CD
767 aprobate
denitsoc@gmail.com
66.71.243.131

 

Un raspuns la cele 9 puncte de propaganda anti Rusia

ILUZIA VESTiCĂ A „IZOLĂRII” RUSIEI
De Salman Rafi Sheikh

https://journal-neo.org/2022/07/21/western-delusion-of-isolating-russia
Rusii la lucru

De luni de zile, Occidentul proiectează o geopolitică de „izolare” a Rusiei, atât din punct de vedere economic prin sancțiuni, cât și din punct de vedere diplomatic prin crearea de contraalianțe anti-Rusia în întreaga lume. Dar cum funcționează această geopolitică a „izolării”?
La cinci luni de la operațiunea militară rusă din Ucraina, consecințele acestui război – în special consecințele sancțiunilor occidentale – au dus la cea mai mare rată a inflației vreodată în Europa și SUA.

Potrivit propriilor rapoarte, economia germană „intră în recesiune”. Inflația din Marea Britanie a atins un maxim din ultimii 40 de ani de 9,4%, adâncind criza costului vieții. Dar accentul rămâne pe „izolarea” și „înfrângerea” Rusiei. După cum cea mai recentă vizită a lui Biden în Orientul Mijlociu a proiectat în atâtea cuvinte, marea iluzie nu a lăsat încă loc unei evaluări mai raționale a modului în care criza din Europa , în ciuda sancțiunilor, nu a dus la o criză identică în Rusia. Economia sa rămâne solidă, deoarece Moscova continuă să obțină câștiguri cruciale pe arena internațională.

Să vorbim despre exporturile rusești de gaze după sancțiunile occidentale. Proiectul de gazoduct „Power of Siberia 2” este în plină execuție9vezi poza de mai sus), un proiect de gaze care va redirecționa gazul din Europa către China. Prin urmare, această conductă va compensa direct amenințarea europeană de a întrerupe complet importurile de gaze din Rusia. De aici, întrebarea: Există măcar o amenințare europeană credibilă?

În timp ce Rusia a furnizat, până la impunerea sancțiunilor, 35 de miliarde de metri cubi de gaz pe an Germaniei, finalizarea „Power of Siberia 2” îi va permite să furnizeze, prin Mongolia, 38 de miliarde de metri cubi de gaze Chinei. Acest lucru a determinat Rusia să-și afirme dominația. Săptămâna trecută, producătorul rus de energie Gazprom le-a spus clienților săi europeni că nu poate garanta aprovizionarea viitoare cu gaz din cauza unor circumstanțe neobișnuite.

Această absență a unei garanții rusești reflectă cu greu poziția unei țări aflate sub presiunea sancțiunilor și/sau care se confruntă cu „izolarea”.

În timp ce construirea unei a doua conducte majore către China va spori puterea Rusiei, faptul că China cumpără gaz de la Rusia, în ciuda tuturor presiunilor din partea SUA, spune multe despre puterea diplomatică a Rusiei, BAZATĂ PE O VIZIUNE PENTRU O NOUĂ ORDINE GLOBALĂ MULTIPOLARĂ.

Convergența reafirmă prietenia fără limite a Chinei cu Rusia, o relație care a fost creată de o geopolitică consecventă a SUA de „încercuire” a Chinei și Rusiei.
Dincolo de China, poziția Rusiei în Orientul Mijlociu rămâne puternică. Vizita lui Vladimir Putin la Teheran și discuțiile cu liderii iranieni și turci contracarează, din nou, obiectivul occidental de a impune „izolare” Rusiei. Aceasta este mult mai mult decât simple întâlniri. Ele au o substanță din care se poate deduce o semnificație reală care arată eșecul drastic al Occidentului.

În ceea ce privește Iranul, există rapoarte de cooperare militară în creștere între Moscova și Teheran. Legăturile tot mai mari ale Iranului cu Rusia ar putea fi, de asemenea, o poartă către un nou peisaj geopolitic din Orientul Mijlociu.[1]
Luați în considerare acest lucru: țări precum Arabia Saudită au rezistat până acum presiunii SUA de a scăpa de acordul OPEC+ cu Rusia. Și nici nu au intenția de a încălca această înțelegere.

„Ieșirea” Americii din Orientul Mijlociu a permis acestor state să-și exercite un grad înalt de autonomie strategică în dezvoltarea și gestionarea legăturilor externe. Legăturile centrate pe energie cu Rusia sunt cruciale, ceea ce ar putea oferi baza medierii ruse în normalizarea legăturilor statelor arabe din Golf cu Iranul. Acest lucru s-ar putea întâmpla deja în măsura în care retorica anti-Iran a președintelui Biden în timpul ultimului său turneu în Israel și Saudia nu a avut niciun impact.

De fapt, de îndată ce Biden a părăsit Saudia, ministrul saudit de externe a declarat pentru CNN că relațiile saudite cu Iranul se îmbunătățesc. Prințul Faisal bin Farhan a spus acest lucru, în ciuda afirmației recente iraniene că au dobândit deja capacitatea tehnică de a construi un dispozitiv nuclear. Prin urmare, „alianța petrolieră” de facto a Rusiei cu Saudia își arată impactul și în alte părți.

Un rol mai mare al Rusiei în regiune poate ajuta la eliminarea problemelor regionale inutile. Această integrare în creștere a influentei Rusiei in Orientul Mijlociu indică cu greu „izolarea” Moscovei.

În altă privinta, legăturile Rusiei cu Turcia, membră NATO, rămân puternice. De fapt, Ankara, spre deosebire de Bruxelles, joacă un rol care are potențialul de a reduce impactul negativ al războiului cauzat de sancțiunile occidentale.
Pe 13 iulie, ministrul turc al Apărării a anunțat că Rusia și Ucraina au convenit în cadrul discuțiilor purtate la Istanbul pentru a stabili un coridor securizat pentru exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră.

Aceste discuții nu au avut loc cu reprezentanți ai SUA sau UE/NATO, deși a fost prima întâlnire față în față dintre cele două părți în conflict de la începutul războiului la sfârșitul lunii februarie.
Rolul Turciei în afara domeniului NATO este legat de propria căutare a Ankarei pentru un rol global mai mare. Acest rol a fost facilitat și de eșecul persistent al SUA de a manifesta sensibilitate față de interesele turce.

În timp ce Atena a confirmat recent că va cumpăra 20 de F-35 din SUA, singura asigurare pe care Biden i-a dat lui Erdogan a fost „să ia în considerare” achiziționarea de F-16 de către Ankara.

Prin urmare, dacă scopul principal al vizitei lui Biden, așa cum a remarcat Jake Sullivan, a fost construirea unui front anti-Rusia, doi jucători cheie din Orientul Mijlociu joacă alături de Rusia în moduri care subminează direct politicile SUA.

Prin urmare, în timp ce Occidentul (SUA și UE) s-ar putea să-și fi întrerupt legăturile cu Rusia, ei trebuie să înțeleagă că lumea a trecut deja în mare parte la o ordine multipolară care a redus drastic capacitatea oricărui actor internațional de a-și impune unilateral voința.

Obsesia occidentală pentru „izolare” arată o mentalitate desprinsă din mentalitatea Războiului Rece care refuză să-și recunoască limitările și impotenta intr-o lume în mare măsură schimbată.

AVIZ:
Salman Rafi Sheikh, cercetător-analist al Relațiilor internaționale și al Institutului de afaceri externe și interne din Pakistan

Sursa: https://journal-neo.org/2022/07/21/western-delusion-of-isolating-russia

NT:
1. Rusia a fost ca o balanta in Siria, echilibrand si descurajand atacurile dintre Israel si Iran pe teritoriul sirian. Rusia se temea ca aceste atacuri pot conduce la un conflict mai serios care ar fi adus si SUA aluturi de Israel in lupta impotriva Iranului. Motiv pentru care a tot amanat exportul de rachete SS400 catre Iran.
Acun insa Rusia este convinsa ca Iranul are o pregatire militara suficienta si chiar o tehnologie proprie militara care amendata cu ceva importuri din Rusia pot da o replica decisiva si devastatoare fortelor israeliene si americane. De notat ca Iranul a micsorat numarul de potentiali inamici din Liga Araba. Sortii sau schimbat dramatic si Rusia incurajeaza aceasta schimbare.

Traducerea si NT: CD

Iar in linkul de mai jos, o alta sursa neutra, din india, diplomatul M. K. Bhadrakumar,ne da si el parerea lui in chestiunea multipolaritatii si consecintele ei:
https://www.indianpunchline.com/russia-teaches-europe-abc-of-gas-trade

Aprobă