Un machidon în Germania, la dracu acasă!

Publicat de |2019-01-12T17:22:23+00:0012 ianuarie 2019|Textele altora|
 societatea de vis, cea de mäine, multicultural dezvoltatä…
Este o chestiune ceva mai veche, cam de 2 luni, mi-se fäcuse lehamite cänd am aflat-o, in presa germanä, de nici  sanceres-ul nu mai avea nici un gust -parantezä lingvisticä: …nu mai avea nici.., fenomen tipic romänesc, neamtzul ar zice
..avea nici un gust… avem deci negatzia dublä…
Am vrut de atunci sä scriu un comentariu dar de fie care datä cänd incepeam mä opream pe loc din cauza silei…
Numai cä astäzi am vorbit la telefon cu maica mea, femeie la 92 de ani, ce-mi puse intrebarea eternä: „cändu va-s märitä feata”?, adicä cänd se va märita fii-mea, cä a ajuns la 31 de ani , iar eu am ajuns sä fiu multzumit cä nu se märitä.
De aceea shi scriu acum, ca sä-mi justific intr-un fel multzumirea aparent absurdä.
Germania are un ministru ai familiei, o femeie, socialdemocratä, cu numele ciudat de Giffey, care din päcate rimeazä cu Jidvei, shi care a prefatzat o carte de curänd apärutä, „sponzorizatä” de cätre un ONG ( n-ar fi oare corect „o ONG”, cäci e vorbä de o organizatzie, adicä de cazul feminin?).
Aceastä carte este destinatä invätzätoarelor de la grädinitzele shi pänä la primele clase primare, este o carte ce se vrea „de specialitate”, „de formare profesionalä”, ” de calificare”etc..
Shi ce scrie in prefatzä doamna ministru?
Bineintzeles, dupä ce evidentzieazä importantza rolului ce-l au, in procesul formärii omului nou in societetea deschisä shi multi-cultural dezvoltatä, cadrele didactice, le atrage acestora atentzia asupra unui aspect „de importantzä shi prioritate capitalä”, anume „depistarea elementelor reactzionare-conservative precum shi necesitatea de monitorizare acestora in privintza combaterii lor cät mai eficiente”. Stilistic, regäsim aici limbajul de lemn de tip stalinist, dar, vorba profetului romän:
„roata morii se-nvärteshte tza-tza-tza „…
In concretul chestiunii ar päli chiar shi profetzii precum shi apologetzii a „lumii noii”, ca Orwell sau Huxley, s-ar simtzi cu sigurantzä depäshitzi…
Ca sä n-o lungim, doamna Giffey cere invätzätoarelor sä depisteze care dintre elevi provin din familii „posibil conservätoare” shi sä anuntze directzia institutziei cu scopul monitorizärii acestora.
Criteriile, dupä ministrul german de familie, de depistare unei familii conservätoare ar fi:
-dacä copilul(elevul) este ascultätor,politicos, respectuos, bun elev, curat,färä ieshiri agresive shi limbaj de raper new-york-ez, punctual, in cazul fetelor imbräcat in fustitzä,cu coditze,purtänd cruciulitzä,atent la predare shi harnic, atunci
 NU ESTE BINE, inseamnä cä probabil provine dintr-o familie conservätoare!
Dacä in schimb e absent, gälägios, derbedeu shi bätäush, nespälat shi ordinar,bou la propriu shi la figurat, färä respect shi simtzul mäsurii, cu ura-n privire shi limbaj, atunci e bine, reprezintä baza formärii omului societätzii deschise intr-o ordine mondialä nouä in care haznaua inlocuieshte biblioteca shi mahalaua academia…
Mamei nu i-am spus cä, de fapt, e bine cä fata nu se märitä, am incercat sä o amägesc prin diplomatzie evazivä de genul cä „nu shi-a gäsit potrivitul”, ” o-sä-i vinä shi ei rändul cänd o vrea domnul”, „destinul”, cum sä-i explici unei femeii de 92 de ani shi care crede cä „ficioru” fudzi din säräcia shi inäpoierea balcanilor spre bobätzia shi progresul europei vestice, pentru un viitor mai bun, shi de fapt a nimerit la dracu acasä…
*
Nikita Vlahos
.