Ucraina fierbe…

În premieră de la constituirea sa, înalți prelați ai Bisericii Ortodoxe a Ucrainei promit menținerea limbii române ca limbă de cult în parohiile comunităților românești în cazul trecerii acestor parohii în subordinea canonică a noii Biserici, scrie Dorin Popescu, citat de BucPress, preluat de Romanian Global News.

În cadrul unei conferințe de presă susținute la 8 ianuarie a.c. de către reprezentanții „Bisericii Ortodoxe a Ucrainei” (n.n. noua Biserică ortodoxă ucraineană autocefală înființată la 15 decembrie 2018 în urma unui Sobor unificat extins, la care au participat arhierei din fosta Biserică Ortodoxă Ucraineană Autocefală și fosta Biserică Ortodoxă Ucraineană – Patriarhia Kievului; această Biserică a primit recent tomosul de autocefalie din partea Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului sub denumirea de „Biserica Sfântă a Ucrainei”; reprezentanții acestei Biserici o numesc în mod constant, în ultima perioadă, „Biserica Ortodoxă a Ucrainei” sau „Biserica Ortodoxă Ucraineană unită”), respectiv arhiepiscopul Onufrie (Iaroslav Havruk) al Cernăuțiului și Chițmaniului și arhiepsicopul Gherman al Bucovinei și Hotinului, au declarat că „în Bucovina, după trecerea parohiilor comunităților minorităților naționale la Biserica Ortodoxă ucraineană autocefală se va păstra limba de cult a acestora, cu care ele erau obișnuite”.

Potrivit arhiepiscopului Gherman al Bucovinei și Hotinului, „în multe publicații din România, încă până la desfășurarea Sinodului unificat (n.n. de la 15 decembrie 2018), s-a afirmat că se va produce o ucrainizare completă, însă regiunea noastră este, după cum se știe, multinațională. În acest fel, au speriat populația de limbă română a Bucovinei că acum, chipurile, ucrainenii vor veni să vă ia limba, tradițiile etc. Însă acest lucru nu este adevărat. Biserica noastră este absolut deschisă pentru toți, indiferent de limba pe care aceștia o vorbesc sau de limba în care aceștia vor să se desfășoare slujba”.

Arhiepiscopul a invocat, în spirijinul afirmațiilor sale, exemplul uneia dintre primele comunități locale din regiunea Cernăuți (localitatea Șișcăuți/Șișkivți, raionul Chițmani, regiunea Cernăuți, locuită prioritar de etnici ucraineni) a cărei parohie a adoptat decizia de trecere de la Biserica Ortodoxă Ucraineană – Patriarhia Moscovei la Biserica Ortodoxă a Ucrainei, însă cu păstrarea limbii slavone ca limbă de cult: „după trecerea la Biserica ucraineană unită, oamenii au solicitat să se păstreze limba slavonă ca limbă de cult. Ei au fost obișnuiți cu această limbă, de ce ar trebui ca noi să fim împotrivă? Aceștia s-au adresat mitropolitului Epifanie, iar el a sprijinit această decizie, eu am aprobat, iar oamenii au rămas cu limba slavonă. Dacă oamenii doresc, își pot menține limba română ca limbă de cult, dacă nu – pot trece la limba ucraineană etc. Nimic nu trebuie să fie un obstacol pentru unificare”.

Comunitatea românească din regiunea Cernăuți este circumspectă cu privire la punerea în practică a unor promisiuni de acest gen, mai ales după ce, urmare a adoptării Legii-cadru privind educația în Ucraina (septembrie 2017), în perspectiva apropiată nu vor mai exista unități școlare cu predare exclusivă în limba română în această țară, iar posibilitatea utilizării limbii române/materne în învățământ devine extrem de limitată (art. 7 al acestei legi prevede că învățământul în unitățile școlare de stat se desfășoară în limba ucraineană). Comunitatea românească din regiune apreciază că un scenariu similar (de reducere treptată a dreptului de utilizare a limbii materne) s-ar putea produce și în Biserică, iar aceste rezerve constituie motivul principal al menținerii parohiilor comunității românești în subordinea canonică a Patriarhiei Moscovei.

Potrivit Arhiepiscopului Onufrie de Cernăuți și Chițmani al Bisericii Ortodoxe autocefale a Ucrainei, încă 15 parohii ortodoxe din regiunea Cernăuți ar avea în intenție trecerea lor la Biserica Ortodoxă Ucraineană autocefală. Până în prezent doar 3 parohii sătești din regiunea Cernăuți care au aparținut Bisericii Ortodoxe ucrainene subordonate Patriarhiei Moscovei (nici una din localitățile cu populație predominant românească) au trecut de partea Bisericii Ortodoxe Ucrainene autocefale.

Potrivit arhiepiscopului Onufrie al Cernăuțiului și Chițmaniului (care aparține Bisericii Ortodoxe a Ucrainei), „procesul unificării religioase în Bucovina nu se derulează așa de lin precum ne-am dori. Există discuții, se răspândesc informații false, există discuții chiar ascuțite precum cele recente din localitatea Carapciu, raionul Vijnița”. Înaltul prelat ucrainean l-a acuzat pe mitropolitul Meletie al Cernăuțiului și Bucovinei (care aparține Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Moscovei) de furtul din biserică al antimisului. Potrivit acestuia, „Parohia din Carapciu a ținut deja o întâlnire cu privire la tranziția către Biserica Ortodoxă a Ucrainei. Duminică, Mitropolitul Meletie a mers la biserică împreună cu secretarul și „grupul său de sprijin”, l-a scos pe preotul local din clădire și a luat de acolo antimisul cu care eu am ținut liturghia”. Autoritățile locale de poliție apreciază că acest conflict a avut la bază „neînțelegeri religioase privind realizarea canoanelor religioase”.

Până în prezent, nici o parohie a comunităților cu populație preponderent românească din regiunea Cernăuți (unde sunt înregistrate 127 de parohii ale comunităților cu populație preponderent românească; toate acestea aparțin Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Moscovei) nu a anunțat că ar dori trecerea la Biserica Ortodoxă a Ucrainei. Arhiereii Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Moscovei din regiune nu au participat la Sinodul de constituire a Bisericii Ortodoxe a Ucrainei. Prelații din parohiile românești se pronunță pentru menținerea actualului status-quo. Este relevantă, în acest sens, scrisoarea publică recentă a episcopului Longhin Jar de Bănceni, stareț al Mănăstirii Bănceni (Mănăstirea este apreciată a fi drept un „centru spiritual” al românilor din regiunea Cernăuți), care respinge public și în termeni duri chemările la susținerea autocefaliei noii Biserici ortodoxe autocefale din Ucraina.

Este de așteptat ca, în perioada următoare, pe fondul actualei schisme religioase, să se acutizeze stările tensionate și conflictuale din regiunea Cernăuți, cu afectarea directă a comunității românești din regiune.

Dorin POPESCU, analist politic

președintele Asociației „Casa Mării Negre”