cristian (Brasov), pentru care Compania de Autostrazi estimeaza un cost de circa 71 de milioane de euro. Primul lot, cel care ocoleste Comarnicul, ar trebui sa fie conexat cu DN1 la capete conform documentatiei, insa proiectele ilustrative nu indica vreun nod rutier in zona de nord, acolo unde orice conexiune ar presupune un pod rutier suplimentar care sa traverseze raul Prahova, linia de Cale Ferata si, eventual, DN1. Detalii aici.
31 iulie 2015 – Compania de Autostrazi a scos la licitatie si revizuirea Studiului de Fezabilitate pentru tronsoanele Comarnic-Predeal-Rasnov, adica pentru restul de 48 de km din cei 58 ai autostrazii.
14 octombrie 2015 – Au fost depuse ofertele pentru realizarea celor doua loturi dinspre capatele Comarnic si Brasov (Cristian).
Lotul 1 (4 km) din cadrul sectorului Comarnic – Predeal: km 111+300 – km 115+300
Valoare estimata: 166.855.909,00 RON (fara TVA)
1. S.C. SPEDITION UMB S.R.L. – S.C. TEHNOSTRADE S.R.L. – 152.592.503,20 lei (91,5%)
Lotul 2 (6,3 km ) din cadrul sectorului Predeal – Cristian: km 162+300 – km 168+600 (si Drum de Legatura)
Valoare estimata: 149.837.204,00 RON (fara TVA)
1. Asocierea Copisa Constructora Pirenaica – S.C. Copisa Constructii S.R.L. – S.C. Via Carpatia Consult S.R.L. – 92.924.613,16 (62%)
2. Asocierea PST GROUP JSC si Asociatii – 112.472.168,10 (75%)
3. Asocierea S.C. APLENSIDE S.R.L. – SC SPECIALIST CONSULTING S.R.L. – 112.513.572,61 (75,1%)
4. Asocierea ITINERA S.p.A. – RETTER Projectmanagement S.r.L. – SINA S.p.A. – 112.923.454,30 (75,4%)
5. MAX BOEGL ROMANIA S.R.L. – 117.141.758,46 (78,2%)
6. Asocierea S.C. SPEDITION UMB S.R.L. – S.C. TEHNOSTRADE S.R.L – 117.191.784,00 (78,2%)
7. S.C. STRABAG S.R.L. – 123.689.615,34 (82,5%)
8. Tirrena Scavi S.p.A. – 133.872.265,20 (89,3%)
9. Asocierea AKTOR S.A. – EURO CONSTRUCT TRADING ’98 S.R.L. – 140.366.770,85 (93,46%)
10. Asocierea R-HID – Kelet-Ut – EuroAszfalt – 149.795.584,00 (99,93%)
22 octombrie 2015 – Narcis Neaga, seful Companiei de Drumuri: Vrem sa facem Autostrada Comarnic – Brasov tot pe concesiune. Depinde de Studiul de Fezabilitate si implicarea institutiilor financiare europene
Autostrada Comarnic – Brasov ar putea fi facuta printr-o noua incercare de concesiune, a declarat seful de la Autostrazi, Narcis Neaga, intr-un interviu acordat HotNews.ro. Pentru acest lucru, e nevoie ca actualizarea Studiului de Fezabilitate sa fie facut conform normelor BEI si BERD, iar ambele institutii financiare europene sa se implice in proiect. „Atunci cu siguranta va fi concesiune”, a declarat Neaga.
11 ianuarie 2016 – Licitatia pentru Lotul 1 al autostrazii Comarnic – Brasov, unde singura oferta a fost a firmei UMB, a fost anulata (Detalii)
14 ianuarie 2016 – Autostrada Comarnic – Brasov: Licitatia pentru revizuirea Studiului de Fezabilitate pe 48 de km ai autostrazii a fost anulata (detalii)
Guvernul nu se va mai folosi de asistența Băncii Mondiale pentru a realiza autostrada A3 Ploiești-Comarnic-Brașov, ci va merge din nou – pentru a patra oară – pe ideea unui Proiect Public-Privat (PPP) – variantă ce a eșuat de trei ori în ultimii 15 ani. Noutatea, însă, va fi folosirea de fonduri europene în cadrul PPP-ului, iar de proiect nu se va ocupa actuala Companie de Autostrăzi și directorul său, Narcis Neaga, ci Comisia de Prognoză cu o unitate special inființată în acest scop.
Valoarea execuției proiectului este de circa 1,4 miliarde de euro, iar studiul de fundamentare detaliază că PPP-ul se va întinde pe o perioadă de 44 de ani, dar în două etape. Prima etapă va fi de 4 ani pentru proiectare și execuție și 20 de ani pentru operare. Șoferii vor plăti o taxă pentru folosirea autostrăzii , iar pe parcursul PPP_ului statul va plăti partenerului privat o sumă anuală pentru amortizarea investiției, dar și o plată de disponibilitate pentru perioada de operare a autostrăzii. Studiul ia în calcul și taxarea încă din 2019 a actualei autostrăzi dintre București și Ploiești. Detalii aici.
- Asocierea STRABAG-IC ICTAS (Lider de asociere STRABAG) – Austria/Turcia
- Asocierea China Communiucations Construction Company LTD(CCCC) – MAKYOL (Lider de asociere CCCC) – China/Turcia
- SINOHYDRO CORPORATION LIMITED (ofertant) – POWER CHINA ROADBRIDGE GROUP CO LTD (tert sustinator) – China
- ERG Insaat Ticaret ve Sanayi A.S (ofertant) – SSB SAUERWEIN & SHAEFER BAU AG (subcontractant) – Turcia/Elvetia
- Asocierea ACCIONA CONCESIONES S.L- FCC CONSTRUCCION S.A.-cu subcontractant ACCIONA CONSTRUCCION SA (Lider de asociere ACCIONA CONCESIONES SL) – Spania
Comenteaza