ApproveSpamDelete
Victor Orban & comp., ca văcarul pe sat !
Contains Link
Stan Pățitu5 hours ago
.
domnule Coja,
pentru cititorii care n-au văzut interviul cu dvs.
https://www.youtube.com/wat…
Fără comentarii. Sînt inutile. Mai clar Problema lor majoră este că sînt pe cale de dispariție. După dezvoltarea geneticii, și-au dat seama că ungurii nu sînt unguri. În plus de faptul că genetic sînt minoritari, în ultimii 25 de ani, popoarele din Europa își caută nu se poate, despre ce vor ungurii. identitatea, nu numai românii, moment în care populația maghiară autentică dispare din istorie. Reacția lor e firească, pentru că și-au dat seama că sînt pe cale de dispariție. Da cum spune proverbul evreiesc: orice pasăre moare pe limba ei.
dispariția migratorilor e un fenomen general în istorie, deoarece cantitativ sînt minoritari de la bun început, iar cu timpul sînt asimilați de masa largă a popoarelor ocupate. Au rămas cu limba impusă cu forța prin maghiarizare forțată, școli și maghiarizarea numelor, precum și interdecția minoritarilor de a-și vorbi limba. După 90 a apărut o mișcare de trezire națională a popoarelor ocupate de unguri, cu excepția țiganilor, care profită de avantaje declarîndu-se maghiari, că deh(!), cetățenia = naționalitate, pentru care au statut favorizat. Din păcate ungurii nu-și dau seama că țiganii pot deveni majoritari în Ungaria într-o perioadă foarte scurtă de timp (rata creșterii populației la țigani și scăderea populației la unguri), iar Ungaria s-ar putea numii ȚINGARIA sau ȚIGANGARIA.
sînt curios dacă țiganii din România nu vor să devină și ei cetățeni maghiari cu acte în regulă, dacă tot se oferă gratis cu avantaje?! Cetățenia înseamnă și pensie, nu numai dreptul de a te declara maghiar. Servicii sociale, asistență medicală, etc. Lista drepturilor e foarte lungă, pentru cineva care se declară maghiar.
cred că țiganii din România nu și-au dat încă seama de avantajele oferite prin schema declarării apartenenței maghiare. Cred că s-ar muta în masă în Ungaria cu acte în regulă și binențeles cu toate drepturile, dobîndite gratis din prostie de guvernul de la Budapesta. În mod sigur ungurii ar deveni minoritari într-un timp mult mai scurt, cel mult 5 ani, decît prin procesul natural de creștere a populației țigănești din Ungaria, care va dura cam 30-40 de ani.
consider că și-au făcut-o singuri cu mîna lor, adică au accelerat procesul dispariției, în loc să se salveze. Orice pasăre pe limba ei piere.
Ungurii sunt ce vor sa fie! Istorisește rusii de azi nu au nicio treabă cu varegii scandinavi care și-au impus doar numele fiind asimilați de slavi. La fel stau lucrurile cu bulgarii de neam turcic și cu ochii migdalați asimilați de slavii sud dunăreni. În Turcia în ciuda limbii doar o minoritate sunt turcii adevărați care seamănă cu rudele lor din Turkmenistan. În Apus francii și au impus numele Franței, anglii și saxonii au avut o contribuție mai mare asupra britanilor în timp ce arabii, mai puțin în fata civilizației persane, și-au impus, cu mici excepții limba și religia.
Revenim la Ungaria și aici lucrurile se complică puțin pentru că noi și restul lumii le spunem unguri în timp ce ei își spun maghiari. La prima vedere lucrurile sunt simple pentru ca nici armenii, albanezii, georgienii etc. își spun altfel. În realitate lucrurile sunt puțin complicate pentru ca actuala Ungaria a fost ocupată de o confederație de triburi neomogena, cu limbi, tradiții diferite, unite datorită unor conjuncturi și sub presiunea unor dușmani comuni. Astfel, triburile erau formate din onoguri (zece triburi) probabil un trib de origine bulgară, deci turcica (un exemplu este prințesa Saraolt în realitate Sar Oldu), apoi maghiari (aici sunt diverse ipoteze ca ar proveni din baskiri, ciuvasi) și khabari care s-au desprins din khazari,mai trebuie luat în calcul și strămoșii secuilor (turcici după limba și semnele steagului secuiesc). În acest amalgam lingvistic, etnic puterea militara o aveau turcicii, respectiv ungurii, cei mai civilizați erau khabarii iar cei mai numeroși erau maghiarii care i-au și asimilat pe restul. Într-un moment de sinceritate s-au cautat în Ungaria adevărații maghiari și s-au mai găsit persoane cu ochii migdalați pe care ii întâlnim și în România în rândul minorității maghiare. După cum vedeți nu am vorbit de huni pentru ca Hungaria nu are nicio treaba, în ciuda numelui frecvent de Attila și Idilko, cu hunii.
Cum trebuie văzută problema maghiarizarii? Prin analogia cu mongolii, tot un popor al stepei, minoritar care și – a impus dominația asupra altor popoare ale stepei prin politica de mongololizare. Același lucru l-au făcut arabii (popor al desertului) cu populațiile cucerite. Dacă vrei să participi la conducere trebuie să îmbrățișezi limba, mai târziu religia conducătorilor. Cu alte cuvinte, deși mongolii din Hoarda de Aur cam dispăruseră tatarii, cumanii și alți turcici asimilați le-au dus mai departe renumele și au încercat să păstreze legătură de sânge cu Ginghis Khan. Același fenomen s-a petrecut și cu maghiarii unde, cel puțin în Transilvania, o buna parte a cnezilor români au devenit după 2 generații maghiari. Dacă la început acest lucru este pus pe seama originii de popor al stepei, după invazia mongolo-tatara din 1241 și refugierea în Ungaria a unui număr important de cumani războinici, compacti și turbulenti.Problema maghiarizarii acestora a devenit esențială pentru ca riscau ei înșiși cumanizarea. Acest lucru a ridicat numeroase probleme interne Regatului ungar și a permis descalerea cnezilor, voievozilor romani ostili maghiarizarii.
Lucrurile sunt puțin diferite azi pentru ca lumea este diferită, schimbata și vedem ca imigranți din Magreb care au muncit cinstit, au luptat să obțină cetățenia franceza au dus la a treia generație de cetățeni francezi doar cu numele, în realitate de oameni care își cunosc originea și își dau seama ca nu au nicio legătură cu Franța, dimpotrivă se simt legați de arabi și de lupta lor. Astfel, au apărut teroriștii francezi de origine araba, africana legați de un islam primitiv și neevoluat. Aceasta este mare problema în Franța, în Germania avem cazul turcilor unde foarte putini educați, realizați se considera germani, restul sunt turci care nu știu bine turca, trăiesc în Germania și se simt legați de Turcia. Albanezii sunt un alt exemplu indiferent ca sunt în Elveția, Germania. Paradoxal este că bunicii, părinții acestor minorități care își revendică un naționalism antistatal au dorit ca copiii, nepoții să devină cetățeni adevărați francezi, germani, elvețieni etc.. Acum vedem că incurajarea imigrației indiferent de motivație deschide o cutie a Pandora din care au ieșit numai rele și mai avem speranța. Ungaria va deconta și ea, mult mai repede, binefacerile din cutia Pandorei cu acordarea cetățeniei maghiare doar de dragul cetățeniei.
Noi trebuie sa fim atenți la noi pentru că a devenit o modă să acordăm cetățenia arabilor și a altora. Acordarea cetățeniei trebuie să fie o problemă serioasă și nu politica iar criteriile trebuie să fie restrictive prioritate având romanii sud dunăreni prigoniți, creștinii și nu toți profitorii (s-a acordat cetățenia unor basarabeni rusofoni, chiar rusi care habar nu au de limba romana și istoria romana, în schimb de înjură frumos și mai beneficiază și de avantajele de a fi cetățean european).
Ce este aromana? Limba sau dialect? Asa-zisii lingvisti romani sustin ca este un dialect al romanei comune, numita si proto-romana si stra-romana, pretinzand ca aromana este un dialect, eventual o limba mai noua, desprinsa din “proto-romana” si, deci, ca aromanii, daca sunt intr-adevar un popor (sic), sunt un popor mai recent, la origine ei fiind, chipurile, tot romani. Din aceasta “proto-romana” ar fi rezultat 4 limbi: romana, aromana, “megleno-romana” si “istro-romana”. Fals: in primul rand se poate pune intrebarea: de ce nu ar fi romana un dialect al “proto-aromanei”? In al doilea rand faptul ca etnonimul/cuvantul “ruman” pare a fi mai vechi, dpdv lingvistic decat cel de “arman”/”raman” sau “rumer” nu are nicio relevanta pentru denumirea proto-limbii comune, deoarece in aromana exista alte cuvinte, care sunt mai vechi decat cuvintele omoloage din romana, adica sunt mai apropiate cronologic de etimoanele lor latinesti, decat cele din romana. De exemplu aromanul “oclju” pastreaza “-l”-ul latinesc din “ocuLus”, intr-o forma palatala, in timp ce corespondentul romanesc, “ochi” este mai recent, aparut dupa pierderea “l”-ului muiat din aromana. Aici se poate adauga ca si cuvantul/etnonim “roman” din asa-zisa “daco-romana” este mult mai recent decat forma initiala, “ruman”, deci cuvantul aromanesc “arman”/”raman” este mai vechi decat cel “roman” (“ruman” este un arhaism in “daco-romana”). Situatia celor 4 limbi romanice: romana, aromana, megleno-vlaha si istro-vlaha (cum ar trebui corect numite “megleno-romana” si, respectiv, “istro-romana”) este perfect analoaga cu cea dintre RUSa, belaRUSa/bieloRUSa, RUSyna si ucraineana, cele 4 limbi slave de est. 3 dintre ele pastreaza glotonimul “rus-“, la fel cum 2 dintre limbile romanice de est pastreaza amintirea cuvantului latin “Romanus” in numele lor: aromana si romana. Asta nu inseamna insa ca rusa ar fi un dialect belarus/rusyn, nici macar un dialect al belarusei/rusynei vechi, nici ca belarusa ar fi un dialect rus/rusyn, nici ca rusyna ar fi un dialect rus/belarus. Toate provin din slava veche de est. Belarusa e o limba destul de diferita de rusa, fiind mult mai apropiata de ucraineana decat de rusa. Cat despre rusyna, este foarte diferita de rusa, unii lingvisti considerand-o dialect al limbii slovace sau dialect de tranzitie slovac-ucrainean (in afara de cei care o considera dialect ucrainean sau limba de sine statatoare), deci dialect al unei limbi vest-slave (slovaca). Este ca si cum ai zice ca fosta limba dalmata era un dialect romanesc, dalmata si romana facand parte din grupe diferite de limbi romanice. De mentionat ca si ucraineana este foarte diferita de rusa, mai diferita decat este aromana de romana, dar mai asemanatoare decat este romana cu istro-vlaha. Desigur ca se poate obiecta ca limba belarusa exista dar poporul belarus nu, deoarece belarusii se considera rusi. Acest lucru e partial adevarat, aproape toti belarusii se considera rusi iar, actualmente, limba lor materna nu mai este belarusa, ci rusa, unii avand doar cunostinte de belarusa ca limba straina, altii deloc.
Exista insa si belarusi care au limba materna belarusa si se considera diferiti etnic de rusi. In plus, mult mai multi rusyni (procentual) se considera diferiti etnic atat de rusi, cat si de ucraineni. Un alt argument este ca exista limbi mult mai asemanatoare intre ele decat romana cu aromana care nu sunt considerate de nimeni a fi una dialectul alteia, de exemplu: ceha si slovaca, ucraineana si belarusa, norvegiana/daneza si suedeza (ca sa nu mai vorbim ca norvegiana este extrem de apropiata de daneza, cam ca portugheza de galiciana, o limba pe care unii o considera dialect portughez; intr-adevar pana in urma cu vreo 70-80 de ani norvegiana era considerata dialect danez). Aromana este deci diferita de romana, fiind o limba distincta atat dpdv istoric, diacronic, cat si sincronic, dpdv al criteriului asemanarii actuale cu romana, criteriul inteligibilitatii mutuale. Aromana si romana sunt la fel de asemanatoare ca portugheza cu spaniola, poate doar cu putin mai asemanatoare. Ramane doar chestiunea stabilirii unui nume pentru proto-limba comuna din care au rezultat aromana, romana, megleno-vlaha si istro-vlaha, deoarece niciuna dintre denumirile care sugereaza o prioritate temporala a “daco-romanei” nu e corecta. Exista mai multe variante: romana (nu româna!) est-balcanica (pe modelul reto-romanei, pe care nimeni nu o numeste reto-română), proto-romana est-balcanica, romanica est-balcanica si proto-romanica est-balcanica. Este adevarat ca istro-vlaha se vorbeste actualmente in vestul Peninsulei Balcanice, dar nu acesta este arealul ei initial. Atributul de “est-balcanica” este necesar pentru a evita confuzia cu dalmata. Ramane de asemenea de gasit un nume adecvat pentru “istro-romana” si “megleno-romana”, deoarece nici glotonimele “istro-vlaha” si, respectiv, “megleno-vlaha” nu sunt prea potrivite, fiindca “vlahi” sunt numiti si românii (vorbitorii de asa-zisa “daco-română”) din Valea Timocului (in Serbia si Bulgaria), desi, din cate stiu eu, si vorbitorii de dalmata erau numiti vlahi de catre popoarele invecinate. Pentru incorectul “macedo-romani” (care sugereaza ca ar fi vorba despre românii din Macedonia si nu despre un popor diferit) exista cuvantul romanesc “aromani”, ce evita confuziile. “Megleno-vlah”/”Istro-vlah” nu ar elimina confuziile, intrucat ar sugera ca este vorba despre acelasi tip de vlahi ca cei din Valea Timocului, care locuiesc in regiunea Meglenului si, respectiv, a Istriei. Cuvantul meglenit pentru megleno-vlah este “vla” (fara “-h”) sau “vlau̯”, dar nu se poate zice “limba vlaă/vlaiă/vlaie. S-ar putea folosi “limba meglenita” si “poporul meglenit”. Cat despre istro-vlahi s-ar putea folosi “poporul jeianean” si “limba jeianeana”, desi acesta este numele doar al unei parti ai istro-vlahilor, ceilalti auto-denumindu-se vlahi. Avand insa in vedere ca si unii, si ceilalti vorbesc aceeasi limba, se poate extinde endonimul de jeianeni si asupra celorlalti. Pentru vlahii din Valea Timocului ar fi mai corecta utilizarea numelui de “valahi”, care aminteste de Valahia (Tara Romaneasca = Muntenia + Oltenia), deoarece ei vorbesc româna, asa-zisul “dialect daco-român al limbii române”). O ultima precizare: cand am spus ca “ruman” este un cuvant mai vechi decat “arman/raman”, dpdv al legilor fonetice care au guvernat transformarea cuvintelor latinesti in romanesti/aromanesti, eu doar am presupus acest lucru, neavand cunostinte atat de vaste de fonetica istorica romaneasca/aromana. Asa cum am demonstrat mai sus, un singur cuvant, fie el si etnonim, nu poate servi ca baza pentru afirmatia ca aromana ar fi un dialect al romanei, deoarece exista cuvinte in aromana mai vechi ca omoloagele lor din romana, ceea ce ar insemna ca si romana este un dialect al aromanei. De fapt, ambele limbi provin dintr-o limba-mama pe care e incorect sa o numim atat “proto-romana”, cat si “proto-aromana”.
O ultima adaugire: in ucraineana limba rusa se numeste Російська мова (rosijs’ka mova), in timp ce slava comuna de est (limba-mama a rusei, belarusei, rusynei si ucrainenei) se numeste Давньоруська мова (davn’orus’ka mova) iar belarusa Білоруська мова (bilorus’ka mova). Ucrainenii nu numesc belarusa „rusa alba”, nici slava comuna de est „rusa veche”. „Rusa alba” s-ar traduce prin Білоросійська мова (bilorosijs’ka mova), iar „rusa veche” Давньоросійська мова (davn’orosijs’ka mova). Astfel nu se face nicio confuzie intre limba-mama si una dintre fiicele ei. Numele belarusei si al slavei vechi de est in ucraineana au intr-adevar acelasi element final (-руська) dar sunt suficient de clar diferentiate prin faptul ca una se numeste „руська alba”, iar cealalta „руська veche”. Daca limba rusa s-ar numi „руська мова” si nu „Російська мова” s-ar intelege ca rusa este singura descendenta directa a vechii slave de est, iar belarusa si ucraineana ar fi descendente indirecte, fiind derivate ulterior din rusa, cand belarusei i s-a adaugat atributul de „alba”, iar ucraineana si-a schimbat complet numele. Si in belarusa se face o astfel de distinctie fina intre rusa si slava veche de est, prima fiind numita Расейская мова, iar cea de-a doua Старажытнаруская мова.
Inca un argument pentru faptul ca limba-mama a romanei, aromanei, meglenitei si istrienei/jeianenei nu ar trebui sa fie numita nici proto-română, nici proto-aromână, ci romana (dupa modelul reto-romanei, careia, asa cum am spus, nimeni nu ii spune „reto-română”) est-balcanica, proto-romana est-balcanica, romanica est-balcanica sau proto-romanica est-balcanica.
pentru toți cititorii saitului, am trimis lincul cu pricina, deoarece la articolul lansat de dl Coja, nu e activ.
https://www.youtube.com/watch?v=6i48VXsuI24
vizionare plăcută! Aștept dezbateri serioase, deoarece problema revizionismului maghiar prin politica demografică avansată de guvernul de la Budapesta, e foarte serioasă! Nu-i de joacă.
iar aici un film despre seriozitatea problemei secuiești, ocrotită de toate guvernele de după 1990:
https://www.youtube.com/watch?v=RqZnKCGZgOA