| G 102 aprobate gert.frau@yahoo.com 89.136.113.152 |
Eu am găsit mai demult informația că Dicia se întindea până la Gura Dobrogei, ceea ce ar marca diviziunea între porțiunea înaltă a Dobrogei actuale și cea joasă. Probabil se referă la porțiunea ce ținea de „Țeara Românească” pe timpul Basarabilor. Călătorii arabi numesc vag teritoriul ăsta mai larg Brugean sau era o denumire stricată după un *Dobrugea(n), dar Dobrogea (Dobruca-eli „Țara Dobrogei”) sau o porțiune a ei mai purta numele de Zagora (după munte/pădure) pe o hartă. Ar fi interesant de găsit din ce perspectivă priveau, dinspre Bulgaria peste Haemus sau podișul împădurit (al ciutacilor?) sau dinspre Deltă peste munții Hercinici. Curioasă asemănare cu reg.zăgará m(argine, mal, țărm). http://geo-spatial.org/vechi/articole/ii-litoralul-romanesc-in-documente-cartografice-perioada-medievala Istoria noastră spune că mai aveam și o ”Țeara Cărvunei” (probabil Cărbuna, ca Săruna, în românește, grecizat ulterior) în spațiul de podiș din sudul jud Constanța și Cadrilater, cu litoralul dintre Mangalia și capul Caliacra, teritoriu din care s-a întins Despotatul Dobrogei. https://ro.wikipedia.org/wiki/Cavarna |
Un comentariu
Comenteaza
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
E posibil ca în graiul dician să fie la fel de mult influențat de greacă pe cât sunt unele subdialecte aromânești din Balcani, unde găsim valtă (baltă), varc (rom.barc), virvirédzǔ „înfiora, cutremura” (lat.verbero, -āre) și altele. Deci Cărvuna sau dulf dintr-un *dulv (cf. dulb) ar fi perfect normale într-un astfel de grai (dician), dar și în celelalte care aveau atingere cu greaca medievală.
http://www.radioconstanta.ro/2014/12/19/audio-dulfonul-duhul-marii-in-colindele-din-satul-tulcean-razboieni/
Sagora apare pe harta lui Jacobo Castaldo (1584) și curios lucru, apare și o loc.Carbona pentru Cărvuna (Cavarna). https://www.academia.edu/4792805/Toponimie_dobrogean%C4%83_Callatis_Pangalla_Mangalia_Dobrudjan_toponymy_Callatis_Pangalla_Mangalia
https://1.bp.blogspot.com/-WIV2gSm3NbM/WnBZYa955YI/AAAAAAAAJDw/ct-ATO4t5t0aI9F-9CSQpE4M2XIHYBNOACLcBGAs/s1600/harta.png
http://www.dacoromania.inst-puscariu.ro/articole/2002-2003_14.pdf
Eu cred că lexicul dobrogean mai vechi este influențat de greacă, dar împrumuturile mai noi nu sunt modificate. Batac (mlăștinos), baistruc, bugeac, bair (deal), bálcă (vale, adâncitură cu apă mocirloasă) nu se modifică cf. influenței grecești, care cred că era sporadică, numai în acele cuvinte care intră și-n vocabularul lor, unde nu aveau /b/, transformat în /v/ încă din secolele când slavii invadează Balcanii sau chiar mai devreme. Nu trecea mult înspre interiorul Dobrogei, ci rămânea stabil pe lângă așezările de pe litoral. Asta cred eu.
În harta lui Castaldo apare mai multe toponime cunoscute și câteva necunoscute, dar împărțirea Dobrogei între Syrfia, nordul cu delta, adică Σύρϕοι, Syrphoi ”locul muscoilor” și Sagora, probabil după podișul din sudul Dobrogei – podișul Negru-vodă. https://ro.wikipedia.org/wiki/Syrfia
Dizia (Diția) pe Naxius fl. Cred că era râul Vistorna. Poate acea *Diția era chiar Visterna, o localitate mare, creștină și românească înainte de războaiele ruso-turce.
https://www.ziuaconstanta.ro/images/stories/2018/10/24/pics/1-harta-lui-giacomo-cantelli-da-vignola-1686.jpg
De notat iar Cavarna, care aici este Cabrona(?)
Mai e o loc.Tibișar pe harta aceasta, care ar putea fi Basarabi, redenumită prostește Murfatlar azi. Acolo sunt celebrele grote săpate în cretă cu scrieri de tot felul pe pereți. Vezi tc.tibișir (cretă).
Localitatea este pe canalul Dunăre-Marea Neagră, care până în evul mediu se oprea la jumătate, restul, până în dreptul loc.Lumina(Valea Neagră (prob.anticul Maurum Vallem) de azi, nu era navigabil.