Despre reactoarele 1 și 2 de la Cernavodă știe mai tot românul și, de cele mai multe ori, pentru noi ele sunt sinonime cu Nuclearelectrica. De fapt, Nuclearelectrica este mult mai mult decât atât, dar, da, punctul central este Centrala Nucleara de la Cernavodă. Ca să deslușim câte ceva din acest colos energetic în care România își pune mari speranțe pentru viitorul apropiat, am inițiat un dialog cu directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță.

Per total, însă, vă putem dezvălui încă de la început că veștile sunt bune, programul nuclear civil românesc are potențialul de a ne așeza pentru mult timp în fruntea țărilor din zona noastră. Mai mult, atunci când se vor fi dat în lucru încă două reactoare la Cernavodă, Nuclearelectrica ar putea acoperi circa 36% din consumul energetic al României, ceea ce ne-ar aduce mult mai aproape de miezul fierbinte al Europei Unite. Și, nu avem motive să ne îndoi de această proiecție, mai ales că, de data aceasta, îi avem alături pe specialiștii americani.

În urmă cu patru ani, Forumului Atomic Român, ROMATOM, nuclear din regiune. Lucru care ne-a mângâiat orgoliul. Între timp, atitudinea bizară a partenerilor chinezi de la General Nuclear Power părea să îndepărteze visul de lider nuclear civil zonal al României. Practic, nu se vedea nici o evoluție. Situația s-a schimbat radical și un acord semnat între Washington și București, readuce Nuclearelectrica în poziția de vârf de lance energetic al României.

Tabloul energetic general european este foarte elocvent: Energia nucleară asigura în prezent 50% din energia cu emisii reduse de dioxid de carbon produsă la nivelul Uniunii Europene şi peste 30% din totalul energiei produse, asigurând 1,1 milioane locuri de muncă şi o cifră de afaceri anuală de 102 miliarde Euro.  Cu 109 reactoare în operare în 15 ţări, la nivelul UE se află în construcţie 4 reactoare nucleare noi în Finlanda, Franţa şi Slovacia şi 8 în etapa de planificare în Bulgaria, Cehia, Finlanda, Ungaria şi România. ”Pe termen mediu şi lung, relansarea economică a României depinde în măsura semnificativă de proiectele de investiţii ale companiilor cu rol strategic, investiţii capabile să creeze locuri de muncă şi să genereze un efect de creştere în economie”, spune, apreciind judicios situația, Cosmin Ghiță.

Pe drumul cel bun

Din acest punct de vedere, oare ce putem spera? ”Aprecierea ROMATOM nu este numai în continuare valabilă, ci chiar întărită de evoluţia proiectelor strategice derulate de România”, spune directorul general al Nuclearelectrica. ”Principalele proiecte de investiţii ale Nuclearelectrica cu valoarea strategică şi beneficii  socio-economice extinse cuprind mai multe aspecte. Întâi de toate, proiectul retehnologizării Unităţii 1, pusă un funcţiune în 1996, este un proiect etapizat complex. Avantajul major al retehnologizării Unităţii 1 consta în prelungirea duratei de viaţă cu încă 30 de ani, cu mai puţin de jumătate din costul construirii unei noi unităţi nucleare, cu menţinerea aceluiaşi nivel înalt de securitate nucleară şi experienţa în exploatare.

Estimăm că oprirea unităţii pentru retehnologizare va fi pusă în practică în perioada 2026-2028, iar costul estimat al întregului proiect se va cifra la 1,5 miliarde de Euro. Costul retehnologizării va fi acoperit din surse proprii şi surse atrase din piaţă”, a declarat, în exclusivitate pentru Capital, Cosmin Ghiță. ”Extinderea capacităţii de producţie din surse nucleare reprezintă o prioritate pentru România şi pentru Nuclearelectrica atât din perspectiva beneficiilor de sistem energetic, contribuţie la atingerea tintelor de decarbonizare şi la siguranţa aprovizionării cu energie cât şi pentru companie, din perspectiva utilizării activelor existente şi aplicării experienţei de operare”, mai spune directorul Nucearelectrica.

Soluții americane pentru un vis românesc

Înțelegerea cu chinezii a căzut, acum avem un acord guvernamental cu SUA, care pune în prim plan Nuclearelectrica. Din acest accord, singurul lucru care a reținut oarecum atenția presei este cifra de 7 miliarde de dolari, bani care vor veni spre Cernavodă. Cu siguranță, cel mai îndreptățit să ne vorbească despre preconizatul spriji american este Cosmin Ghiță: ”Interesului României este acela de a dezvolta, într-un ritm susţinut, consecvent, acest proiect în aşa fel încât România să beneficieze de o extindere a capacităţii nucleare la începutul anilor 2030, ca răspuns eficient la atingerea tintelor de decarbonizare”.

”În data de 9 octombrie (2020 –n.n.), ca urmare a eforturilor părţilor române şi americane de a iniţia dezvoltarea unor proiecte de investiţii strategice pentru România, s-a parafat la Washington DC Acordul între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă și în sectorul energiei nucleare civile din România. În conformitate cu legislația națională și europeană, Proiectul de Acord Interguvernamental urma să fie transmis Comisiei Europene conform prevederilor Tratatului EURATOM. De altfel,  în luna decembrie a acestui an, Comisia Europeană şi-a exprimat acordul asupra acestui parteneriat”, ne spune directorul general al Nuclearelectrica.

Știința atomului, în slujba omului

”Acordul vizează  în principal, extinderea capacității centralei nucleare CNE Cernavodă și Proiectul de Retehnologizare a Unității 1 CNE Cernavodă. Spun în principal pentru că, în sine, acordul acoperă şi partea de cooperare ştiinţifică, cercetare etc. Acordul vizează dezvoltarea programului nuclear civil din România prin facilitarea schimbului de expertiză tehnică, de reglementare, securitate și siguranță nucleară și, implicit, întărirea securității, diversității, siguranței în exploatare și stabilității energetice și de mediu ale României, obiective asociate și proiectelor de investiții ale SNN, retehnologizarea Unității 1 și extinderea capacității CNE Cernavodă”, ne explică Cosmin Ghiță.

Așa după cum ne așteptam, același accord prevede, de asemenea, încurajarea și promovarea industriei locale din România în proiectele de investiții. ”Altfel spus, asigură dezvoltarea integrată a industriei orizontale pentru menținerea și creșterea capabilităților locale, cu atât mai mult cu cât industria românească deține expertiză în construcția reactoarelor CANDU 6, tehnologia utilizată la CNE Cernavodă atât în operare, cât și pentru reactoarele viitoare”, ne asigură Ghiță.

Puterea dolarului

Asociat parafării acestui acord, în aceeaşi dată de 9 octombrie, Guvernul Statelor Unite ale Americii și-a exprimat interesul de a prospecta instituții de finanțare care să sprijine finanțarea globală a proiectelor cu respectarea politicilor, procedurilor și a independenței decizionale a acestor instituții.  Aflăm de la Cosmin Ghișă că această componentă financiară a fost inclusă în Acordul Interguvernamental, iar interesul pentru aceasta s-a concretizat în semnarea unui Memorandum de Înţelegere între Guvernul României şi Banca de Export Import a Statelor Unite ale Americii.

Drumul a fost deschis!

Pe 8 decembrie, Preşedintele US Exim împreună cu ambasadorul SUA la Bucureşti şi reprezentaţi ai Departamentului pentru Energie al SUA au făcut o vizită tehnică la CNE Cernavoda. Un pas important pentru drumul spre înnoire al Nuclearelectrica. ”Această vizită de lucru a fost un demers de concretizare a cooperării dintre cele două state prin extinderea discuţiilor tehnice şi financiare care vor sta la baza implementării viitoare a Proiectului Unităţilor 3 şi 4 şi a Retehnologizării Unităţii 1 CNE Cernavodă.  România şi Statele Unite ale Americii sunt direct şi activ interesate în dezvoltarea noilor capacităţi nucleare ca fiind o soluţie fermă pentru atingerea tintelor de decarbonizare şi asigurarea stabilităţii sistemelor energetice”, ne-a precizat Cosmin Ghiță.

Mai mult, însă, directorul general al Nuclearelectrica ne pune că ambele state fac parte, la nivel internaţional, din grupul acelora care văd energia nucleară ca fiind o soluţie eficientă în noile politici energetice de mediu cum ar fi iniţiativele e Clean Energy Ministerial şi programului NICE Future, cele două fiind evident orientate către plasarea energiei nucleare în locul binemeritat în contextul decarbonizarii.  ”Parteneriatul celor două state în acest sens este, în esenţă, un program de dezvoltare a industriei nucleare cu beneficii multiple: de siguranţă energetică, economice şi sociale”, ne garatează Cosmin Ghiță.

Un impuls serios pentru economie

”Proiectul unităţilor 3 şi 4 va dubla capacitatea nucleară actuală şi ar urma să intre în exploatare la momentul în care sistemul energetic românesc va avea nevoie de capacităţi suplimentare care să furnizeze energie fără emisii de CO2, pe termen lung, pe fondul tranziţiei către o energie curata. CNE Cernavoda, cu două reactoare în operare, a evitat până în prezent, de la punerea în funcţiune, eliberarea a 170 milioane de tone de CO2. Două unităţi evita eliberarea în atmosferă a 10 milioane de tone de CO2/an. De asemenea, energia nucleară nu este dependentă de factorul climatic, asigurând astfel stabilitate şi disponibilitate ridicate”, ne mai dezvăluie directorul Nuclearelectrica.

Pe de altă parte, retehnologizarea Unităţii 1 înseamnă operarea pentru încă 30 de ani la mai puţin de jumătate din costul unui reactor nou. Dar lucrurile sunt, în fapt mult mai ample. ”În România, industria nucleară asigura aproximativ 11.000 de locuri de muncă şi are un rulaj de aproximativ 600 milioane de euro anual. Odată cu demararea acestor proiecte, numărul locurilor de muncă ar putea creşte la mai bine de 20.000. Continuarea investiţiilor în acest domeniu produce un efect de creştere economică în industria orizontală, dar şi conservarea şi stimularea forţei de muncă înalt calificate, stimularea cercetării, educaţiei şi a ingineriei, oferind României un avantaj competitiv în Europa.

De accea, Parteneriatul cu SUA este o uriaşă oportunitate de a duce la bun sfârşit aceste proiecte.Dacă România are nevoie de ceva, are nevoie de investiţii strategice care să aducă o creştere economică şi beneficii sociale, pe lângă avantajele evidente competitive ale producţiei de energie nucleară”, ne-a declarant Cosmin Ghiță.  Să nu uităm, Unităţile 1 şi 2 au fost realizate având la bază tot un proiect de cooperare România-SUA şi, de subliniat, o parte din finanţare s-a făcut tot prin US Exim, în 1981. ”La o distanţă de 40 de ani, reluăm un vechi parteneriat”, spune Cosmin Ghiță.

Vin 7 miliarde de dolari

Din câte am înțeles, memorandumul cu SUA face referire la un interes exprimat al SUA de a finanţa mai multe proiecte energetice sau de infrastructură. Valoarea totală: 7 miliarde de dolari. ”Nu toţi aceşti bani sunt exclusiv pentru CNE Cernavodă, memorandumul incluzând dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic – inclusiv energie nucleară și gaz natural lichefiat și din domeniul infrastrucutrii – rutieră, cale ferată, depozite de gaze”, ne explică Cosmin Ghiță.

Despre ce vor românii, energie curată și un viitor eliberat de poluare

În vara trecută, Nuclearelectrica a inițiat un sondaj de opinie prin care dorea să afle gradul de acceptanță al românilor față de energia nucleară și atitudinea acestora față de proiectul „CNE Cernavodă – Unitățile 3 și 4”. Un lucru firesc, care se uzitează în oricare țară civilizată, care, pe undeva, implică populația în luarea de decizii de importanță națională. Astfel am aflat că Nuclearelectrica realizează o dată la doi ani un astfel de sondaj. Cel din anul 2020 a fost realizat pe un eşantion reprezentantiv de 1.686 respondenţi, 938 din mediul urban şi 748 din mediul rural, cu o marjă de eroare de 2,4%.

”Un element important pe care ne focalizam atenţia este comparaţia rezultatelor obţinute de la un an la altul în scopul măsurării impactului campaniilor de informare şi comunicare derulate de Nuclearelectrica şi al identificării intereselor şi al îngrijorării romanilor cu privire la utilizarea energiei nucleară în România. În calitate de companie listată la Bursa dar şi în acord cu bunele practici internaţionale în domeniul nuclear, comunicarea constantă, corectă şi completa reprezintă un element-cheie pentru construirea unor relaţii de durată bazate pe încredere cu toţi stakeholderii companiei, populaţia României fiind unul dintre aceştia”, ne lămurește directorul general al Nuclearelectrica.

Vox populi

Cosmin Ghiță ne-a dezvăluit că noul sondaj indică faptul că independenta energetică a României este considerată deosebit de importantă de către români, în proporţie de 74% în 2020 (73% în 2018). În acest context, spre exemplu, prelungirea duratei de viaţă a Unităţii 1 de la CNE Cernavoda cu încă 30 de ani este agreată şi susţinută de 75% dintre români, în creştere faţă de 60% în 2018. Dezvoltarea de noi proiecte nucleare în România este susţinută de 87% dintre români (în creştere faţă de 67% în 2018), procent care consideră că proiectul Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavoda poate crea locuri de muncă ajutând la creșterea industriei energetice și la revenirea economică a României după criză economică cauzată de pandemia de COVID 19.

De asemenea, parteneriatul euro-atlantic încheiat de România pentru construcţia Unităților 3 şi 4 este privit favorabil de către 71% dintre români. Alţi indicatori care sunt în creştere şi care indică o înţelegere bună a românilor cu privire la beneficiile energiei nucleare sunt faptul că majoritatea romanilor (63%) consideră că producerea energiei nucleare este un procedeu sigur precum şi faptul că energia nucleară este o sursă curată de producere a energiei fără emisii poluante (74% dintre români înţeleg şi apreciază acest lucru).

Energie curată

Energia nucleară asigură aproximativ 18% din consumul României. În cazul în care celelalte două reactoare (3 și 4) ar fi funcționale, chiar ar ajunge energia nucleară la 36% pentru România?, ni s-a părut o întrebare pertinentă. La fel a fost și răspunsul dirctorului general al Nuclearelectrica: ”Da, SNN are o cotă de piaţă de aproximativ 18%. Reactoarele 3 şi 4 în funcţiune ar însemna practic o dublare a capacităţii actuale a CNE Cernavoda, de la 1400 Mh la aproximativ 2800 Mh. De altfel, extinderea capacităţilor nucleare este parte integrantă din Strategia Energetică a României, este un răspuns şi o soluţie în atingerea țintelor de decarbonizare”. Omenirea sporește, deci nevoia de energie crește. Vum facem față?, l-am mai intrebat pe Cosmin Ghiță. ”Energia nucleară va avea un rol important în mix-ul decarbonizarii.

Există studii ample care arăta fără echivoc că fără energie nucleară este extrem de dificil de atins ţintele că să nu mai vorbim de creşterea peste limita de suportabilitate a costurilor asociate decarbonizarii. La nivelul Uniunii Europene, energia nucleară furnizează în prezent aproximativ 50% din energia electrică cu emisii reduse de dioxid de carbon, deci energia nucleară poate avea un efect invers asupra încălzirii globale, întrucât se estimează că nevoile de energie vor crește. Se estimează că fără energia nucleară, costurile tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon ar creşte cu 1,6 trilioane de dolari”, ne-a declarat Cosmin Ghiță.

Mai puțin CO2

Dar ce este cu decarbonizarea despre care se tot vorbește?, l-am întrebat pe Cosmin Ghiță. De ce se leagă ea de energia nucleară? ”Industria energetică, la nivel global, trece printr-un proces de transformare fără precedent, unul al eco-economiei şi în care schimbările climatice au devenit o prioritate pe agenda globală. Ceea ce lipseşte în prezent este cadrul politicilor, reglementarilor şi măsurilor care să permită un efort coordonat, fără discriminări sau dezavantajări apriori sau aposteori. Ceea ce experienţă anilor recenţi ne-a învăţat este că nu exista o singură soluţie pentru o decarbonizare eficientă, în limita unor costuri rezonabile şi într-un orizont util de timp. Soluţia este o integrare eficientă a tuturor surselor de energie cu emisii scăzute de CO2”, spune directorul Nuclearelectrica.

”Conform IEA, la nivelul anului 2018, consumul la nivel global a crescut cu 2,3%, aproape dublu faţă de raţă de creştere la nivelul anului 2010”, continuă Cosmin Ghiță. ”În consecinţă, emisiile de CO2 au crescut cu 1,7%, la 33,1 Gt/CO2.  Trend-ul ascendent al consumului va continua, implicit emisiile de CO2, dacă la nivel global şi prin aplicabilitate derivată, la nivel naţional, nu vom reuşi să implementăm cadrul necesar facilitării investiţiilor în surse curate, dar unul care să permită simultan sustenabilitate pe termen lung, fără impact în sistemul energetic, fără impact negativ faţă de unele surse şi fără impact negativ asupra consumatorilor”, subliniază specialistul Nuclearelectrica. ”MIT susţine într-un studiu independent  ca energia nucleară este sursă „fermă” şi este esențială pentru obținerea unui sector al energiei electrice profund decarbonizat. Pentru majoritatea regiunilor, inclusiv UE, îndeplinirea obiectivelor din 2050 necesită o combinație de resurse, în principal resurse ferme, fapt care ar trebui să fie pe deplin contabilizat în politicile de decarbonizare și în îndeplinirea obiectivelor.

Politicile care exclud un rol pentru energia nucleară au un impact direct asupra investițiilor în energie nucleară și cresc direct costul decarbonizării. Politicile care susțin decarbonizarea dintr-o singură sursă afectează în mod direct nu numai costul și ritmul decarbonizării, ci și piețele angro, producătorii, sistemele energetice și consumatorii finali”, mai spune Cosmin Ghiță.

Pandemie și profitabilitate. Sau invers

Fără îndoială, Societatea Națională Nuclearelectrica este profitabilă. Foarte profitabilă. În primele nouă luni ale lui 2020, SNN a obținut un profit net de 477,6 milioane lei, în creștere cu 14,8% față de perioada similară a anului trecut. Dar oare se poate explica această creștere, deși încasările din vânzarea de energie electrică au scăzut în această perioadă? Răspunsul lui Cosmin Ghiță nu ne-a surprins: ”Printr-o strategie bună de vânzări, deşi au fost schimbări în ceea ce priveşte vânzarea energiei, trecerea în 2019 de la piaţa liberalizată la cea reglementată, cu obligaţia de a reţine până la 65% din producţie pentru segmentul reglementat.

Aceasta revenire la segmentul reglementat a condus în 2020 la schimbarea destul de puternică a structurii de vânzări a SNN: deşi suntem orientaţi către piaţa forward, competitivă, aşa cum se poate observa cronologic până în 2020, anul acesta mare parte din producţie a trebuit valorificata pe piaţa spot, 29% faţă de 12% în anul 2019, în timp ce pe piaţa forward am avut o scădere de la 80% în 2019 la 51% în 2020. De aceea spun, ca în acest context contează enorm strategia de vânzare. Iar, în esenţă, o piaţă complet liberalizată ar fi oferit oportunităţi mult mai bune”.

Nuclearelectrica, un furnizor garantat

Nuclearelectrica a semnat un contract cu Electrica în valoare de 21,4 milioane de lei pentru livrarea de energie pe parcursul anului viitor. Oare s-ar mai putea mări această sumă? ”Conform legislaţiei, toată energia se vinde pe OPCOM, iar mecanismul este extrem de simplu: cerere şi ofertă, spune Cosmin Ghiță. ” Pe OPCOM exista mai multe platforme de tranzacţionare pe care suntem prezenţi şi la care participanţii la piaţa pot răspunde. Electrica a cumpărat la momentul respectiv pentru o anumită sumă, ca orice participant la piaţa care decide asupra unei oferte. SNN vine constant cu oferte în piaţă”, explică directorul general al Nuclearelectrica.

Un virus care ne-a schimbat existența

Pandemia a fost nemiloasă cu întreaga planetă, deci, probabil și cu Nuclearelectrica. ”Având în vedere importanța strategică a SNN, aceea de asigurare constantă a producției de energie electrică la nivel național, în condiții de siguranță, coroborat cu protecția personalului și a comunității locale, compania a elaborat, de la începutul epidemiei de covid-19 în România, un Plan de Continuitate a activităților în cazul unei epidemii și a format un Grup de Lucru intern care a elaborat, coordonat şi implementat măsurile de prevenire şi de protecție în funcție de evoluția situației”, ne-a mărturisit Cosmin Ghiță.

”Planul a inclus de la început și măsura izolării personalului esențial de operare (personalul fără de care centrală nucleară de la Cernavodă nu poate funcționa în condiţii normale), această măsură fiind considerată un  factor esențial pentru protecția personalului, operării și producției. În total, a fost izolat un număr de 840 de persoane, format din personalul SNN, o parte din personal contractant și din jandarmi, pentru o perioadă de 75 de zile în lunile martie-mai. Industria nucleară este în permanență pregătită să se adapteze unor astfel de scenarii, iar responsabilitățile noastre esențiale rămân aceleași: asigurarea producției și a tuturor activităților de operare în condiții de maximă securitate nucleară și protecția personalului și populației”, mai spune Cosmin Ghiță.

O privire spre mâine

Așa după cum vedem, Nuclearelectrica are proiecte ambițioase. De altfel, societatea areaveți deja bugetate, până în anul 2025, investiții de 2,29 miliarde de lei. ”Strategia este elaborată în conformitate cu Strategia energetică a României 2019-2030 cu perspectiva anului 2050 şi cu Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2021-2030. Majoritatea proiectelor de investiţii ale SNN vor fi realizate cu surse proprii, mai puţin instalaţia de detritiere şi extinderea duratei de viaţă a Unităţii 1 care vor fi realizate printr-un mix de surse proprii şi surse atrase”, ne-a declarat Cosmin Ghiță, care ne inițiază în ”crearea unui mâine profitabil.

”Strategia include: retehnologizarea Unităţii 1, proiect care va duce la extinderea duratei de viaţă a Unităţii 1 cu încă 30 de ani, începând cu anul 2028;  (…); producerea de Cobalt 60 şi instalaţia de detritiere; Depozitul Intermediar de Combustibil Ars (DICA) care are ca scop construirea facilităţilor de depozitare intermediară uscată a combustibilului uzat produs în funcţionarea Unităţilor 1 şi 2 de la CNE Cernavodă; Modernizarea şi extinderea sistemului de protecţie fizică; Amenajarea Unităţii 5 care presupune lucrări necesare schimbării destinaţiei construcţiilor existente pe amplasamentul acesteia din cea pentru o centrală nuclearelectrică, în cea pentru alte obiective suport, utile pe durata de viaţă a Unităţilor 1 şi 2 în funcţiune şi viitoarelor Unităţi 3 şi 4.

Obiectivul de amenajare Unitate 5 are în vedere  îmbunătăţirea răspunsului C.N.E. Cernavoadă, respectiv a funcţiilor de securitate nucleară; Proiectele de modernizare, integrare şi securizare a fluxului informaţional şi infrastructurii IT (hardware şi software) la nivelul SNN – Modernizare digitală. Şi, evident, nu în ultimul rând Proiectul Unităţilor 3 şi 4”, ne-a precizat șeful Nuclearelectrica.

Detritierea și Cobaltul 60

Noi orizonturi pentru Nuclearelectrica: producerea de Cobalt 60 și instalația de detritiere. ”Producerea de Cobalt 60, un izotop gamma-radioactiv, se obţine în mod eficient în reactoare nucleare prin iradierea de bare conţinând Co-59. Producerea de Co-60 în reactoareale de la CNE Cernavodă este o oportunitate de afaceri şi un beneficiu pentru lumea medicală.  Acest izotop radioactiv este larg utilizat în medicină la sterilizarea unei game diversificate de instrumentaţie medicală, produse farmaceutice, cosmetice şi alimentare. Există, de asemenea, alte aplicaţii a Co-60 în tratarea anumitor plastice sau a deşeurilor de canalizare.

Mai mult, SNN are potenţialul de a deveni un pion important în asigurarea furnizării de Co-60 în interiorul Uniunii Europene”, ne spune Cosmin Ghiță. Cât despre instalația de detritiere, aflăm că ”înseamnă îndepărtarea tritiului din moderator (apă grea) şi are o dublă eficiență: reducerea costurilor actuale şi venituri din comercializarea tritiului.  Este un proiect de 190 de milioane de euro din care, aşa cum se ştie deja, 150 de milioane provin din finanţare BERD.  Ambele proiecte le considerăm a fi investiţii strategice pentru companie, o sursă alternativă de venit, un plus în dezvoltare”.

Nu vă fie frică de deșeurile nucleare

Evident, Nuclearelectrica este și un producător de deșeuri nucleare. Să ne îngrijorăm? ”În primul rând, trebuie menţionat faptul că deşeurile care rezultă din funcţionarea unei centrale nucleare sunt mult mai reduse în volum decât deşeurile rezultate din utilizarea altor surse de energie. Arderea combustibilui nuclear produce de 20.000 ori mai multă energie decât arderea unei cantităţi similare de cărbune, gaz natural sau păcură. Astfel, dacă un om ar utiliza pe întreaga să durata de viaţă doar energie provenind din surse nucleare, cantitatea de deşeuri rezultată ar fi egală cu o bilă de billiard”, ne dezvăluie Cosmin Ghiță.

”La CNE Cernavoda, combustibilul nuclear uzat este stocat în bazinul de combustibil ars în incinta clădirii reactorului pentru o durată de 6 ani, ulterior fiind mutat în Depozitul Intermediar pentru Combustibil Ars (DICA) unde este stocat pentru o perioadă de 50 de ani. DICA este o structură modulara de beton, situată pe amplasamentul CNE Cernavoda unde combustibilul ars este depozitat în recipiente speciale încapsulate”, ne liniștește specialistul.

Nu ne mai pleacă specialiștii

Se auzea, acum câțiva ani, cum că pesrsonalul calificat din industria nucleară pleacă în China și Emirate. Cosmin Ghiță: ”SN Nuclearelectrica SA a adoptat strategii specifice de mitigare a riscurilor externe prin consolidarea resurselor interne, atragerea şi retenţia forţei de muncă înalt calificate, concentrarea pe core business şi identificarea de noi oportunităţi de business care oferă sinergii şi potenţial de profitabilitate pe termen scurt.

Am făcut eforturi pentru scăderea ratei plecărilor şi am ajuns în perioada 2016-2019, de la 10% în 2016 la 3,8% în 2019. Rata plecărilor din organizaţia reprezintă un indicator-cheie al performanței şi sănătăţii unei companii. (…) Strategia s-a focusat pe identificarea punctuală a talentului şi depunerea de eforturi pentru menţinerea acestuia în organizaţie, dezvoltarea de parteneriate cu universităţile de profil, creşterea pregătirii forţei de muncă existente şi construirea unei culturi organizaţionale bazate pe meritocraţie şi performanţă, în care tinerii sunt priviţi ca resursa viitorului”.

Colaborare cu francezii de la Orano

În 26 octombrie 2020, SNN şi societatea franceză Orano au semnat un Memorandum de Înţelegere neangajant al cărui scop este identificarea potenţialelor oportunităţi de cooperare în ceea ce priveşte furnizarea de materie primă în cadrul celor mai bune scenarii de afaceri. Bref, ”SNN şi Orano au în vedere, prin semnarea acestui MoU, împărtăşirea experienţei şi know-how-ului în domeniul ciclului de combustibil nuclear, combustibilului nuclear şi fabricării şi în baza acestei experienţe, identificarea de noi posibilităţi de cooperare pentru menţinerea şi dezvoltarea ciclului de combustibil nuclear şi asigurarea securităţii SNN în operare”, a declarat Cosmin Ghiță.

”Vă reamintesc că există o Hotărâre AGA care a aprobat Strategia de diversificare a surselor de aprovizionare cu materie primă necesară producerii combustibilului nuclear, dar şi una de preluare a unei părţi din activele Feldioara. Coroborat cu aceste hotărâri, MoU-ul neangajant cu Orano vine să asigure o parte esenţială de know-how”, subliniază directorul general al Nuclearelectrica.

Sursa foto: INQUAM Photos