G gert.frau@yahoo.com 89.136.113.152
E posibil ca în graiul dician să fie la fel de mult influențat de greacă pe cât sunt unele subdialecte aromânești din Balcani, unde găsim valtă (baltă), varc (rom.barc), virvirédzǔ „înfiora, cutremura” (lat.verbero, -āre) și altele. Deci Cărvuna sau dulf dintr-un *dulv (cf. dulb) ar fi perfect normale într-un astfel de grai (dician), dar și în celelalte care aveau atingere cu greaca medievală. Sagora apare pe harta lui Jacobo Castaldo (1584) și curios lucru, apare și o loc.Carbona pentru Cărvuna (Cavarna). https://www.academia.edu/4792805/Toponimie_dobrogean%C4%83_Callatis_Pangalla_Mangalia_Dobrudjan_toponymy_Callatis_Pangalla_Mangalia http://www.dacoromania.inst-puscariu.ro/articole/2002-2003_14.pdf Eu cred că lexicul dobrogean mai vechi este influențat de greacă, dar împrumuturile mai noi nu sunt modificate. Batac (mlăștinos), baistruc, bugeac, bair (deal), bálcă (vale, adâncitură cu apă mocirloasă) nu se modifică cf. influenței grecești, care cred că era sporadică, numai în acele cuvinte care intră și-n vocabularul lor, unde nu aveau /b/, transformat în /v/ încă din secolele când slavii invadează Balcanii sau chiar mai devreme. Nu trecea mult înspre interiorul Dobrogei, ci rămânea stabil pe lângă așezările de pe litoral. Asta cred eu. În harta lui Castaldo apare mai multe toponime cunoscute și câteva necunoscute, dar împărțirea Dobrogei între Syrfia, nordul cu delta, adică Σύρϕοι, Syrphoi ”locul muscoilor” și Sagora, probabil după podișul din sudul Dobrogei – podișul Negru-vodă. https://ro.wikipedia.org/wiki/Syrfia Dizia (Diția) pe Naxius fl. Cred că era râul Vistorna. Poate acea *Diția era chiar Visterna, o localitate mare, creștină și românească înainte de războaiele ruso-turce. * NR – La doamna Mărtoiu, secretar literar la Teatrul de Stat din Constanța am auzit prima oară de dicieni. Tot de la ea am auzit și o vorbă: dobrogenii sunt oameni cumsecade deoarece sunt puțini!
|
Comenteaza