Primim din Germania
  Autodemitizare…
Acum vre-o lunä, poate 40 de zile, prima shtire matinalä la toate posturile de televiziune germane shi frantzuzeshti a fost  despre o faptä criminalä  groaznicä dar, la „sänge rece” judecänd-o, totushi banalä in zilele noastre; s-ar fi putut intimpla peste tot in lume, cu exceptzia muntelui Athos, cäci acolo nu sunt femei.
Concret; la Paris, o femeie de peste 90 de ani a fost bestial asasinatä de  nishte -pänä la ziua de astäzi necunoscutzi- tälhari, care au shi jefuit locuintza bätränei. Banalitatea faptului constä in certitudinea cä, din päcate, asha ceva se intimplä zilnic in toatä lumea, chiar shi-n judetzul Väslui, numai cä:
Victima, adicä bätrina, a fost o evreicä.
Shi, inainte ca organele competente pariziene , procuratura, politzia criminalä, „medical detectives”, etc. au ieshit la inaintare diferite organizatzii evreieshti anuntzänd lumii cä aici am avea de a face cu un tipic caz de „antisemitism”.
Ceea ce ar fi putut fi, dacä s.ar fi explicat shi nouä proshtiilor cauza, „de ce?”
Grotescul, insä in toatä povestea incepe din clipa in care victima este -la unison- prezentatä ca o „supravietzuitoate a holocaustului”.
In mod normal, fiecare din noi, s-ar fi gändit, la auzul acestei „precizärii”, cä, aici, am avea de a face cu o persoanä care a fost la Auschwitz sau la Buchenwald shi care a supravietzuit; culmea; sursele respective ne informeazä cä femeia respectivä „a supravietzuit” numai prin faptul cä a fost läsatä in pace, a dus viatza tipicä femeii pariziene din anii `40, shi totushi estre o „supravietzuitoare a holocaustului”, la fel ca orice evreu din Patagonia, Africa de sud, sau, New York, drept urmare.
 Päi, oameni buni, atunci shi „papul” meu, adicä bunicul, la fel ca shi bunicii dvs. sunt supravietzuitori al naufragiului „Titanicului”, chiar dacä n-au fost pe el; ar fi putut fi! La fel ca biata doamnä din Paris, care n-a fost la vre-un lagär de concentrare, insä, ar fi putut fi!
Logica noului mileniu,  celui dominat de cäpushele „kosher” care ,totushi, au invätzat la perfectzie lectzia „dushmanului de rasä”, Joseph Goebbels, celui care a inventat maxima;
„Mintzitzi, mintzitzi shi iar mintzitzi; cät mai mult cu putuntzä; ceva tot rämäne…