Un veac de …nedesmițită prietenie româno-maghiară !!

Un veac de …nedesmitita prietenie romano-maghiara !!

  In relațiile politico-diplomatice …oficiale de peste un secol între România și Ungaria (post-Trianon), au existat numai două perioade relativ faste de cooperare și încredere, Respectiv atunci când lideri din cele două state s-au înțeles și s-au respectat reciproc. O asemenea relație normala a fost stabilită între liderii comuniști  Gheorghiu-Dej și János Kádár, imediat după evenimentele triste din Ungaria anului 1956, până la moartea liderului român, în 1965. În acest interval amiabil a fost posibilă amenajarea monumentelor funerare ale eroilor români si maghiari care au luptat pe teritoriul Ungariei în al doilea război mondial. Și e plină Ungaria de morminte ale ostașilor români, care, alături de trupe sovietice, au eliberat această țară de regimul horthysto-fascist și de sub ocupația Germaniei naziste. Amenajările s-au făcut cu concursul autorităților ungare locale, iar la ceremoniile de comemorare a eroilor români participau, cu regularitate, oficialități ale statului ungar. După moartea lui  Gheorghiu-Dej nu a mai continuat o asemenea fructuoasa si…relativ normala  cooperare intre tari fratzesti , dar cu pumnalul maghiar in buzunarul de la spatre… Între János Kádár și Nicolae Ceaușescu a fost evident  o antipatie reciprocă. Niciodată Kádár nu l-a invitat pe Ceaușescu la Budapesta.Si nici invers… Au existat întâlniri în plan multilateral. Cei doi au participat totusi la o singură întâlnire oficială, în plan bilateral, organizată la Oradea și Debrecen, în 1977.Al doilea moment de relație pozitivă între România și Ungaria a fost între 2002 și 2004, în timpul guvernărilor socialiste de la București și Budapesta. Atunci s-au stabilit relații excelente între Adrian Năstase, în calitate de premier al României și Pèter Medgyessy, prim-ministru al Guvernului Republicii Ungare. În această perioadă s-a vorbit pentru prima dată de o necesara  reconciliere româno-ungară și asa a fost posibilă semnarea Declarației privind cooperarea și parteneriatul strategic româno-ungar pentru Europa în secolul XXI, de către cei doi premieri. Documentul de „parteneriat strategic” pornește, în preambul, de la Tratatul de înțelegere, cooperare și bună vecinătate între România și Republica Ungară, semnat festiv  la Timișoara, la 16 septembrie 1996 și menționează sarcinile ce revin celor două state în angajamentele lor europene și euro-atlantice, în perspectiva integrării lor în UE și NATO, precum și intenția de a dezvolta o nouă relație ca aliați.

Acordul este… si azi structurat pe 3 capitole: În primul capitol sunt enumerate principiile cooperării în plan bilateral și în cadrul forurilor și organizațiilor internaționale în care cele două state sunt sau vor deveni membre, acționând împreună pentru stabilitatea în regiunea Europei de Sud-Est, pentru extinderea dialogului regional, cu accent pe Balcani. Capitolul doi stabilește pentru ambele state obiectivele de cooperare economică, investiții reciproce de capital, colaborarea în domeniul infrastructurii din energie, telecomunicații și transporturi. Părțile se pronunțau pentru dezvoltarea cooperării între statele din regiunea Dunării, cu accent pe protecția mediului și administrarea apelor.Capitolul trei acoperă problematica minorităților naționale – a românilor din Ungaria și a maghiarilor din România, precum și extinderea rețelelor de instituții culturale și educaționale. Părțile se obligau să promoveze libertatea religioasă, inclusiv libera dezvoltare a cultelor aparținând minorităților naționale, dar și luarea de măsuri în privința restituirii sau despăgubirii pentru proprietățile care au aparținut anterior comunităților, bisericilor și altor persoane juridice.

Acest ultim punct s-a aplicat cu larga favorabiloitate si nu cu jumatati măsură în România, care are o legislație extrem de permisivă în această materie, nu și în Ungaria, care nu a elaborat o legislație europeana de restituire a bunurilor naționalizate de regimul comunist. În Ungaria a existat o singură excepție pentru bunurile imobiliare de folosință religioasă, restituite în baza unei legi din 1993, cu valabilitate limitată la 5 ani.Dar normalizarea relatiilor intre cele doua tari se astepta sa evolueze favorabil reciproc …Dar nu a fost…suficientla Budapesta ! Premierul maghiar Medgyessy, a fostacuzat că a … legitimat Tratatul de la Trianon ,Orban Viktor isi rupea hainele de pe  el, in plina strada… Am spus mai sus că documentul de factura europeana privind un „parteneriat strategic” s-a semnat la Budapesta, la 29 noiembrie 2002, într-o atmosferă extrem de deschisă. În următoarele două zile, 30 noiembrie-1 decembrie, a avut loc în capitala ungară o reuniune internațională pe probleme de mediu și gestionarea apelor, determinată de marile inundații din vara acelui an în Europa Centrală, inițiată și organizată de partea ungară la nivel de premieri. Reuniunea s-a încheiat in spirit european cu o Declarație comună, semnată de șefii de delegații la 1 decembrie, la prânz. În seara aceleași zile, Ambasada României la Budapesta a organizat obisnuita si fireasca Recepție de Ziua națională la Hotel Kempinski din Piața Ferenc Deak. La recepție ,iarasi absolut normal in plan diplomatic au participat atunci cei doi premieri, Adrian Năstase și Pèter Medgyessy, plus miniștri români și omologii lor ungari, precum și conducerea de atunci a UDMR, în frunte cu respectatul poet  Marko Bela.

Dar fiind pe…faza,inversa  la timpul respectiv,in aceeasi seara  în fața Hotelului Kempinski a fost organizată de partidul lui Orban Viktor o „sustinuta”demonstrație politica … inversa a formațiunilor ungare de dreapta și extrema dreaptă,In frnte cu ,ce sa vezi,rebelul la moda Orban,Viktor .Acuzatia ca  la care s-a cerut demisia … premierului Pèter Medgyessy. Acestuia i s-a reproșat …patriotic că prin participarea la recepția de Ziua Națională a României ,ce sa vezi, participarea respectiva ,nici mai mult nici mai putin …ar legitima încă o dată Tratatul de la Trianon. Drept urmare, în februarie 2003, într-un discurs în fața Parlamentului despre starea națiunii, Pèter Medgyessy a ținut să mai justifice încă o dată participarea la recepția de Ziua Națională a României, spunând că și reconcilierea franco-germană s-a făcut prin asemenea pași și s-a pronunțat pentru o reală reconciliere ungaro-română după modelul franco-german. La 1 mai 2004, Ungaria a intrat în Uniunea Europeană. După această dată, în baza acordului de „parteneriat strategic”, autoritățile ungare, dar și opinia publică, a sprijinit România pentru integrarea în UE, proces încheiat la 1 ianuarie 2007. În baza acestui acord, după retragerea lui Pèter Medgyessy și venirea la guvernare a lui Ferenc Gyurcsány, tot socialist, între 2005 – 2007 au fost organizate in continuare ședințe de guvern comune, la București, Budapesta, Szeged și Sibiu. Chiar dacă nu s-au rezolvat foarte multe chestiuni în relația bilaterală, faptul că membri ai Guvernelor României și Ungariei s-au întâlnit a contat enorm pentru acea posibilă reconciliere româno-ungară.

La 1 mai 2004, Ungaria a intrat în Uniunea Europeană. După această dată, în baza acordului de „parteneriat strategic”, autoritățile ungare, dar și opinia publică, a sprijinit România pentru integrarea în UE, proces încheiat la 1 ianuarie 2007. În baza acestui acord, după retragerea lui Pèter Medgyessy și venirea la guvernare a lui Ferenc Gyurcsány, tot socialist, între 2005 – 2007 au fost organizate in continuare ședințe de guvern comune, la București, Budapesta, Szeged și Sibiu. Chiar dacă nu s-au rezolvat foarte multe chestiuni în relația bilaterală, faptul că membri ai Guvernelor României și Ungariei s-au întâlnit a contat enorm pentru acea posibilă reconciliere româno-ungară.

Neo-revizionism de tip hibrid  Odată cu 2010, prin câștigarea alegerilor în Ungaria de către Alianța Tinerilor Democrați – FiDeSz și liderul acestei formațiuni, rebelul din tinerete al vietii politice din Ungaria ,evident Viktor Orbán, etichetați politic ca fiind de dreapta ,ba chiar și extrema dreapta, Atunci  s-a pus capăt trendului pozitiv în relațiile României cu Ungaria. Din start, Viktor Orbán, în calitate de premier nationalist, a declarat că el nu face ceea ce au făcut socialiștii… În consecință, nici nu a vrut să mai audă de ședințe comune cu Guvernul României.Si avea,in felul lui sovin si revansard,…dreptatatea clasica a revizionistlor de dreapta  Dacă în doi ani premierii Adrian Năstase și Pèter Medgyessy au avut 13 întâlniri în plan bilateral și multilateral, nu știm ca, în  anii dictaturii sale , Viktor Orbán să fi avut o întâlnire oficială, în bilateral, cu vreunul din premierii României! Dar în România a venit frecvent,si suparator agresiv ca particular ,un personaj promovand ichiar n Romania,anularea prevederilor Tratatului de la Trianon   Destinatia lui declarata era doar in Transilvania,unde spune ca se simte acasa  pentru orice întâlnire ; dar numai cu si pentru comunitatea maghiară. A avut și are proiecte separatiste de sprijin a acestei comunități, de la investiții economice, culturale și educaționale, până la înființarea și finanțarea de echipe de fotbal ! Toate acestea, cumulate, nu sunt altceva decât un neo-revizionism agresiv  de tip hibrid, practicat de autorități ale statului ungar pe teritoriul României.Faptul că în toate aceste vizite se întâlnește ostentativ doar cu lideri ai UDMR, nu credem că aceste contacte … suplinesc autoritățile române, chiar dacă această formațiune (a)politică se află la guvernare în România. Umbrela UDMR asigură însă lui Viktor Orbán și colegilor lui din FiDeSz, liniștea și securitatea  totala , lipsă de reacție a autorităților române la declarațiile și provocările lor. Nici chiar declarațiile rasiste și antieuropene făcute de Viktor Orbán la 23 iulie anul curent la Băile Tușnad, nu au deranjat autoritățile române…

Interesant că la o întâlnire a miniștrilor de externe, român și ungar, premergătoare „Școlii de vară” maghiare de la Băile Tușnad din acest an, dl. Bogdan Aurescu a solicitat ca, în baza acordului de „parteneriat strategic” româno-ungar, personalitățile ungare prezente să nu se refere la România. Da, în discursul său, Viktor Orbán nu s-a referit… la România, dar s-a referit la Transilvania. În finalul expozeului domniei sale, s-a subliniat expres că „Ungaria are ambiții comunitare, chiar naționale. Are ambiții naționale, chiar europene. De aceea, în perioada dificilă care urmează, pentru a ne păstra ambițiile naționale trebuie să rămânem uniți. Patria trebuie să rămână unită, iar Transilvania și celelalte zone locuite de maghiari din Bazinul Carpatic trebuie să rămână unite”.Ce poti sa-i raspunzi decat ca unui  derbedeu care minte si cand bea apa…Nu trebuie decat să cunoști puțină istorie pentru a înțelege aceste mesaje antiromanesti si a identifica acea …„patrie” nenumită, cu care și Transilvania trebuie să rămână unită. Nu putem decât să ne asociem aprecieriilor că pentru cei 25.000 de turiști care au participat în acest an la Tușnad/Balvanyos, „au fost nu doar zile de relaxare ,ci de ordinara îndoctrinare sub ochii unui guvern cu pantalonii pe genunchi…” („Între Budapesta,1956 și Băile Tușnad, 2022”, în Observator Cultural, nr. 1120/ 2022).

prof deak andrei si d.d.rujan