| Premieră naţională, posibil chiar mondială |  |
 |
 |
| Col. (r) Prof. univ. dr. ing. Marian Rizea |
| Duminică, 16 Noiembrie 2014 18:25 |
 Românca Georgiana Elena Năstase lucrează pe o platformă marină de foraj„Indiferent ce lucru fac, femeile trebuie să-l facă de două ori mai bine decât bărbaţii pentru a fi luate în seamă. Din fericire, asta nu e greu deloc.” Charlotte Whittond (1896-1975), fost primar al oraşului Ottawa.
Abstract:
There are countless examples of representatives of the fair sex who hold primacy in various fields, among them being many of our compatriots . We have , for example, the first female engineer , pilot, doctor, priest, spy, surgeon , lawyer, architect, officer, etc., professions belonging to the complexity and daring men. The oil industry, where Romania has an experience of over 150 years and holds the capacity of a pioneer is what made possible for a Romanian engineer namely Georgiana Elena Năstase graduate of the University of Oil and Gas , currently in the Master II Management Oil – Gas Industry and employee at Grup Servicii Petroliere (G.S.P.) Constanţa, be the first female national and even worldwide female working on a drilling platform.
Sunt nenumărate exemple de reprezentante ale sexului frumos care deţin întâietatea în diverse domenii, printre acestea numărându-se şi multe dintre compatrioatele noastre. Avem de exemplu, prima femeie inginer, pilot, medic, preot, spion, chirurg, avocat, arhitect,ofiţer, etc., profesii care aparţin prin complexitate şi temeritate bărbaţilor. Industria petrolieră, cu o vechime de peste 150 de ani, în care România deţine pionieratul, este cea care a făcut posibilă ca o româncă, inginera Georgiana Elena Năstase, absolventă a Universităţii de Petrol şi Gaze, actualmente în anul al II-lea la masteratul Management în industria de petrol-gaze şi angajată a G.S.P. Constanţa, să fie prima reprezentantă feminină naţională şi chiar mondială, care lucrează pe o platformă de foraj marin.
Ca profesor universitar titular sau asociat la serie de universităţi militare şi civile, am avut în ultimii zece ani de activitate, multe surprize dintre cele mai diverse privind motivaţiile, nivelul de pregatire, vârsta ori ocupaţiile cursanţilor (de la licenţă sau masterat). O mare şi plăcută surpriză am avut-o în acest an universitar când, la cursul pe care-l predau în cadrul programului masteral Management în industria de petrol si gaze, trecând în revistă locul de muncă al cursanţilor am aflat că domnişoara Georgiana Elena Năstase absolventă a U.P.G. Ploieşti, facultatea Ştiinţe economice 2011 şi TPP 2013, este angajata SC Grup Servicii Petroliere SA Constanţa şi efectuează un stagiu pe platforma petrolieră de foraj marin „Orizont”, în golful Mexic, platformă pe care fusesem şi eu în toamna anului 1987 când îndatoririle profesionale mi-au oferit şansa de a face un tur pe toate platformele marine din Marea Neagră: Saturn, Jupiter, Fortuna, Prometeu, Orizont, Gloria, etc. Ca unul care cunosc viaţa dură a celor care lucrează în domeniul petrol şi gaze dar în mod special a celor de pe platformele de foraj marin, am fost uimit când am constatat că frumoasa şi eleganta domnişoară cursantă lucrează într-un loc considerat ca fiind exclusiv al bărbaţilor. Cred că la fel de plăcut surprinşi au fost şi colegii de grupă care au savurat scurta poveste a celei ce eu cred că este prima reprezentantă feminină româncă şi poate chiar din lume care munceşte pe o platformă de foraj marin, într-o zonă dintre cele mai dificile: golful Mexic.
Povestea domnişoarei inginer economist Georgiana Năstase este scurtă dar edificatoare pentru o tânără care ştie ce vrea să realizeze în viaţă:„M-am născut în oraşul Boldeşti-Scăieni judeţul Prahova şi am copilărit într-un loc unde pentru localnici, mirosul de petrol şi gaze era o normalitate. După terminarea liceului, am urmat cursurile Facultăţii de Ştiinţe economice din Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti, specializarea Cibernetică, Statistică şi Managementul Informaţiilor între 2008-2011, apoi Facultatea de Tehnologia Petrolului, specializarea Ingineria şi protecţia mediului finalizată în 2013. Între anii 2010-2012 am fost voluntar la Asociatia D3 Generatii Ploiesti, organizaţie non-profit, apoi referend la OMV Petrom (Exploatare şi Producţie) 2013 şi cadet la GSP Offshore Constanţa începând cu 01 februarie 2014. Din luna iulie a.c. lucrez pe platforma de foraj-marin Orizont a GSP Offshore, Mexico City, Ciudadd del Carmen.” Clar şi la obiect. Ulterior am mai aflat că a urmat mai multe cursuri de specializare, obţinând certificatul IWCF, nivel 2, că este
 cunoscătoare a limbilor engleză, spaniolă şi franceză, că are abilităţi IT, carnet auto etc. Dar cel mai mult că îi place ceea ce face şi vrea să devină expert în protecţia mediului pe platformele de foraj marin[1].Pentru un profil al unui tânăr din zilele noastre cred că este mai mult decât surprinzător iar dacă este vorba de o tânără, atunci, cuvintele sunt de prisos. Totuşi, înainte de a trece în revistă câteva dintre femeile românce care au făcut şi fac cinste neamului românesc, nu pot sa nu-mi exprim admiraţia faţă de părinţii domnişoarei Georgiana care nu lucrează în petrol şi gaze pentru educaţia dată fiicei lor, faţă de U.P.G. Ploieşti ca lăcaş de ştiinţă şi profesorii săi, faţă de vizionarii manageri ai G.S.P. Constanţa ca au deschis o nouă cale de afirmare tinerilor şi nu în ultimul rând faţă de domnişoara inginer Georgiana Năstase. Bravo U.P.G.! Bravo G.S.P. Constanţa! Bravo Georgiana! Succes şi mult noroc iar bunul Dumnezeu să te ocrotească în drumul temerar pe care ţi l-ai ales!
Când eşti contemporan cu tineri din generaţia Georgianei Năstase (olimpici, inventatori, sportivi, militari, specialişti în cele mai diverse domenii etc.) care fac cinste României, nu poţi să nu realizezi că poporul roman are vână şi un viitor sigur iar afirmaţia marelui savant Henri Coandă (1886-1972)„… Ce noroc ar avea omenirea, dacă ar avea multe naţii care să-i fi adus faţă de numărul de locuitori atât cât i-a adus naţia română în ultimii 120 de ani!”[2], bazată cu siguranţă şi pe cunoaşterea realizărilor conaţionalelor noastre[3]:
– Virginia Maria Andreescu-Haret (1894-1962) – prima femeie arhitect din lume
– Ana Aslan (1897-1988) – a descoperit vitamina H3 (Gerovital), un produs geriatric brevetat în peste 30 de ţări
– Clemansa Barberis-Plăcinteanu (1899/1986) – prima femeie compozitor de muzică de operă din România
– Sarmiza Bilcescu (1867-1935) – prima femeie înscrisă la Facultatea de Drept din Pariş. Prima femeie avocat din Europa. Prima femeie din lume care a obţinut titlul de Doctor în Drept, la Universitatea din Sorbona
– Smaranda Brăescu (1897-1948) – prima femeie cu brevet de pilot din România.
– Gabriela Chaborski (1891-1936) – prima femeie conferenţiar din România
– Irina Constanziu-Vlassopol (1900-1979) – prima femeie ofiţer din Marina Comercială Română
– Maria Cuţarida Crătunescu (1857-1919) – prima femeie doctor în medicină (medic) din România
– Cecilia Cutescu-Storck (1879-1969) – prima femeie profesor universitar în învăţământul de artă din Europa
– Elena Densuşianu-Puşcariu (1875-1966) – prima femeie profesor universitar în domeniul medical din România, prima femeie profesor de clinică de oftalmologie din lume
– Smaranda Gheorghiu (1857-1944) – prima femeie care a călătorit spre Polul Nord. – Elena Ghika (Dora d’Istria) (1828-1888) – prima femeie care a urcat pe Mont Blanc.
– Aurora Gruescu (1914-2005) – prima femeie inginer silvicultor din lume. Prima româncă intrată în Guinness Book. – Sofia Ionescu-Ogrezeanu (1920-2008) – prima femeie neurochirurg din lume.
– Angela Lefterescu (1926-2007) – prima femeie căpitan de cursă lungă din Europa.
– Eliza Leonida Zamfirescu (1887-1973) – prima femeie studentă a Academiei Regale Tehnice din Berlin. Prima femeie inginer din Europa. – Uca Maria Marinescu (n.1940) – prima româncă ce a ajuns în Antarctica.
– Ştefănia Mărăcineanu (1882–1944) – adevărata descoperitoare a radioactivităţii artificiale.
– Vera Myller (1880-1970) – prima femeie profesor universitar din România – Ella Negruzzi (1876-1949) – prima femeie avocat din România
– Anna de Noailles (1876 – 1933) – prima femeie comandor al Legiunii de Onoare
– Raluca Ripan (1894-1972) – prima femeie decan din România
– Elena Stoenescu-Caragiani (1887-1929) – prima femeie aviator din România
– Elena Teodorini (1857-1926) – prima solistă din România care a cântat pe scena teatrului Scala din Milano
– Maria Teohari (1885-1975) – prima femeie astronom din România
– Marta Trancu–Rainer (1875–1950) – prima femeie chirurg din România
– Elena Văcărescu (1864-1947) – prima femeie din Academia Română
– Luiza Zavloschi (1883–1967) – prima femeie primar din România
Şi lista ar putea continua cu prima femeie savant, zugrav, cizmar, marinar, politician, paraşutist etc.,etc.
Bibliografie:
[1] http://issuu.com/upetrom/docs/gsp_-_site/33?e=1448701/8711952 şi http://issuu.com/upetrom/docs/curierul_gsp_-_site/41?e=1448701/7479274
[2] M. Rizea; E.Rizea – Petrol, dezvoltare şi (in)securitate, Ediţia a II-a, Bucureşti, Editura SIPG 2008.
|
Se pare ca noua nu ne-a mai ramas nici o urmasa de-a Vitoriei Lipan, de care sa ne agatam cu un comentariu. Asa ca nu mai ramane altceva de facut decat sa trecem la inaintasele ei. Una dintre ele este o femeie careia nu i se cunoaste numele. Am dat de urma povestii ei de pe pagina taramotilor.ro, unde sunt prezentate cateva episoade din memoriile din 1877 ale lui Iosif Sterca Sulutiu:
„O FEMEIE EROICA
In ziua urmatoare am plecat la Bucium, am cercetat steampurile unde fata stemparului nostru mi-a povestit ca a venit odata niste husari p-acolo cari au vrut sa dea foc caselor, dar fiind barbatii p-acasa i-au inconjurat si i-au omorat pe toti. De asta data barbatii nu erau acasa, erau dusi toti la tabara in contra ungurilor, catre Zarand la comuna Bucuresci, pe cum spunea fata. M-am intors dar catre casa, si fiindca era catre amiazi, abia puteam merge de arsita soarelui pe drum, si fiind si flamand, am indreptat calul prin padure pe o carare, care conduce paralel cu drumul. Langa un izvor care-l stiam ca vanator, m-am dat jos de pe cal, mi-am agatat pusca pe o creanga, si scotandu-mi merindea din straita, am mancat. In jurul meu o tacere profunda, ici-colea se auzia clopotul unei vaci, care pastea deasupra stancilor, si fluerul unui baiat care pazia vitele. Pentru un om dela cetate o asemenea excursiune totdeauna e placuta, cu deosebire eu care iubesc si admir natura, nespus de mult, abia ma pot desparti de o asemenea panorama. Am mai baut o data din izvor, cum se zice “de drum”, si apoi am pornit ducand calul dupa mine de frau. Deodata aud pe o femeie strigand ca din gura sarpelui: “fugiti pentru D-zeu, ca au venit ungurii in sat, si ne omoara pe toti.” – Ma uit intr-acolo si vad vreo trei femei prin fundul gradinilor fugind la deal in sus. – Totodata vad 2 husari mergand la o casa sa-i dea foc. – Ce-i asta pentru D-zeu? nu-mi puteam explica deloc; nu-mi credeam ochilor mei. In Abrud nici pomana de soldati unguri; cum si de unde au rasarit acei husari? au sa vina mai multi?… Situatiunea-mi venea foarte periculoasa; deloc am legat calul de o tufa, pentru ca calare nu puteam merge; a trage calul dupa mine, nu mai aveam nici timp nici voia, si m-am dat pe carare inainte vreo suta de pasi, din cauza ca eram intr-o adancime, de unde nu mi se vedea bine. Se vede ca sindrilele casei nu vor sa prinda foc; nu vedeam flacara iesind; husarii au parasit casa aceea si inaintau pe drum in sus, dar numai in pasi. Intr-aceea o femeie tanara cam de vreo 24 de ani, inalta si voinica, purtand pe brate un copil mic, iar in mana o lance, imi atrase atentia in cel mai mare grad. A iesit in fuga dintr-o casa afara, si-a sarutat copilul; si l-a pus intre niste tufe in apropierea gradinei; a pornit catre husari,…a stat pe loc,…iar s-a intors la copil, l-a sarutat mai de multe ori, si iar l-a bagat in tufe. Se parea ca are ceva lucru mare si grabnic a intreprinde. Nu se putea decide. Cine stie ce simtaminte se luptau in sufletul sau! Era palida ca moartea. Ar fi avut timp sa fuga cu copilasul sau, dar n-a fugit. Husarii intr-aceea se apropiau de casa de unde iesise femeia. Deodata a racnit femeia ca o ursoaica, careia vanatorii i-au rapit puii. “Nu ma lasa Doamne, D-zeule!” S-a repezit ca o turbata asupra husarilor, cari observand-o si-au tras sabiile si au strans caii in pinteni, ca sa ajunga inaintea femeii la o punte unde era sa treaca. Femeia fiind aproape de punte a ajuns inaintea lor acolo. Aici s-a inceput o lupta pe viata si moarte. Femeia manuia lancea cea lunga cu ambele maini astfel, incat nu se puteau apropia de dansa. Dadea lovituri cand in cai, cand in husari. Deodata a pleznit pe unul care intrase pina la capul puntii peste obraz asa cumplit, incat sotul sau a trebuit sa-l sprijineasca, ca sa nu cada jos de pe cal. L-a napadit sangele; fara un cuvant, ranitul s-a intors pe drum indarat. Dar in momentul acela s-a aruncat celalalt husar asupra femeii cu o furie, intre injuraturi infernale; si cu toate ca femeia s-a aparat cu disperare, i-a succes husarului prin o apucatura a-i lovi lancea astfel, incat aceea i-a sarit departe din mana. Femeia un moment nu si-a pierdut prezenta de spirit. A luat-o la fuga catre tufele din apropierea drumului, unde calare nu ar fi putut-o urmari. Husarul dupa ea. Inca un pas si era scapata. Dar oh!
fatalitate! S-a impiedicat biata femeie; a cazut, vai de ea…Husarul a ajuns-o. Femeia s-a ridicat, dar numai pe genunchi, cu spatele catre padure, cu fata catre acel loc unde era ascuns copilasul sau; cu ochii si mainile catre cer. Erau cam de 80 de pasi in aceasta pozitiune de mine. Husarul cugetand ca biata femeie se ruga de el sa-i deie pardon, o injura de Dumnezeu. Ea sarmana nu cerea pardon; ar fi fost si in zadar, se parea ca ea in acele momente supreme, se impaca cu Dumnezeu. Atunci husarul si-a bagat sabia in teaca, si-a luat carabina s-o impuste injurand de Dumnezeu cel romanesc… Oh! Dumnezeu cel romanesc e drept si puternic! In acel moment a traznit o impuscatura din padure…Husarul a cazut mort de pe cal jos. Calul speriat s-a intors in fuga salbatica, tarand pe husar, al carui picior se agatase in scarita – dupa el, izbindu-i trupul de toate stancile. Femeia a mai stat vreo cateva secunde ca inmarmurita pe acel loc. Apoi s-a sculat, s-a uitat in jurul sau; n-a vazut pe nimeni. Si-a facut de trei ori cruce, si in fuga mare s-a dus la tufisul cu copilul. L-a ridicat la
gura, si sarutandu-l s-a departat. Toate acestea s-au petrecut in vreo cateva minute; ca fulgerul asa incat eu abia am avut timp sa ma reculeg; mi s-a parut totul ca un vis; dar timp de pierdut nu era, mi-am dezlegat calul si scoborandu-ma la drum in fuga calului m-am dus – nu catre Abrud – dar catre Izbita, alarmand pe toti cati se aflau in apropierea drumului, fancandu-i atenti despre apropierea pericolului.”
Imi pare rau doar ca Sterca Sulutiu nu povesteste ce s-a intamplat cu pusca lui, dupa ce-a agatat-o de-o creanga, la izvor. Eu cred ca a uitat-o acolo.