Subiect: Final Penal Hotel BucurestiVa rog daca puteti sa-i trimeti acest material (incomplet chiar) spre
publicare pe site-ul personal d-lui profesor univ. Ion Coja! (am
pierdut legatura mail cu dansul), daca domnul Coja il poate publica
sub anonimat!
Finalizarea cu surdină, după 13 ani, a primului dosar de
corupţie din privatizările româneşti.
Vânzarea căminului parlamentarilor români – Hotelul Bucureşti,
o afacere penalo-„politică“
Marţi 14 ianuarie 2014 are loc ultimul termen de judecată al
procesului prin care fostul preşedinte al Fondului Proprietăţii de
Stat (agenţia de stat care a făcut privatizarea întreprinderilor
româneşti), Radu Sârbu, a vândut SC Bucureşti-Turism SA (Hotel
Bucureşti – azi Radisson -, restaurantul CINA şi apartamentele din
strada Luterană)
Procesul 42002/3/2012 se desfăşoară la Tribunalul Bucureşti (vizibil
la link-ul:http://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000000505343&id_inst=3)
şi îi mai are ca inculpaţi pe fostul director general al F.P.S. Emil
Alin Giurgiu, pe fosta juristă a F.P.S. Jianu (fostă Şchiopu) Olimpia
Mihaela şi pe israelienii Rasin Eliahu şi Bandner Robert.
Tergiversarea uriaşă a dosarului (care va face ca, probabil, nici un
inculpat să nu execute vreo pedeapsă) se datorează instituţiilor
statului şi tertipurilor israelianului Eliahu Rasin, căci cauza se
afla pe rolul TMB din 2002, cu nr.3422/2001 (nr. nou 590/3/2002), când
instanţa a decis în 13.01.2005 întoarcerea dosarului la Parchetul
General pentru audierea inculpatului israelian Rasin, care însă, ca şi
în alte cauze penale din România, s-a sustras sau se sustrage
prezentării în faţa procurorilor sau a instanţelor (aşa cum a fost
cazul şi privind moul cum a obţinut şi marele Hotel Sinaia din centrul
staţiunii prahovene).
Deloc inexplicabil, dosarul nu a ajuns la Parchetul General, ci a fost
pierdut – sau uitat – într-un colţişor al arhivei Secţiei a II-a
Penale a Tribunalului Bucureşti, până când, după 2 ani, în anul 2007,
cu ajutorul procurorului Robert Cazanciuc (pe atunci purtător de
cuvânt al Parchetului General) el a fost dezgropat şi înaintat
Departamentului Naţional Anticorupţie, pentru finalizarea procedurii
audierii inculpatului Rasin Eliahu. Nici de această dată, însă,
Rasin nu a binevoit să se prezinte, prin urmare DNA-ul condus de
Daniel Morar, reface expertiza şi constată lipsa prejudiciului adus
statului român, contrazicând prima expertiză de la dosar, şi dispune
NUP şi SUP pentru toţi inculpaţii.
Soluţia DNA a fost însă contrazisă de judecătoarea Trancă
Ana Maria de la Secţia a I-a a Tribunalului Bucureşti, care în dosarul
47852/3/2009 a admis plângerea împotriva ordonanţei procurorului de
netrimitere în judecată şi a reţinut cauza spre judecare faţă de
inculpaţi sub aspectul săvârşirii mai multor infracţiuni, precum
înşelăciunea şi abuzul în serviciu, dar şi din acest dosar a fost
disjuns dosarul 42002/3/2012, ce se judecă în prezent, urmând ca pe 14
februarie 2014 să fie audiat ca ultim martor, care nu s-a prezentat
până în prezent, ex-parlamentarul PDL Dan Radu Zătreanu, acesta
fiind la data săvârşirii faptelor (2000) administrator al firmelor lui
Eliahu Rasin, dispunând şi de sumele plătite statului român ca şi de
cele din care s-au plătit comisioanele de privatizare într-un cont
londonez.
Totodată, Zătreanu Dan Radu este cel care, mandatat de Rasin Eliahu, a
semnat din partea cumpărătorilor israelieni, cu directorul FPS
Giurgiu Alin Emil, Actul Adiţional al contractului de privatizare al
SC Bucureşti-Turism SA, act în care preţul de vânzare nu a fost
actualizat cf. Cod Civil.
Dan Radu Zătreanu este în prezent reprezentantul pentru Diaspora al
Mişcării Populare (după ce a părăsit PDL-ul), dar a fost şi consilier
general al capitalei între 2004 şi 2008. Grupul Sitraco (mega trust
de construcţii şi afaceri imobiliare din România), unde D.R. Zătreanu
este director (din 1993) iar E. Rasin preşedinte, a fost înfiinţat în
România în 1992 de „companii americane şi irlandeze“, dar „controlat
de investitori israelieni“ (cum se auto-defineşte pe site-ul
companiei). De la începutul activităţii sale Sitraco a preluat de
la Primăria Bucureşti structurile unor blocuri neterminate în
perioada ceauşistă pe care le-a finalizat, fie pentru Primărie, precum
blocurile Gemene de lângă Operetă, fie pentru a le vinde. (La câteva
luni după ce Dan Radu Zătreanu a plecat de la primăria capitalei – în
2008 -, au apărut şi nişte scandaluri legate de deturnări de fonduri
în care ar fi fost implicat personal, precum afacerea „Ultrasport“).
Numele trustului Sitraco este asociat şi de controversatul Alexandru
Bittner, persoană care s-a insinuat ca fiind unul din acţionarii din
umbră ai Sitraco, şi care a tras sforile privatizării SC
Bucureşti-Tursim SA (Hotelul Bucureşti) alături / sau pentru Eliahu
Rasin. Firma Sitraco Conimpex (condusă de Zătreanu) a apărut în anii
’90 chiar şi asociată în afaceri cu Midas SA, asumată public drept
„coordonată“ de A. Bittner (când firma Midas a ridicat o construcţie
pentru mătuşa premierului Adrian Năstase, Tamara Cernaşov, pe strada
Mircea Vodă, numărul 35), deşi public D.R. Zătreanu a negat că l-ar
cunoaşte personal pe Alexandru Bittner.
În ciuda negaţiilor lui Zătreanu, presa anilor ’90 îl arăta pe
Alexandru Bittner ca fiind un patron al firmei Sitraco, condusă de
Eliahu Rasin, firmă care a primit un important spaţiu din partea
Primăriei Bucureşti în timpul mandatului lui Crin Halaicu, al cărui
consilier la capitală era chiar Bittner. Astfel, presa centrală din
anul 2000 (articolele „Bittner, Omul Păianjen“ şi „Imperiul Bittner“
din Ziua nr. 1910 din 25 septembrie 2000), scria că „Sitraco, firma
lui Bittner, a primit cadou de la Halaicu un bloc în buricul
Bucureştiului“.
Bittner a apărut adesea şi în culisele privatizării SC Bucureşti-Turism SA.
ô
În esenţă, cauza penală se referă la faptul că pentru a
participa la licitaţia organizată de Fondul Proprietăţii de Stat,
Eliahu Rasin a folosit o serie de acte false (scrisoare de bonitate,
faptul că firma Noni Voiaj nu avea datorii faţă de statul român,
acceptate de Direcţia privatizare a FPS, deşi fusese avertizată de
structurile autorizate – Direcţia control – din aceeaşi instituţie,
privind situaţia de neacceptat a participării la privatizare a
firmei), dar şi că şefii F.P.S. au admis, la un an de la semnarea
contractului de privizatizare (24.12.1999), când acesta era
rezoluţionat (desfiinţat) de drept, să semneze la 5 decembrie 2000 un
act adiţional (neprevăzut de legea privatizării) prin care să îi dea
încă o şansă lui Rasin Eliahu să plătească pachetul majoritar de
acţiuni al SC Bucureşti-Turism SA, dar fără să actualizeze preţul
exprimat în lei, într-un an cu inflaţie galopantă. Însuşi inculpatul
Sârbu Radu Ovidiu recunoaşte (în declaraţia de inculpat, la pag.83 din
vol.I a dosarului penal TMB nr.42002/3/2012) că „inflaţia în acel an
[2000] a fost 44%, leul s-a devalorizat în procent de 42%, iar
majorările calculate pe întreg anul ar fi fost de 109,5%“, dar a
aplicat o penalitate de numai 0,3%.
În aceste condiţii, anchetatorii iniţiali din cauza penală au stabilit
că din banii alocaţi de banca creditoare a privatizării (Leumi Le
Bank-Israel) mai multe milioane USD au fost doar aduşi în acte prin
România, în conturile firmei cu care Rasin cumpărare Hotelul de la
statul român, şi transferaţi apoi în contul unei firme terţe la Londra
(UK) a numitului Eliahu Rasin, statul român înregistrând astfel un
prejudiciu de 5 cca milioane USD.
â
Nimic din ceea ce a însemnat „spălarea“ sau îngroparea acestui dosar
penal nu este străin de jocurile politice, de bani şi de corupţie,
chiar dacă traficul de influenţă pare să se fi practicat chiar pe
culoarele instituţiilor cele mai importante ale statului român,
inclusiv la Palatul Cotroceni.
Privatizarea însăşi a Hotelului Bucureşti este, după cum pretinde
inculpatul Rasu Sârbu, una politică, căci în Consiliul de
Administraţie al F.P.S. din 29.11. 2000 acesta îi încuraja pe membrii
C.A. să aprobe semnarea unui Act Adiţional (o nouă privatizare, de
fapt) deoarece el personal i-a cunoscut pe israelieni „la ei acasă“ şi
aceştia „sunt tari“. Fiind interogat de instanţă privind acest aspect,
Radu Sârbu a declarat că: „îi cunoşteam pe cumpărători în sensul că în
ianuarie-februarie [2000], am participat la o vizită în cadrul de
legaţiei preşedinţiale în Israel, unde printre altele am avut
întâlnire şi cu oamenii de afaceri evrei vorbitori de limba româ; în
această conjunctură l-am cunoscut şi pe dl. Rasin Eliahu, pe care
însuşi ataşatul comercial în Israel mi l-a prezentat…“ (declaraţie
de inculpat, pag.83, vol.I, dos.pen. nr.42002/3/2012). În declaraţia
martorului Boariu Alexandru, dată în faţa instanţei la data de
17.12.2013, arată că Radu Sârbu pretindea că jocurile sunt politice,
făcute la nivel foarte înalt (ceea ce sugera implicarea preşedintelui
Emil Constantinescu): „Am studiat dosarul [civil al privatizării SC
Bucureşti-turism SA] care s-a aflat în judecată la Î.C.C.J. [în 2000]
şi am constat că nu sunt depuse toate actele la dosar, aspect care m-a
determinat să îl contactez iarăşi pe preşedintele F.P.S., dl. Radu
Sârbu Ovidiu… acesta a motivat că nu poate da înapoi, întrucât sunt
raţiuni de natură politică în menţinerea contractului“ (declaraţie de
martor, pag.302, vol.I, dos.pen. nr.42002/3/2012).
ô
Vizita oficială a preşedintelui României Emil Constatinescu în Israel
a avut loc în perioada 3-7 ianuarie 2000, când s-a întâlnit cu
preşedintele Israelului Ezer Weizman, chiar în momentul când
preşedintele israelian se afla în mijlocul unui scandal de corupţie,
procurorul general al statului cerându-i lui Weizman să justifice
pentru ce a primit 450.000 dolari SUA („a large financial gifts“) de
la afaceristul evreu Edouard Seroussi, de ce nu a raportat această
sumă şi nu a impozitat-o; Weizman a demisionat în scurt timp (în 13
iulie 2000) din funcţia de preşedinte al Israelului, urmare acestui
scandal. [Mituitorul Seroussi a dispărut în timpul anchetei, într-un
incendiu provocat, dar fratele acestuia, Joseph Seroussi, a devenit
„regele confecţiilor“ în România (cf. Forbes), după ce, în 1993, a
luat, prin fabrica sa de la Botoşani, un credit nerambursat de la
Bancorex de 14 miliarde de lei vechi, ajungând să aibă, apoi,
fabricile de confecţii Ikos Conf (trei milioane de dolari profit
anual) şi Norada din Odorheiul Secuiesc, Serconf din Botoşani, Serca
din Călăraşi, TJR Industries din Tulcea şi altele. Anii 1998-2000 au
reprezentat pentru familia Seroussi explozia afacerilor din România,
culminând cu lansări de noi linii de producţie. Întreaga afacere
Seroussi cu confecţii din România valorează 180 milioane USD,
deţinând şi lanţul de magazine No.36, în Bucureşti şi în ţară.]
Acesta era mediul putred moral al înalţilor oficiali
israelieni care i-au primit pe preşedintele României, E.
Constantinescu, şi pe preşedintele F.P.S., Radu Sârbu, prezentându-l
acestora pe Eliahu Rasin, ca şi pe alţi afacerişti (precum Sorin
Beraru) ca pe investitori serioşi, care trebuie sprijiniţi politic.
ô
De instrumentarea dosarului penal al privatizării SC Bucureşti-Turism
SA s-au ocupat în România nume importante, precum poliţistul
Constantin Duvac sau procurorul Adrian Miclescu, înlăturaţi din
sistem. Toţi au simţit, la un moment dat, protecţia politică de care
se bucurau cei implicaţi în dosar.
Poliţia şi procuratura (IGP şi Parchetul General al României) s-au
lovit de opoziţia făţişa a noilor şefi de la agenţia privatizării,
numită atunci, mai nou, APAPS (ex-FPS), adică de refuzul preşedintelui
acesteia, Ovidiu Muşetescu (mort strategic, parcă, ulterior, după ce
comisese şi el o serie de privatizări frauduloase), care a refuzat să
colaboreze cu organele de anchetă ale statului, protejându-l astfel
pe predecesorul său Radu Sârbu. Ovidiu Muşetescu a refuzat să îl
primească pe procurorul de caz, Adrian Miclescu, şi să îi permită
acestuia accesul la actele deţinute de APAPS. Acest fapt s-a întâmplat
şi când celebrul procuror a fost însoţit la sediul APAPS de către
şeful său, procurorul-şef Tănase Joiţa. Ulterior, procurorul-şef Joiţa
i-ar fi declarat procurorului Miclescu (poveste cunoscută în umele
medii ale magistraţilor) că a fost vizitat la birou de dna Dana
Năstase, soţia premierului, care era aşteptată în anticameră de către
numitul Alexandru Bittner, aceasta cerându-i procurorului-general
Tănase Joiţa să o lase mai moale cu ancheta şi să nu mai fie
deranjat Eliahu Rasin.
‡
În prezent dosarul se judecă la Tribunalul Bucureşti sub
numărul 42002/3/ 2012, fiind evidentă intenţia reprezentantului
Departamentului Naţional Anticorupţie, procuroarea de a îi proteja pe
inculpa şi privatizarea SC Bucureşti-Turism SA, după ce tot DNA-ul a
oprit cauza prin SUP şi NUP prin rezoluţia 50/P/2007. Astfel, la
nivelul DNA, în data de 28 martie 2007 procurorul Cristina
Fota-Bărbulescu a citat părţile inculpate şi părţile civile, cu
insistenţă pe israelianul Eliahu Rasin, direct ca şi prin ambasada
Israelului, dar nici de această dată pe Rasin nu l-a interesat
cauza, deşi pentru el întorsese judecătorul Cristian Jipa dosarul la
Parchet.
Faţă de anul 2002, când fusese finalizată prima anchetă, părţile
civile acţionari minoritari ai SC Bucureşti-Turism SA (Asociaţia
Acţionarilor Hotel Bucureşti), au documentat o serie de alte fapte
penale comise cu ocazia privatizării societăţii, şi au propus noi
obiective expertizei penale, astfel că iniţial DNA a acceptat
introducerea punctului b.5: „Care a fost provenienţa sumei de
479.064.098.952 ROL cu care s-a plătit şi achiziţionat pachetul de
acţiuni deţinut de Fondul Proprietăţii de Stat la SC Bucureşti Turism
SA la data de 08.12.2000 şi dacă această sumă de bani a fost obţinută
prin garantarea cu titlurile de proprietate asupra activelor SC
Bucureşti-Turism SA sau a acţiunilor ce urmau să fie cumpărate.“
Până la finalizarea expertizei, însă, procuroarea de caz
Fota-Bărbulescu a fost transferată la Vraiova şi înlocuită cu
procuroarea Diana Stăncele, iar noii experţi ai DNA nu au răspuns în
nici un fel acestui punct, ceea ce a lăsat-o indiferentă pe
procuroarea DNA Stăncele.
Sfidând concluziile primei expertize (ceea ce a
devenit o modă în interiorul DNA în ultimii ani, noii experţi
desemnaţi de DNA în anul 2007, au refăcut absolut formal întreaga
expertiză, copiind-o pe prima, dar excluzând tot ceea ce acuza
„investitorii“ şi conducerea F.P.S., concluzionând că statul român nu
a fost deloc prejudiciat. Mai mult, în timp ce prima expertiză din
dosarul penal al privatizării, din 2002, stabilise un prejudiciu
adus statului român de 126.984.193.973 lei vechi (echivalentul sumei
de 4.988.772 USD la data de 08.12.2000) ca urmare a faptului că
„F.P.S. nu a procedat la actualizarea sumei datorate de cumpărător
cu rata inflaţiei din perioada aprilie-noiembrie 2000“ (prin Actul
Adiţional semnat la 5.12. 2000), expertiza finalizată la 7.02.2008
la comanda DNA-ului, eludând cu rea credinţă faptele, a constatat că
„nu există nici un prejudiciu adus bugetului de stat“ prin
„încheierea actului adiţional întocmit la data de 05.12.2000“ la
contractul de vânzare-cumpărare (privatizare) din 24.12.1999.
l
La termenul din 17.12.2013 reprezentanta DNA a fost
înlocuită cu procuroarea Gligan Ana Maria, care a fost avansată la
DNA în 23 mai 2013, provenind de la Parchetul de pe lângă Tribunalul
Bucureşti (după ce, mai înainte, a fost procuror-şef la Parchetul de
pe lângă Judecătoria Valenii de Munte).
Această procuroare a încercat să îl intimideze pe martorul
Boariu Alexandru, acuzându-l că nu a depus plângere penală faţă de
cele pe care arată că le ştie (deşi chiar acesta depusese plângerea
penală iniţială în numele ziarului Adevărul, alături de şefii săi,
Dumitru Tinu şi Cristian Tudor Popescu), că nu are studii (deşi este
absolvent ASE). Astfel s-a ajuns să nu fie consemnată declaraţia dată
de ziaristul Boariu Alexandru în faţa instanţei la 17.12.2013, cum că
ştie că inculpatul Rasin Eliahu a împrumutat o sumă uriaşă de bani (1
million USD) în noiembrie 2000 de la Fathi Taher pentru a-i face cadou
inculpatului Radu Sârbu în scopul de a-l face pe acesta să impună FPS
semnarea Actului Adiţional la contractul de privatizare, fapt care s-a
şi îndeplinit (dl. Boariu Alexandru ştie această împrejurare de la
Dumitru Tinu, care îl frecventa pe Fathi Taher la hotelul acestuia din
capitală, Marriott, acelaşi hotel de la care se deplasa Dumitru Tinu
cu autoturismul atunci când, l-a scurt timp după instrumentarea
dosarului penal al privatizării SC Bucureşti-Turism SA – Hotelul
Bucureşti, a pierdut direcţia vehiculului auto şi a decedat.)
AAHB
PS Stiu lucruri mai cumplite (Boariu trebuie doar intrebat!), pe care
instantele romanesti, din pudoare, nu vor sa le auda: suma de 1 milion
USd s-a dat de catre un ofiter israelian (M.S.) catre un ofiter SPP
(soferul lui Radu Sarbu), in padurea Baneasa.
Statul român a luat 10% din valoarea reală, de piaţă, a Hotelului Bucureşti.
Restul este profitul artizanilor privatizării!
«Faţă de suma de 21,352 milioane USD (dolari americani) virată de către Domino (Noni Voiaj) statului român în 08 decembrie 2000 (în contul F.P.S.), în baza creditului obţinut la banca Leumi, în zilele de 13 şi 20 decembrie 2000 s-a mai alimentat contul Domino (Noni Voiaj) cu 510.000 USD, apoi în 5 şi 7 februarie 2001 cu încă 2.941.000 USD. Aceste ultime două sume, cca. 3,4 milioane USD nu îşi regăsesc o destinaţie în plăţile către statul român pentru preluarea Hotelului Bucureşti, dar sunt acoperitoare pentru comisioanele acordate. S-a aflat că Eliahu Rasin, “pentru a putea demara o mare afacere”, a căutat cu disperare un împrumut de 1,5 milioane USD înainte de 5 decembrie 2000, dată la care Sârbu a semnat Actul Adiţional.
Faptul ca Eliahu Rasin şi-a recuperat banii pe care i-a acordat drept comision este dovedit cu prisosinţă de către Raportul de Expertiză Contabilă Judiciară din dosarul penal: “Asociatul unic al S.C. Domino International Hotels s.r.l., care este tot numitul Eliahu Rasin, emite o Hotărâre prin care, începând cu data de 20.12.2000 persoanele împuternicite să semneze în numele şi pentru societate pentru cont BBB 2511.01.3593672 deschis la ALPHA BANK Sucursala Unirea, sunt Dan Zătreanu şi Daniela Androanche”. [Soţul acesteia ar fi fost cândva agent acoperit al serviciilor speciale ale Ministerului de Interne. Când S.R.I. a aflat poziţia sa în cadrul U.M. 0692, acesta şi-a luat transferul grabnic la o firma privată… Oricum, Eliahu Rasin nu a fost de găsit…]
Cităm ad-literam din Raportul de Expertiză Contabilă: “Din acest cont [al DOMINO INTERNATIONAL de la Alpha Banck] au fost efectuate virări de sume: 2.747.530 USD şi 175.380 USD la BANK LEUMI, sucursala din Londra, în contul MONILEN ENTREPRISES LTD, invocându-se contractul de comision (?) nr. 1230/30.12.1999, încheiat între S.C Noni Voiaj s.r.l., reprezenta de Eliahu Rasin şi Monilen Entreprises Ltd. reprezentată de Daniela Andronache (omul de încredere al lui Eliahu Rasin, totodată secretara sa la SITRACO CENTER). Conform acestui Contract, MONILEN ENTREPRISES LTD. s-a obligat să acorde asistenţă în afaceri S.C. NONI VOIAJ S.R.L. în vederea achiziţionării acestui pachet majoritar de acţiuni ale S.C. Bucureşti-Turism S.A. Acest contract este practic fără obiect [se arată în Raportul de expertiză], deoarece s-a încheiat ulterior adjudecării licitaţiei de către S.C..NONI VOIAJ IMPORT EXPORT S.R.L., conferind o aparentă legalitate transferului extern a sumei de 2.920.000 USD”. Firma Monilen Entreprises Ltd. este un off-shore cipriot creat de către Eli Rasin în 1997 în Cipru, împreună cu alţi evrei, cu care controlează majoritatea afacerilor sale din România.»
După materialul: „Privatizarea Hotelului Bucureşti. STUDIU DE CAZ“, aflat pe Internet
200 milioane euro, pretul corect al megaciordelii de la Hotel Bucuresti
O suma frumusica, daca tinem cont de modul in care statul roman „a scapat” de locul unde erau cazati parlamentarii. Ce-i drept, comisionul incasat pentru „consultanta” a fost unul impresionant, de 8 000 000 dolari. Iar anchetatorii anticoruptie mai au de verificat si informatia conform careia, cel putin o parte din acesti bani i-ar fi putut reveni fostului presedinte al FPS, inculpatul Radu Sarbu fiind „turnat” ca ar fi primit o suspecta geanta diplomat in timpul unei plimbari prin Padurea Baneasa…
Pincipalul inculpat in acest dosar, cetateanul Eliahu Rasin, a parasit Romania dupa ce a incasat un comision de privatizare de 8 000 000 dolari. Apoi, dupa doar sase luni, a vandut afacerea firmei israeliene BEA HOTELS LTD. Increngaturile escrocheriilor financiare derulate in cadrul acestei licitatii mai mult decat dubioase sunt practic fara de numar. Cert ramane doar ca, inainte de vanzare, hotelul a fost evaluat la 150 000 000 dolari. Dar a fost „scos” la doar 21 000 000, dintre care 7 000 000 creantele societatii. Acum, dupa cum sustin sursele noastre, el ar urma sa fie vandut, desi se afla in litigiu, cu 200 000 000 euro.
dupa: http://www.enational.ro/news/200-milioane-euro-pretul-corect-al-megaciordelii-de-la-hotel-bucuresti-93351.html/#ixzz2qAFuvVcM
1.Nastase Adrian trebuie compatimit doar pentru abuzurile din dosarele pentru care a fost condamnat, nu pentru ceea ce a avut de castigat din relatia pe care a avut-o cu elementele tradatoare din fost DIE.Sora sa, Dana Barb, a fost partenera intr-o firma de consultanta cu Alexandru Bittner, asa ca justitia divina invocata recent stie mai bine de cine sa se ocupe.
2.Este de remarcat ca in mai toate NUP-urile legate de anturajul basist apare numele lui Daniel Morar.Coincidenta?…
3.Daca ne amintim ca scandalul legat de insultarea lui Raed Arafat, un OM care a facut mult mai mult pentru romani decat agentul de influenta traian basescu, a plecat de la sistemul medical din Romania, sa ne amintim cati bani insemna acest sistem, care au fost marii profitori ai banului public (Ex: Dorin Cocos), si cam cat de mare este prezenta capitalului evreiesc in sistemul medical privat din tara noastra.Cat este de mare suprafata de pamant agricol cumparat in Romania de catre evrei nu apare in nicio statistica dar asta este alt subiect…Presedintele stia in amanunt situatia si legislatia in domeniu, ceea ce nu este cazul cu situatia Armatei romane, furata si distrusa, cu un grad de operabilitate dezastruos, asteptand donatii de armament second-hand de la americani, asta sub atenta supraveghere si consiliere a unor ipochimeni ca Iulian Fota si Costica Canacheu, in veci fie-le numele uitat…
4.Ofiterul Constantin Duvac este cel care a facut raport catre conducerea superioara din MAI sa poata purta DOUA incarcatoare la arma din dotare.Aceasta ca urmare a amenintarilor primite de la Sorin Ovidiu Vantu in timpul anchetarii fraudei FNI-Gelsor.Minoritarul declarase ritos, in fata anchetatorului amintit (TOT RESPECTUL pentru atitudinea si profesionalismul lui CONSTANTIN DUVAC) ca „se pisa pe generalii romani”!!!… Lucru explicabil daca ne uitam la ce s-au pretat dupa 1989,conducerea fostei DIE (rebotezata SIE…), conducerile DIA si DIM, generali din SRI (ex. Gioni Popescu),generali din MApN, responsabili si de distrugerea industriei de aparare autohtone pentru spagile de la Ierusalim…
5.Factorii de decizie din stat, adica guvern, presedinte etc, au fost permanent informati asupra activitatii „oamenilor de afaceri” enumerati dar si a altora (Moshe Pesah, Frank Robinsohn etc), dar ma tem ca au existat oameni de legatura care le sopteau demnitarilor romani ca aceste afaceri veroase erau „actiuni supravegheate” de organele noastre, pentru a se obtine avantaje politice peste… Ocean si alte asemenea prostii!
5. Fathi Taher, co-actionar la fostul restaurant „VELVET” alaturi de Hrebenciuc si de Vasile Nitescu (ex-DIE),este cel care l-a adus in tara pe Stelios Katounis, grecul ce voia pe bani putini si printr-un contract ilegal flota PETROMIN.Grecul a murit de inima rea, dupa ce garantia de executare a contractului a disparut din Banca Tiriac, paguba fiind de … 25 mil USD.Cati din ei se vor regasi in domeniile de la Balc nu stim.Inca…
6.Sa ne miram ca la Directia Post-Privatizare, in acea perioada, era un adjunct al lui V. Magureanu, ajuns ulterior director comercial la LUXTEN, firma angajatoare a odraslelor basescu si al carui actionar se regaseste, intamplator, in firma care a vandut terenul de la..Nana?
7.Periodic apar nume de procurori si judecatori care nu s-au lasat influentati si au actionat pentru interesele statului de drept.Unii, cu pretul vietii, cum a fost Luminita Sega, procuror care a lucrat la cazul FNI-Gelsor.Sa nu le uitam numele si sale oferim sansa, in viitor, de a face o justitie cu adevarat independenta.
Citind comentariul d-voastra imi explic o data in plus de ce au abrogat pedeapsa cu moartea.
In alta ordine de idei, ma intreb daca noi, romanii mai mult sau mai putin cinstiti, vom putea da odata cu ei de pamant?! Si cum?!
un nou caz de escrocherie in dauna statului roman.legea sa -si spuna cuvantu.gm
socruul lui ponta…hotii romaniei
Nu este socrul lui Ponta,este Radu Sarbu de la FPS,fost mambru,posibil si actual, al Partidului Taranesc;cautati la Cluj Napoca!