From: Lucian Mihai Marin
Date: Thursday, June 16, 2016
Subject: cum a oferit Ungaria coroana Regelui Ferdinand al României
Două aspecte spectaculoase au rămas mai puţin cunoscute din istoria României. Este vorba de potenţiala unire a României cu Bulgaria după Războiul de Independenţă din 1877 şi de negocierile de unire cu Ungaria după Primul Război Mondial.
Domnitorul Carol I a adus România în rândul statelor independente după războiul din 1877. Ca urmare a acestui război, şi-a făcut apariţia, ca entitate statală, şi Principatul Autonom al Bulgariei, precizează arhitectul Radu Cornescu, pasionat de istoria Constanţei şi a României, citând din „Regele Carol I al Romanie“, carte semnată de jurnalistul şi scriitorul Paul Lindenberg.
Principatul Bulgar era un stat tânăr, aflat într-o zonă foarte instabilă din punct de vedere politic, atât extern cât şi intern. Bulgarii, care erau recunoscători românilor pentru eliberarea, alături de ruşi, de sub jugul otoman, au venit la Bucureşti cu o propunere de unire, pentru o confederaţie Româno-Bulgară cu capitala la Bucureşti, sub conducerea lui Carol I, care între timp devenise rege. Între anii 1886 şi 1887 s-au purtat negocieri intense în privinţa unirii României cu Bulgaria, însă Rusia, care îşi vedea periclitate interesele în zonă, a ameninţat imediat atât Romania cât şi Bulgaria cu ocupaţia militară, dacă nu renunţă la ideea confederaţiei. Pentru a evita un război, cele două state au abandonat proiectul printr-o declaraţie comună dată în iunie 1887. Ca urmare, Bulgaria a oferit tronul prinţului vienez Ferdinand Maximilian Karl Leopold Maria de Saxa-Coburg şi Gotha-Koháry.
Ungaria a vrut și ea unirea cu România Imediat după Primul Război Mondial, Ungaria a vrut să încerce alipirea cu ţara noastră. Propunerea a venit de la Budapesta, care dorea o unire tot sub conducerea românilor, fie a Regelui Ferdinand, fie, mai târziu, a succesorului acestuia – viitorul rege Carol al II-lea. Propunerea din 1919 a Ungariei era justificată de poziţia grea în care se afla ca stat învins, cu teritoriul redus la o treime şi cu o economie în colaps. În august 1919, armata română a ocupat Budapesta, iar elita maghiară i-a solicitat regelui Ferdinand să primească coroana Ungariei, chiar să fie încoronat la Budapesta. Presiunile liberalilor sub conducerea lui Ion I.C. Brătianu, care se temea de eventualele privilegii ale ungurilor în presupusul nou stat, mai ales că unirea din 1918 nu era cimentată şi recunoscută de toate ţările, l-au făcut pe Ferdinand să decline propunerea Ungariei.
Partea maghiară a insistat cu propunerea până în anul 1926, sperând că poate acest proiect se va realiza când se va urca pe tron Carol al II-lea. Omul care a scris biografia lui Carol I Paul Lindenberg (1859 – 1943) a venit pentru prima oară în România în anul 1905, prilej cu care s-a documentat şi a strâns materiale pentru biografia regelui Carol I, publicată în 1906. În următorii zece ani, a revenit în România în repetate rânduri, revizuind şi actualizând textul biografiei în vederea unor noi ediţii. Ultima dintre acestea, mult lărgită, cuprinzând două volume şi adusă la nivelul anului 1914, avea să apară abia în 1923 – o amânare ce se explică prin declanşarea războiului. Însă conflagraţia mondială i-a dat lui Lindenberg ocazia de a se face remarcat şi ca reporter de război: în august 1914, el a reuşit să transmită ştirea despre victoria germanilor la Tannenberg cu câteva ore înaintea conducerii supreme a armatei germane.
Comenteaza