Platforma de comentarii, bloguri si opinii REALITATEA.NET

Poziția pe care nu am fost lăsată

să o exprim în Senatul României

vezi toate articolele de Gabriela Creţu

azi la 11:01 9 comentarii 323 vizualizari.

Astăzi s-a votat, conform Regulamentului, că senatorii nu au dreptul să participe în mod individual la dezbaterile generale privitoare la Legea interzicerii fracturării hidraulice, pentru eficiența activității. Aveți mai jos intervenția pe care mi-o pregătisem, consecventă cu ceea ce am susținut întotdeauna.
Stimați colegi,
Vă atrag atenția că suntem în fața a două pericole – unul este real, altul virtual dar posibil.
Pericolul real se cheamă abordare populistă. Această lege poate fi folosită drept exemplu didactic pentru cum se trece în derizoriu un subiect serios, din populism. Tema merita o dezbatere parlamentară de sine stătătoare sau o propunere susținută măcar de un grup politic, nu propunerea unui membru care să se laude că el a fost de partea cea bună și că l-au învins cei mulți și răi. Știu despre ce vorbesc. Nu e prima dată când colegul nostru ne pune în fața unei decizii care poate fi interpretată greșit de cetățeni.
Al doilea pericol însă este să  răspundem noi înșine populist și să considerăm că, dacă textul legii este inadecvat, atunci și problema pe care vrea să o soluționeze ar fi fictivă, îngrijorarea cetățenilor  nejustificată și exploatarea deja decisă. Și când spun cetățeni nu mă refer la cei din stradă. Deciziile noastre nu pot fi motivate de proteste ci de responsabilitatea pe care o avem față de întreaga societate și de viitorul ei.
S-au formulat obiecții întemeiate legate de consumul de apă, de  efectele de mediu și tehnologia folosită.  Sunt corecte. Pentru că nu e vorba de fracturare hidraulică, ci de fracturarea hidraulică orizontală mare consumatoare de apă, una care generează îngrijorare justificată acolo unde rezervele de apă sunt mici. Nu e vorba doar de apa care se consumă ci și de cea care rezultă, amestecată cu substanțe chimice care, în final,  trebuie depozitată undeva, de o mare amprentă la sol, mișcări seismice, etc. Îi las pe colegi să explice.
Eu vreau să insist asupra altui fapt; aceasta nu e o problemă tehnică, a experților; e o problemă politică, privește viața oamenilor și cere o analiză de oportunitate, adică a raportului riscuri /beneficii; beneficiile exploatării par de la sine înțelese și nu este deloc astfel.
România importă doar 22% din consumul de energie, comparativ cu media europeană de 54%; are unul dintre cele mai diversificate mixuri energetice, deci risc mai redus. Suntem în frunte la securitatea energetică! Prin exploatarea rezervelor convenționale de pe platforma Mării Negre, se va adăuga o cantitate egală cu jumătate din consumul anual de gaz. Avem consumuri energetice de câteva ori mai mari decât media europeană, deci loc de economii.
Gazele neconvenționale au un cost de producție mai mare, deci, puțin probabil să vorbim de ieftinire… Un program serios de dezvoltare care să valorifice intern resursele suplimentare lipsește, momentan. O eventuală exploatare în baza legilor actuale nu permite statului român să  dispună producție; în schimb, avem o piață europeană unică a gazului. Ca orice capitalism de periferie, vom exporta materii prime, neprelucrate…
Din aceste motive și multe altele, orice decizie  serioasă cere exact ce lipsește aceastei legi – studii de impact, calcule economice, cercetare științifică comparativă. Nu putem să afirmăm că înțelegem deja ceea ce îi acuzăm pe cei din stradă că nu înțeleg. Felicit poziția pe care am primit-o de la Ministerul Economiei, foarte echilibrată în această privință.
Până și o modelare economică banală ne lipsește, un calcul care să ia în considerare cantitatea minimă exploatabilă comercial, numărul de sonde, amprenta la sol, cantitatea și sursele de apa care vor fi folosite, respectiv, zonele in care ne putem permite sa exploatam, o evaluare a externalitatilor negative (transport, mediu, sociale) și, luând în considerare nivelul redevențelor, să ne spună care ar fi măcar contribuția fiscală agregată aferentă.
Dacă suntem mai responsabili decât inițiatorul legii, și sper că suntem, astăzi asistăm doar la începutul dezbaterii oficiale legate de gazele de șist, nu sfârșitul ei.
PS
Aveam de gând să mă abțin la vot. Acum nu știu ce să fac…
Nota redacției  Cine este Gabriela CREȚU? Una din puținele femei care fac politică în România și ar merita să fie mai bine cunoscute. Altele, mai cunoscute, se află-n treabă și ele… Sau mai rău: încurcă. Ca politiciană din partea locului unde vor ăștia „să fractureze” o așteptăm să-și facă mai bine auzită vocea în primul rând în interiorul PSD, partid care se joacă cu soarta noastră într-un mod nepermis. Fiți bărbată, doamnă Gabriela, că aveți cu ce! Inclusiv doctorate autentice! Felicitări!
Vă putem sprijini în vreun fel?
Post to Twitter Post to Delicious