Complexul Hidroenergetic Novodnestrovsk este alcătuit din două centrale hidroelectrice, o centrală hidroelectrică de acumulare și trei lacuri de acumulare: două pe albia Nistrului – bazinul central și bazinul-tampon – și cel de-al treilea pe malul stâng al fluviului. Aici funcționează trei turbine care produc energie electrică din apa Nistrului, iar Zelenski s-a deplasat pentru a superviza lucrările de punere în funcțiune a celei de-a patra turbine, care va fi pusă în funcțiune anul acesta. Dar lucrurile nu se opresc aici: până în 2026, Kievul și-a propus să facă investiții majore la acest complex energetic pentru a avea în total șapte astfel de turbine. Complexul energetic va deveni astfel cel mai mare din Europa și al șaselea din lume, conform estimărilor Kievului.
Problema cea mai mare pentru planurile ambițioase ale Ucrainei o reprezintă impactul de mediu asupra Nistrului. Fluviul Nistru asigură apa potabilă pentru 80% din populația Republicii Moldova. Orice modificare a debitelor nu va afecta doar fauna și flora fluviului, dar va impacta direct o resursă vitală pentru Republica Moldova – apa potabilă. La fel, situația creată va avea efect asupra regiunii Odesa care are aceeași sursă de alimentare cu apă potabilă. Nu mai puțin de circa 3 milioane de cetățeni moldoveni și circa alt un milion din regiunea Odesa.
Acord vital
Saga acestei aventuri energetice a Ucrainei a pornit în 2017. Atunci, partea ucraineană a cerut Chșinăului semnarea unui acord interguvernamental prin care Republica Moldova ar trebui să cedeze pentru 99 de ani, apoi 49 de ani, circa 20 hectare de teren pe care Republica Moldova le deține la frontiera nordică cu Ucraina pe malul drept, imediat după barajul de la Naslavcea. Barajul de la Naslavcea a fost deja cedat Ucrainei printr-un acord din februarie 2010 semnat de foștii premieri Vlad Filat și Iulia Timoșenko. Așa că ultima piesă din puzzle care le lipsește autorităților ucrainene pentru a avea cale juridică deschisă 100% pentru ambițițiile energetice este acest petic de pământ pe care Chișinăul încă îl mai deține.
Cu roșu, teritoriile ce urmează sa fie concesionate Ucrainei de Republica Moldova / Sursa: Ilya Trombistky via IPP
Presiunile la nivel diplomatic sunt mari asupra Chișinăului din partea Ucrainei pentru obținerea acestui teren, iar negocierile comisiei moldo-ucrainene pe această problemă sunt secrete. Partea ucraineană aduce ca argumente legate de impactul de mediu planuri întocmite acum 37 de ani pe vremea URSS-ului. Tactica folosită în timpul negocierilor ține mai degrabă de cea whataboutism-ului, decât de argumentare pertinentă și de realitățile din teren cu privind la mediu înconjurător.
Miza este majoră pentru Ucraina, care nu dispune de toți banii pentru mega-construcția pe care o plănuiește pe Nistru, așa că are nevoie de credite semnificative. Atât timp cât problemele juridice din jurul Complexului nu vor fi rezolvate, Kievul ar putea avea probleme în accesarea acestor bani.
Odată cu cedarea acestui teren, într-o formă sau alta de către Chișinău, Ucraina va avea acces total la cursul Nistrului și va opera în zona cum crede de cuviință.
Probleme de mediu
Cazul aceasta aduce aminte mai debrabă cu problemele ecologice tranșate în instanțe internaționale între Ucraina și România, în anii 2000, privind construcția Canalul Bâstroe ce amenința ecosistemul din Delta Dunării pe partea românească. Și atunci ambițiile economice ale Kievului nu au ținut cont de faptul că Ucraina era semnatară a Convenției ESPOO încă din 1999 și provoca astfel un dezastru de mediu pentru România.
În ultimii 10 ani, debitul Nistrului a fost redus controlat de către partea ucraineană cu circa o treime din nivelul normal. În prezent, partea moldavă cere un debit de 250 de metri cubi de apă pe secundă, iar fluxul constantă să nu fie mai mic de 100 de metri cubi pentru a asigura o circulație constantă a apei. Însă, în ziua de astăzi, Ucraina nu face acest lucru iar zona moldovenească din avalul Nistrului la Naslavcea arată pe parcursul zilei mai mut ca un lac decât un fluviu ce are o curgere constantă.
Acest lucru are un impact negativ asupra ecosistemului local al Nistrului, acolo unde apa are un nivel scăzut. Pești nu mai există în zonă din cauza fluxului variabil, iar flora are și ea de suferit. În plus, temperatura apei revărsate în aval, după scoaterea din procesul de obținere a energie la complex, are în jur de 8 grade Celsius, iar compoziția chimică e grav afectată. Experții de mediu de la Academia de Științe a Moldovei o definesc, în termeni populari, drept „apă moartă” care nu este propice pentru viețuitoarele și flora din Nistru. In extenso, agricultura din zona de litoral a Nistrului pe teritoriul Republicii Moldova va avea de suferit, și nu numai.
Planurile Ucrainei pentru complexul în cauză nu fac să dispară apa Nistrului ci mai degrabă o degradează, iar fluctuațiile mari de debit favorizează micro-seceta, spun experții.
Conform estimărilor Republicii Moldova făcute în strategia de alimentare cu apă pentru perioada 2014 – 2028, bazată pe recomandări la nivel internațional, ar fi nevoie anual de 1.700 de metri cubi de apă per locuitor.Documentul atrage atenția că orice volumul mai mic de 1.000 de m3 pune în pericol standardele de viață și sănătatea locuitorilor. Însă planurile Kievului pentru Complexul Hidroenergetic Novodnestrovsk, aprobat la 17 octombrie 2017, prevăd doar 500 de metri cubi pe cap de locuitor.
Deși Ucraina este o țară cu ambiții europene, acest lucru nu se regăsește și în partea de respectare a Tratatului Comunității Energetice al UE și a Acordului de Asociere cu UE. Ambele prevăd respectarea unor norme clare în ceea ce privește protecția mediului. Planurile energetice ale Ucrainei fac mai degrabă abstracție de multiplele pericole ce pot rezulta din astfel de acțiuni: secetă, degradare a solului, depopulare și chiar o criză umanitară. Toate acestea în special pentru Republica Moldova. O astfel de situația va impacta inevitabil și România ca prim stat vecin al Republicii Moldova.
Totodată, experții au calculat că Republica Moldova va avea nevoie de sume imense pentru a-și asigura surse de apă alternative. Pentru Chișinău, în cazul punerii în practică a scenariului de dezvoltare ucrainean la Complexul Novodnestrovsk, ar exista doar două scenarii ce necesită foarte mulți bani, logistică și timp. Mai exact, construirea unor centrale de desalinizare a apei sau accesul la apa din Dunăre. Experții estimează că pentru cei 3 milioane de locuitori ai Republicii Moldova ar fi necesar 1 miliard de dolari pentru astfel de centrale de desalinizare.
O altă variantă ar fi un acces lărgit al Chișinăului la apele din Dunăre, cu acceptul României. Chiar dacă am admite un astfel de scenariu, posibil prin bunăvoința României, operațiunea ar însemna costuri enorme pentru contrucția unor stații de purificare a apei și transportul acesteia spre orașele mai mari din Republica Moldova. Banii ar putea veni din partea UE, dar nu vor fi deloc ușor de accesat de către Chișinău iar efortul logistic ar fi colosal.
Tocmai din aceste considerente, pentru Chișinău este vital de a nu semna acest acord propus de Kiev, cel puțin în forma actuală. Acest fapt ar echivala cu renunțarea la apa Nistrului și va avea consecințe devastatoare asupra populației și agriculturii din Republica Moldova.
Moldova are deja, de câțiva ani, grave probleme din cauza secetei și fenomenului de deșertificare. În aceste condiții, apa Nistrului devine un obiectiv extrem de important pentru Republica Moldova. Dar și pentru România, deoarece, odată cu degradarea calității și a volumului apei din Nistru, acest lucru va impacta asupra Mării Negre printr-un aport mai redus de apă dulce (în același timp și uzată) în zona litoralului românesc.
Implicații economice
Pe de altă parte, în plan economic, o astfel de situație a unui mamut energetic în nordul Moldovei pune în discuție și sursele de aprovizionare cu energie electrică a Republicii Moldova.
În prezent, după construcția gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău, România derulează încă un proiect energetic ambițios. Este vorba de interconectarea la infrastructura sa energetică, precum și la sistemul energetic european, a Republicii Moldova prin construcția a mai multe linii de energie electrică, în urma unui Memorandum de înțelegere între București și Chișinău în mai 2015. Valoarea proiectul este de 270 de milioane de euro și ar trebui finalizat în 2022. Acesta include o nouă line electrică de înaltă tensiune de 400 kV între Vulcăneşti (sudul Moldovei) şi Chişinău, o staţie electrică de tip back-to-back de 600 MW în Vulcăneşti şi modernizarea staţiei de la transformare de la Chişinău, care acum funcţionează la 330 kV, ca urmare a introducerii noii tensiuni de 400 kV. Complexul hidroergetic Novodnestrovsk va concura cu proiectele energetice ale Românie de interconectare a Moldovei la sistemul european.
Chiar dacă, aparent, diversificarea surselor de alimentare cu energie electrică pare benefică pentru Chișinău, prin prisma celor două proiecte din Ucraina și România, se ridică întrebarea legitimă a necesității ca Republica Moldova să mai cumpăre energie electrică de la centrala Moldgres (deținută de gigantul rus Inter RAO) din regiunea separatistă transnistreană, fapt ce va implica o serie acțiuni și presiuni din partea Rusiei.
În concluzie, România trebuie să urmărească atent și să se implice în acest dosar ce periclitează grav securitatea de mediu și nu numai a Republicii Moldova, în lumina planurilor Ucrainei pentru complexul de la Novodnestrovsk.
Pe de altă parte, noul președinte de la Chișinău, Maia Sandu, trebuie să aibă pe agenda sa și acest subiect, înaintea vizitei pe care urmează să o întreprindă la Kiev în ianuarie 2021 și să poarte o discuție deschisă și onestă pe acest subiect, sub toate aspectele. Maia Sandu trebuie să nu mai repete „precedentul Filat” în cazul terenului strategic din amonte de barajul de la Naslavcea, pentru a păstra avantajul strategic al posibilității ca Republica Moldova să poate construi, la nevoie, pe acest teren, un canal ce va permite o curgere constantă a Nistrului pe teritoriul Republicii Moldova.
De altfel, un lucru pe care Chișinăul trebuia să-l facă mai demult, iar România trebuie să ajute la elaborarea unui astfel de proiect din toate considerentele deja expuse.
Comenteaza