În atenția onor Ministrului de Externe și a Serviciului de Informații Externe
Proiect de repunere în drepturi a adevărului istoric
având ca țintă calomniile și denigrările anti-românești aflate în circulație
Circulă de zeci de ani o serie de teze și idei tendențioase cu privire la români, lipsite de temei istoric și faptic, pe care nimeni nu se ostenește să le combată cu toată seriozitatea, cu toate argumentele posibile. Aceste calomnii aduc prejudicii imaginii României în lume, dar și imaginii României în ochii românilor. În mod deosebit tineretul român este vulnerabil sub acest aspect, dat fiind că școala îi pregătește prea puțin pentru a face față acestor atitudini anti-românești, provocatoare și răuvoitoare.
De cele mai multe ori cuvintele și ideile denigratoare la adresa românilor nu au niciun temei, și cu toate astea românii nu știu să le răspundă cum se cuvine, să le demonstreze falsitatea și inconsistența.
Într-un inventar incomplet al acestor calomnii care amenință să devină locuri comune în mentalul comun internațional aș enumera câteva, următoarele:
- Românii sunt hoți
- Românii sunt murdari
- Românii nu sunt aliați de nădejde, nu-și respectă cuvîntul și angajamentele
- Românii ocupă o țară prea mare, cotropind teritorii ale altor popoare, învecinate
- Românii nu sunt de origine latină
- Românii nu sunt urmașii romanilor, ci ai unui mixtum compositum etnic, ceea ce îi lipsește de identitate etnică propiu zisă
- Românii sunt urmașii infractorilor din Imperiul Roman, exilați în îndepărtata Dacia, așa cum erau exilați în Australia infractorii din Anglia
- Românii sunt slavi
- Românii sunt un popor corcit, a cărui elită a fost mai ales ne-românească
- Cele mai multe pesonalități ale românilor nu sunt etnici români
- Românii s-au format ca popor în sudul Dunării
- Românii sunt veniți abia în secolul al 13-lea în Transilvania
- Românii „au lipsit” din istorie un mileniu întreg
- Ceaușescu a fost în bună înțelegere cu rușii, mimând dezacordul ideologic
- Românii sunt țigani, așa cum îi arată și numele (romi = români)
Et caetera!…
Firește, pe cât va fi cu putință, vom încerca să aflăm cine a scornit fiecare calomnie, ce interese a avut, cât a fost de „sincer”, ce a urmărit, ce efecte a obținut etc. Căci, nota bene, unele critici au fost aduse poporului român cu bună credință, autorul închipuindu-și cu tărie că servește cauza adevărului. Altele însă, cele mai multe, sunt calomnii propriu zise, colportate sau imaginate cu bună știință pentru a lovi în interesele românilor ca popor, ca stat, ca țară.
Prezint în continuare un material privitor la contenciosul român-german, ilustrativ pentru felul cum ar putea arăta celelalte, propuse mai sus. Cred că Ministerul Afacerilor Externe, alături de Ministerul Educației, se cuvine a se implica în acest proiect. Mă ofer să conduc sau să consiliez acest proiect, participând la realizarea acestuia dacă se va considera oportun. Firește, proiectul se poate realiza și fără participarea mea. Nimeni nu este de neînlocuit… Important e să se facă ce trebuia de mult făcut.
Ion Coja
O vorbă proastă, prea des repetată:
„Românii au trădat ușor…” Oare?
Ce ne reproșează germanii nouă, românilor!
Într-un text publicat recent (pe 6 octombrie) pe blogul nostru – www.ioncoja.ro, intitulat Vă spun și o noutate…, aflăm că într-o discuție purtată la Moscova de un oficial român, Silviu Brucan, cu redactorul șef al ziarului „Izvestia”, un fel de oficial rus, expertul rus în politică internațională i-a declarat omologului său român următoarele:
„Sunteţi nestatornici, domnule profesor. Din câte cunosc, de-a lungul istoriei, în marile conflagraţii europene şi mondiale, conducătorii români nu au fost loiali până la capăt cu cei ce s-au aliat. Au trădat uşor şi tot atât de uşor şi-au părăsit aliatul, trecând cu bagaje cu tot în tabăra adversă. Subliniez, este vorba de conducătorii români, nu de poporul român, pe care îl respect (…). Oscilaţia dumneavoastră în relaţiile cu aliaţii şi cu vecinii ne-a determinat să fim „prudenţi” cu politicienii români. Şi nu numai noi”.
Silviu Brucan nu a avut replică la această acuzație atât de gravă. N-aș pune tăcerea lui Brucan pe seama faptului că nefiind „român” nu s-a simțit jignit sau vizat! Cu ani în urmă, un ministru de externe român, neîntrebat de nimeni, s-a trezit într-un cadru relativ oficial să-i acuze pe românii săi cam în aceiași termeni. Acel ministru era nimeni altul decât penibilul Adrian Severin… Ca ministru și om politic, mai impostor decât „profesorul” Brucan…
De data asta treaba este mult mai serioasă. Expertul rus nu pare să vorbească cu patimă și nici nu pare a fi necunoscător. Ce cunoaște el de fapt nu sunt faptele, ci opinia, larg răspândită în multe medii internaționale, cum că „românii trădează ușor”! Am întâlnit această vorbă și la alți vecini de-ai noștri, prea mulți ca să-i mai citez ca atare.
Oare așa stau lucrurile? Oare românii, „în marile conflagrații europene și mondiale, nu au fost loiali până la capăt cu cei ce s-au aliat. Au trădat ușor și tot așa de ușor și-au părăsit aliatul, trecând cu bagaje cu tot în tabăra adversă”? Hai să verificăm!
*
Evident, această vorbă are sau pare că are o acoperire suficientă în evenimentele petrecute la 23 august 1944. Lăsăm pentru încheierea acestor rânduri examinarea celor întâmplate atunci și ne întrebăm care vor fi fiind celelalte „conflagrații europene și mondiale” la care se putea gândi specialistul sovieto-rus.
Dacă vom considera, pe drept cuvînt, că războiul ruso-turc de la 1877 a fost o conflagrație europeană, atunci povestea cu trădarea se confirmă, dar cu roluri schimbate: România este trădată de aliatul ei, nimeni altul decât imperiul rus! Nu intru în detaliile cunoscute, dar este probabil un caz rarisim felul în care am pierdut noi atunci sudul Basarabiei, deși eram co-beligeranți învingători!… Dar se pare că decât să fii învingător alături de Rusia, mai bine învins, dar în tabăra adversă!
Următoarea conflagrație europeană ar putea fi considerate cele două războaie balcanice, care au antrenat toate țările din regiune. Are cineva ceva de reproșat românilor pentru cele petrecute atunci?!…
După știința mea, numai românii ar avea ce să-și reproșeze: nu au profitat de conjunctura favorabilă pentru a-i ajuta pe frații lor din sudul Dunării în două privințe: (1) să-i apere pe viitor de politica de deznaționalizare a românilor practicată patimaș de statele din sudul Dunării și (2) să-i ajute pe frații aromâni să capete un statut politic, la care aveau dreptul prin vechime, autohtonie și contribuție economică. Un stat aromânesc în sudul Dunării, în jurul Pindului, era posibil și era și îndrituit! Sau măcar o regiune autonomă distinctă!… Dacă nu s-a înfăptuit acel stat sau ținut autonom, acesta este un motiv pentru ca oficialii statelor sud-dunărene să pună surdină oricărui reproș la adresa României. Nota bene: dreptul la un statut propriu aromânii nu și l-au pierdut definitiv!…
Așadar a fost trădare: guvernanții de la București i-au trădat pe românii din sudul Dunării! O trădare care nu-l confirmă însă pe rus!
Ar urma Primul Război Mondial. Din care România a ieșit nesperat de bine, peste toate așteptările. Deși la intrarea noastră în război am fost în situația dureroasă de a alege între Transilvania și Basarabia, amânând ziua Unirii cu unul dintre cele două ținuturi românești, la sfârșitul războiului ne-am văzut cu Țara întregită și spre Est, și spre Nord-Vest, într-o formulă neimaginată de niciun politician înainte de 1916. A fost un miracol, un miracol dumnezeiesc! A fost un noroc „porcesc”, zic unii neprieteni, ca, prin izbucnirea „Marii Revoluții din Octombrie”, lucrurile să evolueze în direcții total neprevăzute. Dar poate va fi fost și o răsplată dumnezeiască pentru soldatul român, sigurul de pe frontul de Est care a luptat cu inima și sufletul dăruite unui ideal autentic, cel național. Singur soldatul român nu și-a trădat jurămîntul militar și nu a cedat „avântului revoluțonar” stârnit de modelul bolșevic! Ba chiar l-a înfruntat cu curaj, în pofida curentului năuc filo-bolșevic!
Mulți au văzut atunci așa lucrurile: Dumnezeu nu ne-a lăsat! Dumnezeu ne-a răsplătit pentru jerfele de atunci și de odinioară, fără egal în această parte a lumii!… Și așa a fost!
Au trădat românii pe cineva în acele momente? Faptul că românii s-au dezis de înțelegerea dintre Carol I și Puterile Centrale, înțelegere secretă, care nu avea și nici nu putea să aibă acordul românilor, nu se cheamă trădare. Regele Carol I a ținut-o pe a lui, adică a fost loial cuvîntului dat, dar legile Țării nu-i permiteau să decidă singur. Și au decis în Consiliul de coroană persoane care nu-și puseseră nicio semnătură pe înțelegerea de la 1883.
Mai degrabă atunci putem spune că a fost un gest de trădare din partea regelui Carol I, dar nu față de niște aliați, ci față de supușii săi… Eu unul însă nu aș folosi cuvîntul trădare!
Despre aliații pe care i-am avut în Primul Război Mondial se poate spune, pe drept cuvînt, că ei ne-au trădat! Rusia ne-a lăsat nu numai fără sprijinul militar promis, dar ne-a lăsat și fără Tezaur… Ceilalți aliați n-au fost nici ei corecți, nu și-au respectat angajamentele și promisiunile nici pe front, în timpul confruntării militare, nici ulterior, când diplomația a decis geografia politică nouă a Europei. Măcar că prin campania militară a României împotriva bolșevismului maghiar România binemerita recunoștința întregii Europe!… Prin înțelegerile cu Franța și Anglia făcute înainte de a intra în război, hotarul nostru de Vest trebuia să fie pe Tisa, Banatul întreg era un Banat românesc și se cuvenea să fie cuprins ca atare în România de după 1918! Mare, e drept, dar nu atât de mare cât s-ar fi cuvenit. Și asta din pricina aliaților noștri, care ne-au cam trădat la Versailles! Ei, nu noi!
Oricum, indiferent cum privim lucrurile și indiferent cât ar fi ele de discutabile, nicicum nu se poate vorbi de trădare din partea României. Acest cuvînt dacă ținem să-l folosim nu poate avea România decât ca obiect al acțiunii de trădare. Subiectul verbului a trăda fiind mai degrabă Rusia tovarășului de la „Izvestia”!
Notă: Se pare că din Tezaurul rămas la ruși și-au facut parte și aliații noștri occidentali!… Dar nu am suficiente date pentu a lua în calul și această „teorie”! O consemnez numai și nu o pun la socoteală!
…Dacă mă nimeream de față i-aș fi amintit rusnacului un detaliu pe care istoricii sovietici și ruși, dar și alții, l-ar vrea uitat, dispărut din conștiința publică: noi, românii, avem o legătură specială cu soarta țarului Nicolae, soartă pe care, înțelegem din același text, o deplânge insistent redactorul șef, regretând asasinarea familiei țariste imperiale.
A fost un asasinat rușinos, dezgustător. E bine de știut că țarul se bucura de protecția unei gărzi imperiale, care nu l-a părăsit în primele zile ale „revoluției”. Ci abia în următoarele… Garda era alcătuită din militari selecționați din tot imperiul. Erau printre ei și mulți români basarabeni!… Ei, bine, eu i-aș fi amintit lui Ivan că românii au fost singurii din garda imperială care i-au rămas loiali țarului până în ultima clipă. Ceilalți militari, de alte etnii din Rusia multi-etnică, s-au lăsat prinși în iureșul deșucheat al revoluției plătite cu bani nemțești, cu banii inamicului, și au trădat, au părăsit palatul în care era ținut arestat țarul. Românii nu s-au clintit din preajma celui pe care au jurat să-l apere. Din păcate nu li s-a permis să-l însoțească pe țar atunci când acesta, cu toată familia, a fost scos din palat și urcat în tren, spre a fi scos din Petrograd…
Repet: românii din regimentul de gardă a(l) țarului au fost singurii care i-au rămas loiali țarului!…
Soarta a făcut ca de asasinarea țarului să se ocupe, cu elan revoluționar, o bandă de dezertori din armata austriacă, o echipă de voluntari unguri, printre care s-a aflat și Imre Nagy, cel căruia vecinii noștri i-au ridicat statuie la Budapesta, după 1990… Merita, firește!
Deci nici la această conflagrație nu avem motive să-i stigmatizăm pe români cu pecetea de trădător!
Urmează al Doilea Măcel Mondial… A început în septembrie 1939, când Germania și Rusia au dat buzna în Polonia. Noi nu eram aliați nici cu Germania, nici cu Rusia, așa că nu am trădat pe nimeni dacă am intervenit în ajutorul Poloniei. Căci așa trebuie considerată decizia României de a-i permite Poloniei să tranziteze prin România nu numai tezaurul Poloniei, dar și cea mai bună parte a elitei militare. S-a produs astfel propriu zis o intervenție a României în desfășurarea războiului, un act de co-beligeranță cu înfrânta Polonie. Avem noi românii un talent aparte de a ne băga în sprijinul celui căzut la pământ!… Talentul de a paria pe gloabe!…
Ceilalți, marile puteri, nu au făcut nimic pentru Polonia. Aveau tratate de alianță cu Polonia, tratate care nu au mai avut nicio valoare la încheierea războiului. Deși aflată în tabăra învingătoare, Anglia nu a mai fost deranjată de ocuparea Poloniei de către URSS. Și-a lăsat aliatul la cheremul eternului dușman al polonezilor – Rusia! A trădat Anglia?… Nu știu cum s-ar putea numi altfel!
E cazul să insistăm pe acest aspect prea ușor trecut cu vederea: intervenția României în desfășurarea primelor zile din cel de al Doilea Război Mondial. Nu cumva, lipsindu-i pe germani de tezaurul Poloniei forța Germaniei a fost diminuată? Nu cumva, prin permisiunea acordată polonezilor, inclusiv armatei poloneze, de a tranzita România, prin faptul că n-am închis granița cu Polonia, ci am deschis-o larg, România a contribuit la sporirea forței militare a Aliaților? Căci, se știe, polonezii au fost extrem de activi ca militari în rândurile armatelor aliate!
Iar dacă am intervenit încă din primele zile ale războiului împotriva intereselor germane, asta nu înseamnă co-beligeranță cu Polonia, cu Anglia și celelalte forțe militare anti-naziste?!…
Dacă-mi aduc bine aminte, nu aveam nicio alianță, nicio înțelegere militară cu Polonia! Așa cum aveau alte state! Și atunci de ce am intervenit în sprijinul Poloniei?!… Simplu: pentru că dintotdeauna România și românii au avut o înțelegere cu Dumnezeu! O înțelegere pentru ceea ce se cheamă sentimentul onoarei, al cavalerismului, al demnității! Dacă România și-ar fi închis granița cu Polonia lăsându-i pe polonezi pradă sălbăticiei nazisto-bolșevice, toți românii s-ar fi simțit rușinați de lașitatea guvernului. Ar fi simțit că guvernul ne trădează pe noi, pe români, că nu pune niciun preț pe valorile dragi tuturor românilor, că se dezice de tradiția românească cea mai profundă!
Nimeni în acele zile nu a protestat împotriva guvernului care luase această decizie în deplin acord cu omenia românească, vestită și activă la ceas de cumpănă pentru Celălalt!… I-am primit pe refugiații din Polonia cu toată omenia și compasiune! În acest spirit tatăl meu, Zaharia Coja, i-a oferit casă și slujbă bună lui Cazimir, ofițer polonez…
E jenant să constatăm că istoricii noștri nu s-au priceput să comenteze în termeni potriviți ce s-a întâmplat în septembrie 1939! Mai ales că termenii în care se puteau comenta acele evenimente sunt termeni de elogiu și laudă aduse spiritului românesc, capacității românești de a pune anumite valori morale mai presus de interesele propriu zise!
Căci, o asemena intervenție în desfășurarea războiului, în favoarea Poloniei, ne punea automat în adversitate cu cotropitorii Poloniei!… E oare o întâmplare că la scurtă vreme am avut de suferit și noi din partea acelorași cotropitori, Germania și Rusia?! Amputările teritoriale din vara lui 1940 să nu aibă nicio legătură cu faptul că în septembrie 1939 le-am încurcat socotelile celor doi monștri ai istoriei mondiale?
Notă: Într-o discuție pe acest subiect, fiind total de acord cu cele de mai sus, domnul X, fost ministru de externe, a mai adăugat un eveniment tragic pe care l-a provocat răzbunarea lui Hitler pentru intervenția României în desfășurarea invaziei, stricând planurile naziste care mizau pe Tezaurul polonez și pe militarii polonezi ce urmau să fie făcuți prizonieri, adică mână de lucru super-calificată și ieftină: primul ministru al României, cel care a încuviințat deschiderea granițelor, a pierit tot în septembrie 1939 într-un asasinat ai cărui autori nu au știut niciodată că fuseseră manipulați din ordinul lui Hitler… Domnul X avea de unde să cunoască culisele asasinatelor politice din România. Firește, deocamdată este o ipoteză, pentru mine. Repet: domnul X nu vedea povestea de mai sus ca pe o ipoteză, ci era ferm convins că îmi oferă o informație certă!… A invocat documente aflate în arhiva ministerului pe care l-a condus o vreme.
Dacă nu mă înșel aveam și noi niște aliați în vara lui 1940. A schițat vreunul dintre ei un gest de solidaritate morală măcar, cu suferința noastră atât de nemeritată? Nu cumva am fost puțin, puțin de tot, foarte trădați?!…
În niciun caz nu am trădat noi, românii, vreun aliat în vara anului 1940. Ne-au trădat aliații însă, și nici până azi nu le-am bătut obrazul!
Din nou, cel mult va fi fost o „trădare” a românilor de către propriii guvernanții, dar acesta este alt subiect! Iar discuțiile pe acest subiect vor avea de înfruntat alte stereotipii mentale!… Îi asigur însă pe cititori că nu poate fi vorba de trădarea Bucureștiului față de românii din Basarabia sau Transilvania în vara lui 1940. Exemplul Finlandei, care este mereu invocat, trebuie citit până la capăt: sacrificiul finlandez a fost inutil. Au făcut jocul germanilor, dar cu ce preț? La sfârșitul conflictului, Finlanda a pierdut mai mult decât le ceruse Stalin să cedeze prin ultimatumul său. Și pierdut a rămas!…
Rămânem așadar la subiectul nostru: care sunt aliații pe care românii i-au trădat, cum susțin o mulțime de Severini și Brucani etc. Pun la „etc” și pe ambasadorul care l-a însoțit pe secătura de Brucan la întâlnirea cu Ivan cel obraznic! A tăcut și acel ambasador! Nu de diplomat ce e, ci de ignorant și fără șira spinării ce este! Că numai așa ajungi diplomat la București!…
Recunoștința Poloniei pentru intervenția la sacrificiu a României a fost de-a lungul anilor nulă! Inexistentă! N-am cunoștință de vreun gest semnificativ al Poloniei, al unor lideri ai opiniei publice poloneze, al intelighenției poloneze sau măcar al Crucii Roșii din Polonia, prin care să ajungă până la noi un gând de mulțumire, o urare de bine în amintirea acelui septembrie 1939 când România, guvern și popor deopotrivă, au dat întregii Europe o lecție de curaj, de demnitate, de solidaritate umană, de OMENIE! Cuvînt pe care ne chinuim de sute de ani să-l facem traductibil și-n alte limbi și nu reușim! Rămâne biata noastră omenie fără pereche în celelalte limbi ale pământului, nevoiașele!
În urmă cu un an au fost aniversați și comemorați 75 de ani de la declanșarea celui de al Doilea Război Mondial. Răzbel pustiitor pe care l-a declanșat comportamentul tembel al guvernului polonez, al autorităților, care s-au jucat cu focul, fără să-și dea seama de consecințe! Mi-nchipui că în inconștiența lor devenită celebră, polonezii sunt azi mândri pentru cât au fost de imbecili în 1939, făcând jocul perfid al Angliei și al sionismului. Încă o dată, a câta oară?, n-au avut nici urmă de simț și instinct istoric. Asta în 1939!…
În 2014, cum spuneam, au invitat lume de pe lume ca să memoreze împreună cât au fost de grozavi în 1939, septembrie, cum au spulberat ei, urmașii lui Sobiețchi, cu vestita cavalerie leșească diviziile de tancuri germane! Pasă-mi-te, polonezii fuseseră informați de spionajul englez că tancurile germane sunt de mucava, de carton, butaforie cu care să înșele fotografiile făcute din avion câmpurilor de tancuri Panzer…
La festivitățile comemorative din 2014 organizatorii au invitat toate statele cu o contribuție semnificativă la desfășurarea lui WW2. Printre statele invitate, organizatorii leși – mare grijă să nu scriu lași!, au considerat că nu are ce căuta România!…
Da, domnule, România nu a fost invitată!… Cum să califici asemenea gest?! Căci nu este al unei persoane, ci este al unor instituții, cu specialiști și consilieri! La care se adaugă consultanța internațională! Au fost cu toții de acord, polonezi și establishment internațional, că România nu are ce căuta la această prăznuire ultra-selectă! A marilor învingători și învinși din WW2! În ce tabără să participe România?!
Nu m-aș mira să aflu că România nu a fost invitată pentru că „în marile conflagrații europene și mondiale, românii nu au fost loiali până la capăt cu cei ce s-au aliat. Au trădat ușor și tot așa de ușor și-au părăsit aliatul, trecând cu bagaje cu tot în tabăra adversă”.
Ajungem astfel cu căutarea noastră la „trădarea de la 23 august 1944”, pentru care, zice toată lumea, Germania nu ne va ierta niciodată! …Nici nu mă mir, la câtă minte au nemții!
Așadar, să fie Angela Merkel cea care nu ne-a dat viza de intrare la parastasul de 75 de ani?
Înainte de 23 august 1944 a fost însă Cotul Donului, unde românii au murit cu sutele de mii din cauză de Germania! Trădarea care a dus la tragedia de la Stalingrad s-a produs de la cel mai înalt nivel nazist. Și a fost o trădare germană care a afectat în chip tragic toate armatele din Axă! Hitler, fie ca trădător, fie ca strateg de doi bani, precum și alți germani care au sabotat sau trădat, au pricinuit moartea a sute de mii de români! Mai mult decât riposta Armatei Roșii! Hitler a refuzat retragerea pe timpul iernii de pe aliniamentele de la Stalingrad, care nu puteau fi apărate din cauza aprovizionării deficitare! Nu a vrut să audă părerile generalilor aflați pe front!… La fel cum generalii nemți, plini de sine și de mândria de a avea un fuhrer fără pereche, nu țineau seama de avertismentele ofițerilor români, care aveau alte informații despre ce se întâmpla în spatele frontului rusesc!… Cine pe cine a trădat la Stalingrad, când s-a hotărît soarta războiului?! Românii, cărora nu li s-a dat armamentul promis? Nici echipamentul, nici muniția?!
Să mai amintesc și de scenele dezgustătoare petrecute când a început retragerea?! Când germanii îi împiedicau pe militarii ne-germani să urce în camionul salvator sau în avion?! Cum să se numească acele ordine de care ascultau trupeții germani, altfel decât trădare a aliatului?!
Dintr-o recentă carte a dlui Vasile Șoimaru despre ce a fost la Cotul Donului, aflăm că poziția românească era cea mai avansată și ajunsese la 9 kilometri de vestita cale ferată care lega Rusia de Iran și prin care SUA făcea aprovizionarea continuă a Armatei Roșii! În zadar au cerut românii artilerie care să bată 9 km, cu care să distrugă acea sursă vitală pentru ruși, pentru rezistența rusească de la Stalingrad! Li s-au trimis tunuri care băteau 7 kilometri… Le-a fost clar atunci ofițerilor români că armata germană este sabotată și trădată de înalți ofițeri germani!… Acea trădare însemna însă și o trădare a camarazilor de arme români, italieni, unguri etc! Însemna o trădare germană cu zeci de mii de victime printre români!…
A venit și 23 august 1944!… Mă înșel eu sau mareșalul Ion Antonescu a început tratativele de ieșire din război numai după ce l-a încunoștiințat pe Hitler de intenția sa de a nu face din România un teatru de război devastator?! Eu așa știu, că Ion Antonescu, în cel mai corect mod cu putință, l-a avertizat pe Hitler că, în condițiile pe care le oferea situația de pe front, pentru România nu mai exista decât soluția ieșirii din război!… E lucru sigur că Ion Antonescu nu-și imagina și întoarcerea armelor împotriva Germaniei. Dar despre iminenta ieșire din război a României l-a informat pe Hitler. Se pare că acesta nu a avut argumente cu care să-l convingă pe mareșal să se răzgândească. Dacă era un ins responsbil, Hitler trebuia să ia exemplul lui Antonescu și să pună capăt războiului încă din vara aceea. Cu orice preț, inlusiv al capitulării!
Numai că Ion Antonescu nu a mai avut nicio putere de decizie după ce a fost arestat la 23 august, oarecum în preziua semnării unui acord cu rușii privind condiții onorabile de ieșire din război. Cei care au preluat guvernarea Țării la 23 august 1944 nu erau nicicum reprezentativi pentru neamul românesc: o mână de conspiratori manipulați de comuniști și un rege de stirpe germană nesigură, român în niciun fel, manipulat și el de forțe oculte anti-românești.
Prin actul de la 23 august a fost trădat numai și numai poporul român! Se cunosc prea bine argumentele celor care consideră că despre așa ceva, despre trădare, a fost vorba la 23 august 1944!
Dar față de aliații noștri germani nu a fost nicio trădare?!…
România s-a angajat în război, a acceptat sacrificiile pe care le presupune războiul, în speranța că va elibera Basarabia! A fost aliatul Germaniei cel mai de nădejde, cel mai eficient din Europa! În august 1944 devenise însă clar că războiul era pierdut, că Basarabia, deocamdată, nu poate fi readusă la trunchiul național. Însăși continuarea războiului devenise în mod evident o strategie sinucigașă chiar și pentru germani, de neînțeles între oameni normali! Dacă germanii erau dispuși să lase soarta lor în mâna unui individ iresponsabil, asta era treaba lor! Noi nu puteam accepta sinuciderea din loialitate față de Hitler! Ce ne lega de Hitler? Tratatul său cu Stalin, din august 1939? Ne lega diktatul nazist de la Viena, din august 1940?!… Merita Hitler să nu fie „trădat”?!
Popoarele nu pot avea angajamente de loialitate decât față de propria lor supraviețuire și propășire! (apud Petre Țuțea)
Germania când a capitulat și-a consultat aliații?… Nici vorbă! Ci a făcut gestul care mai putea salva ceva cu gândul la supraviețuire!
Trădarea lui Mihai de la 23 august nu are legătură cu faptul că am ieșit astfel din război, că n-am rămas în continuare aliați ai lui Hitler! Acest act nu poate fi numit trădare față de aliați! Ci trădarea regelui de atunci constă în faptul că a cedat unei antipatii maladive pe care o nutrea față de mareșal și l-a împiedicat pe mareșal să trateze până la capăt cu rușii, tratative care ar fi evitat consecințele dezastruoase pe care le-a produs actul iresponsabil de la 23 august! La 23 august a fost trădat poporul român! Și punct!
Dacă tratativele în curs de desfășurare ar fi fost duse până la capăt de mareșal, atunci existau toate motivele ca mareșalul să rămână mai departe la conducerea Țării! Or, tocmai asta i-a mânat în luptă pe vitejii de la 23 august: să-l îndepărteze pe mareșal, a cărui prestație pe plan intern nu convenea deloc camarilei de la Palat și altor categorii de nemernici bugetivori! Era pentru ei o ocazie să scape de severitatea și corectitudinea mareșalului! De stilul său de a conduce Țara după regula interesului național!
Precizăm încă o dată: dacă a fost vorba de trădare la 23 august 1944, este trădarea regelui Mihai față de supușii săi, nu față de aliați!… Regele Mihai i-a trădat pe români, pe Ion Antonescu, nu pe Hitler și pe germani!
*
Câteva cuvinte despre ideea că, prin ieșirea României din război, războiul s-a scurtat cu șase luni de zile!…
Circulă presupoziția că în aceste șase luni Germania ar fi reușit să pună la punct teribila armă cu care Hitler a amenințat în mai multe rânduri că este pe cale s-o fabrice. Fizicienii germani, în frunte cu Werner Karl Heisenberg, care au lucrat la acest proiect, au dezvăluit după 1945 că germanii erau departe de reușită. Le mai trebuiau câțiva ani buni ca să ajungă la rezultatul urmărit! În schimb, proiectul american Manhattan, de fabricare a bombei atomice, era la 23 august 1944 mult mai aproape de reușită. Mai avea nevoie de câteva luni, mai puțin de un an!… Dacă nu se producea „trădarea” de la 23 august 1944, capitularea Germaniei, zic specialiștii, nu se mai producea la 9 mai 1945, ci la 9 noiembrie 1945!…
Asta ce ar fi însemnat? Printre altele asta ar fi însemnat că bombele atomice de la Hirosima și Nagasaki, din august 1945, ar fi fost detonate asupra Germaniei, probabil la Dresda și Nuremberg! În mai 1945, aceste bombe nu erau gata. Se lucrase ani de zile la fabricarea acestor bombe, și toată lumea angajată în acest proiect știa că acele bombe vor fi aruncate asupra Germaniei! Ăsta era planul după care se lucra! Planul psihopatului Theodore Kaufmann – Germany must perish!
Personal, ca unul care sunt tot mai convins că Hitler a trădat Germania de la bun început, mă întreb dacă nu cumva Hitler a prelungit cât s-a putut războiul ca să apuce fizicienii americani să fabrice jucăriile acelea atomice!…
Se știe că printre fizicienii americani care au fabricat bomba atomică se aflau și mulți savanți evrei, veniți din Europa cei mai mulți, care nutreau față de naziști sentimentele firești, „logice”. Îi mobiliza și îi motiva speranța că acele bombe atomice vor fi detonate pe cerul Germaniei. După unele informații credibile, când s-a încheiat armistițiul la 9 mai, cu câteva săptămâni înainte ca bombele să fie gata, fizicienii evrei nu și-au ascuns profunda dezamăgire! Transformarea Germaniei într-un deșert, visată de sionismul mondial, era ratată!… Ca atare, s-a produs un fel de chiul al fizicienilor evrei, care n-au mai participat propriu zis la ultimele faze ale proiectului Manhattan. Nu-i interesase acest proiect decât în măsura în care putea să se încununeze prin aneantizarea Germaniei.
Cu alte cuvinte, germanii nu au motive să regrete gestul de la 23 august, să-l condamne, să ni-l reproșeze! Regele Mihai, fără voia sa, le-a făcut un mare bine nemților prin „cotitura” de la 23 august. Grăbind capitularea Germaniei, a fost dejucat planul iudeo-american de folosire a primelor bombe atomice împotriva Germaniei, a germanilor. A căzut năpasta pe capul japonezilor, conform zicalei că nu-i pentru cine se pregătește, ci pentru cine se nimerește!… Deh, războiul ar fi putut avea alt sfârșit dacă Japonia își ținea promisiunea de a ataca Rusia înainte de înfrângerea de la Stalingrad!… Se poate spune și așa!
Așadar, care sunt aliații pe care românii i-au trădat?!… Nu-i văd nicăieri!
Vorba asta nerușinată au scornit-o frații noștri de la Budapesta, după WW2. Cum că românii i-au trădat pe nemți, în vreme ce ungurii, neam de cavaleri, i-au rămas loiali lui Hitler până la capăt!… Cam asta ar fi, pe scurt, diferența între sufletul de valah și cel de maghiar!… Așa se explică de ce Transilvania a fost dată de Stalin românilor după război! Ca răsplată că românii l-au trădat pe Hitler, pe nemți!… Mereu au pierdut maghiarii prin cavalerism și corectitudine! Iar românii, care nu și-au respectat niciodată cuvîntul, au avut numai de câștigat!…
Așa să fie?!
Adevărul este că în martie 1944, Horty a aflat că Stalin luase hotărîrea să rezolve problema Transilvaniei după război dând-o întreagă fie românilor, fie ungurilor, în funcție de cine vor întoarce primii armele împotriva Germaniei. Walter Roman, aflat în acei ani de război la Moscova, în slujba propagandei de război sovietice, povestește în amintirile sale că a aflat de la Litvinov că Stalin a luat această decizie!… Din păcate, Walter Roman nu a transmis această informație la București! Ci informația a ajuns la Budapesta. Via Valter Roman?…
Mă întreb deci dacă nu cumva Walter Roman, vorbitor nativ de limba maghiară, a transmis această informație la Budapesta!… Cert este că amiralul Horty, cu totul intempestiv, într-un acord deplin cu ceilalți membri ai guvernului, a decis în martie 1944 ieșirea Ungariei din război! A făcut un comunicat oficial în acest sens, preluat de presă, de toată Europa!… Adică în martie 1944 guvernanții maghiari au încercat să facă ei, înaintea românilor, un 23 august! L-au și făcut, dar nu i-a ținut cureaua. I-a cumințit Hitler mintenaș, în câteva ore, trimițând două avioane la Budapesta, din care au descins, prin parașutare, 64 de militari germani, mari și lați. Atât au fost deajuns ca să pună capăt insurecției ungare. Mai mare rîsul!… O armată întreagă pusă la respect de 64 de parașutiști! Cu armamentul pe care îl putuse căra fiecare! Nici n-a fost nevoie să-l folosească!…
Nici vorbă de loialitate maghiară față de aliații germani! I-au trădat fără să clipească, dar nu e destul să vrei, mai trebuie să și poți! Iar Budapesta a avut întotdeauna probleme cu pututul… Totdeauna a vrut mai mult decât au putut!…
Cei 64 de militari germani au dezarmat garda maghiară care păzea Parlamentul și l-au arestat pe amiral, au desființat guvernul și autoritatea hortystă, punând la conducerea Ungariei partidul pro-nazist al lui Salassy. Un guvern care s-a străduit să fie mai nazist decât naziștii!… Și a reușit cu brio, pe spinarea evreimii din Ungaria, când s-a comis în Ungaria și de către maghiari „cea mai abjectă crimă din istoria umanității” (apud Churchill). În totul, o rușine mult mai mare decât cea cauzată românilor de regele Mihai!… Rușinea de care suntem copleșiți noi, românii, îl are în vedere mai ales pe mareșalul Ion Antonescu: felul cum a fost judecat și executat, felul cum este necinstită amintirea sa de către guvernanții de azi!…
Dar asta este altă poveste. Revenind la oile noastre, punem din nou întrebarea: care sunt aliații pe care românii i-au trădat, trădarea fiind, zic neprietenii noștri, un act repetat în istoria noastră?! Un sport național!
…Vorba asta au scornit-o bozgorii! Ungaria este probabil singurul stat care își cheltuiește fondurile de propagandă nu pentru a face reclamă valorilor naționale, ci pentru a-și defăima vecinii, pe români cu predilecție! Ar avea cu ce se lăuda, dar fixația stupidă că la Trianon au fost victime, că li s-a făcut o mare nedreptate, îi umple pe maghiari de o ură pe care noi, românii, nu o putem înțelege. Nici cu poliția!
Au făcut din ura față de tot ce este românesc componenta de bază a identității lor spirituale!… Au umplut lumea cu calomniile lor împotriva românilor! Nu s-ar putea spune că nu au avut oarece succes!… Dovadă și prostia spusă de ditamai expertul în politică internațională. Faptul că-i rus nu-l scuză!
*
Și totuși, dacă mă gândesc bine, a fost un moment istoric, de mare cumpănă internațională, când România și-a trădat aliații: în august 1968, când Ceaușescu, în cel mai pur stil românesc, „și-a părăsit aliații din Tratatul de la Varșovia și a trecut cu bagaje cu tot în tabăra adversă”, în tabăra justiției și a respectului față de drepturile popoarelor! Am trădat în 1968 tratatul și aliații de la Varșovia! E singurul caz de …trădare din istoria noastră!
La asta s-o fi referit rusnacul de la „Izvestia”?
Ion Coja
9 octombrie 2015
Moto : „Nu există o națiune care se sacrifică pe altarul alianțelor” Miklos Horthy citându-l pe cancelarul Bismark
Parerea mea personala este ca se poate vorbi de o tradare a romanilor (sunt cateva carti interesante : Istoria tradarii la romani si Istoria loviturilor de stat, Tradarea armatei ori a securitatii in 89), dar nu putem vorbi de tradarea Romaniei. Daca Romania a tradat pe cineva, acel cineva a fost poporul roman. Nu impartasesc nici ideea ca Romania i-a tradat pe verii nostri din Balcani. Romania nu i-a tradat! A incercat pe cat posibil sa le apere drepturile si libertatile pe cale diplomatica. Verii nostri in schimbul unor avantaje economice (sa nu uitam de avantajele oferite de otomani) au acceptat vechiul dicton latin „ubi bene ibi patria”, abia cand au fost persecutati de greci, de sarbi si-au adus aminte de Romania, in momentul luptelor din Bulgaria nu au fost voluntari aromani in armata romana, au fost voluntari transilvaneni, basarabeni, dar nu aromani. Daca au fost imi cer scuze pentru aceasta lacuna.
Tradarea este ceva ce tine de latura umana, Cezar a lasat celebra axioma „iubesc tradarea, dar urasc tradatorii” si nu intamplator aceasta axioma a fost preluata de toata lumea.
D-ul prof. Coja ne spune despre tradarea Rusiei la 1878 la sfarsitul razboiului cand prin Pacea de la Sant Stefano, Rusia si-a tradat principalul aliat, Romania, dar si Serbia si Muntenegru in folosul bulgarilor si al avantajului propriu. Pentru ca lucrurile degenerau, Rusia ocupase si Bucurestiul, se aflase de intelegerea secreta ruso-austro-ungara si a fost nevoie de interventia Marilor Puteri la Berlin. Aici noua putere europeana si mondiala, Germania si-a impus punctul de vedere si Rusia a trebuit sa dea inapoi. Nu a fost prima tradare a Rusiei, tradarea Rusiei fata de romani (de moldoveni si munteni) incepe in 1774 cand prin Tratatul de la Kuciuk –Kainargi nu numai ca se revizuieste Capitulatiunea din 1740 de la Constantinopol (tratat international recunoscut de toate Marile Puteri), dar incepe si impartirea Moldovei.Acest tratat a fost recunoscut inclusiv de Marea Britanie si asa cum ne spunea si d-ul Filipas problema pentru aliatii, in Al Doilea Razboi Mondial, a fost nu trecerea Nistrului ci trecerea Bugului (Filipas il citeaza memoriile lui Churchill). Apoi a urmat 1812 si 1878. Pentru Tratatul de la Berlin care consfintea infrangerea Rusiei in plan diplomatic, aceasta tara nu ne-a iertat niciodata nici la nivel politic si nici la nivel intelectual (un ex este Boris Akunin in cartea si apoi filmul Gambitul turcesc ) .
Nu impartasesc nici afirmatia ca Tratatul secret din 1883 incheiat intre Austro-Ungaria si Romania si la care a aderat apoi si Germania a fost „un gest de tradare din partea regelui Carol I”. Acest tratat trebuie analizat in functie de clauzele care le cuprindea si de contextul istoric si politic din acea perioada.Este un tratat de ajutor reciproc, in cazul in care Austro-Ungaria si Romania ar fi fost atacate de catre un vecin, si atacul sa nu fie provocat, cele doua tari isi acordau reciproc ajutor. Austro-Ungaria avea ca vecini Serbia si Rusia (Germania va adera la aceasta intelegere) iar Romania avea ca vecini Rusia, Serbia si Bulgaria oficial dependenta de Imperiul otoman, in realitate dornica sa-si mareasca teritoriul. Este evident ca tratatul era indreptat impotriva Rusiei. Razboiul si criza politica europeana din scurtul,dar violentul razboi ruso-bulgar din 1885 incheiat cu infrangerea Serbiei si Tratatul de pace de la Bucuresti au demonstrat utilitatea tratatului in conditiile in care razboiul nu a degenerat prin implicarea altor tari. D-ul prof. Ion Coja este dur cu aliatii nostri in 1916, mult prea dur. In realitate situatia era atat de complicata si evolutia razboiului atat de imprevizibila incat nu se puteau coordona Puterile Centrale, daramite aliatii. Apoi in Romania situatia era ca armata si opinia publica nu avea incredere in Rusia, era in Romania o stare de spirit progermana (a nu se intelege proaustro-ungara) si antirusa (stau marturie memoriile ofiterilor francezi,englezi,rusi si inclusiv marturia lui Mannerheim care a luptat pe frontul romanesc in armata rusa). Revolutia rusa, urmata de lovitura de stat bolsevica si degringolada rusa nu inseamna o tradare a Rusiei, bolsevicii au ales sa incheie pacea ca sa poata pregati razboiul civil si apoi Revolutia mondiala bolsevica. Romania nu si-a tradat aliatii si nici Polonia. Mai multe gasiti aici :
http://www.bibmet.ro/Uploads/Mares_Nicolae_1938_1939_Alianta_romano_polona_intre_destramare_si_solidaritate.pdf.
Politicienii polonezi de azi care au neglijat Romania vor gasi in cartea sus mentionata ce a insemnat ajutorul Romaniei in perioada in care Revolutia Mondiala Bolsevica isi incepuse asaltul asupra Poloniei : „ajutorul militar acordat de România în 1919 în regiunea Pocuţiei, retrocedarea acesteia Poloniei, transferul emigranţilor din Rusia, a muniţiei şi
armamentului, atunci când Polonia se afla încercuită din toate părţile, livrările de grâne, de patru ori mai ieftine decât cerealele americane, atât de necesare, încât despre livrarea acestora din acest an, dl. Primministru, Witos mi-a spus că sunt o chestiune de viaţă şi de moarte etc. etc. ” (Aleksander Skrzyński).
Am vazut ca d-ul prof. Ion Coja nu e de acord cu „exemplul Finlandei”, dansul spune ca „Exemplul Finlandei, care este mereu invocat, trebuie citit până la capăt: sacrificiul finlandez a fost inutil. Au făcut jocul germanilor, dar cu ce preț? La sfârșitul conflictului, Finlanda a pierdut mai mult decât le ceruse Stalin să cedeze prin ultimatumul său. Și pierdut a rămas!…”
Imi pare rau sa o spun, dar d-ul prof. se insala ! Finlanda nu a facut jocul Germaniei, in Finlanda imediat desprinsa de Rusia a avut loc un razboi civil intre albi si rosii (sprijiniti de soviete), in care ultimii erau mult mai multi si mai bine pregatiti. Meritul victoriei este al Maresalului Mannerheim. Apoi Stalin a propus Finlandei negocieri, schimburi de terenuri, ultimatumul a fost mult mai tarziu. Maresalul finlandez ar fi fost de acord ca militar stia slabiciunile Finlandei, linia de aparare nu era finalizata. Dar, Finlanda era un stat democratic in URSS tov. Stalin putea sa cedeze teritorii dupa bunul plac, era secretar general al PCUS, era comandantul suprem al armatei era un tar. In schimb Finlanda avea o constitutie care prevedea ceva in legatura cu teritoriul national, nu putea sa faca schimb ca si cum s-ar fi schimbat mere pe pere. Tov. Stalin putea, el a putut sa ia Crimeea de la Rusia si sa o dea Ucrainiei in Finlanda trebuia organizat un referendum, modificata constitutia. Finlanda a pierdut razboiul, a pierdut si schimbul cu tov. Stalin, dar si a mentinut independenta, forma de organizare, maresalul ei nu a fost judecat si condamnat. Cred ca daca Finlanda ar fi acceptat schimbul tot nu evita in viitor razboiul cu URSS, URSS dorea taierea accesului Germaniei la resurse si acest lucru presupunea blocarea minereurilor de fier din Scandinavia si a petrolului din Romania. Armata finlandeza nu a luptat sub conducerea Germaniei, nu a participat la blocarea Leningradului si nu au permis atacarea URSS de germani dupa teritoriul lor. Deci, nu au facut jocul germanilor, au jucat pentru ei.
De fiecare data cand mi se spune ca Romania nu trebuia sa lupte in 1940 si se aduc ca sprijin multe, foarte multe argumente vin si aduc in discutie ultimatumul pe care Maresalul Antonescu i l-a dat lui Hitler . In momentul prabusirii si ocuparii Iugoslaviei, Hitler a dorit sa ofere drept compensatie Banatul sarbesc Maresalului Antonescu (Hitler a incercat inclusiv cu Transnistria, Odessa). Acesta l-a refuzat. Hitler a dorit sa ofere Banatul sarbesc Ungariei lui Horthy. Atunci Maresalul a afirmat ca „Romania nu va accepta acest lucru iar armata romana va ataca Ungaria cu riscul de a intra in razboi cu Puterile Axei”. Ne aflam in aprilie 1941 si Romania nu are Basarabia, o parte din Bucovina, tinutul Herta,Nordul Ardealului, Cadrilaterul si Maresalul da ultimatum Germaniei! Antonescu stia care este situatia Romaniei, stia ca Ungaria ar fi fost sprijinita de Germania si Italia poate si de URSS si ne pulverizau in conditiile in care Romania era incercuita de vecini ostili. Hitler a cedat! Nu pentru ca se temea de Romania, dar a inteles ca va pierde un aliat, ca va intarzia razboiul impotriva URSS si ca Maresalul va lupta . In 1940 Stalin si Hitler se asteptau ca Romania sa nu lupte, daca luptam situatia se complica mai ales in cadrul Pactului Ribbentrop-Molotov.
Parerea mea pe care mi-o mentin si o sustin este ca la 23 August nu putem vorbi de o tradare nici a poporului roman si nici a Maresalului Antonescu. In primul rand Seful Statului era Regele Mihai iar Maresalul Antonescu era Conducatorul Statului, dar care fusese numit de REGE. Regele putea sa-i acorde si sa-i ridice aceste prerogative si puteri. lovitura de stat si tradare a facut Maresalul Antonescu cu legionarii. Regele in vreme de razboi i-a dat un ordin direct, Maresalul nu l-a executat si atunci a fost demis. Sa ne inchipuim ca in timpul Razboiului de Independenta Principele Carol ii cere gen. Cernat, comandantului teatrului de operatiuni al armatei romane sa atace Grivita. Gen.Cernat sa vina si sa-i spuna ca nu poate ataca decat dupa ce se consulta cu Marele Duce Nicolae, aliatul Romaniei. Credeti ca Principele Carol nu-l demitea si aresta pe gen. Cernat pentru neexecutarea ordinului in timp de razboi? Haideti sa luam un alt exempu din istorie in timpul lui Soliman Magnificul acesta i-a cedat toate prerogativele, mai putin de Sef al Statului, Marelui Vizir Ibrahim Pasa. Cand Ibrahim Pasa a inceput sa atenteze la prerogativele de Sef al Statului, detinute de Soliman, acesta l-a inlaturat si executat. A fost asta o lovitura de stat? L-a tradat Soliman pe Ibrahim Pasa? Daca maine d-ul prof. isi demite asistentul si colaboratorul de la universitate asta inseamna lovitura de stat si tradare? Cine este seful ?
Revenind la 23 August 1944 cand Patrascanu vine disperat la rege si ii spune „Ce ati facut? Ne-ati nenorocit!” stiind ca sovieticii vor avea aceeasi politica ca si in Revolta Varsoviei si vor sta in asteptare si cunoscand interventiile energice ale germanilor : Operatiunea Stejarul in Italia,Operatiunea Margareta in Ungaria , Varsovia, regele Mihai era linistit. De ce? Pentru ca Marele Stat Major al Armatei romane il sabota de mult pe Maresalul Antonescu (din vremea cand armatele romane la Stalingrad nu primeau rezerve, nu erau trimise trupe desi ordinul lui Antonescu era foarte clar) si tinea mai mult decat era necesar trupe in apropierea capitalei. Sa vedem putin contextul si siguranta Regelui. Cele mai bune trupe germane sunt in defensiva si lupta cu un numar insuficient de militari romani (marea majoritate fiind tinuti in rezerva de Statul Major) pe teritoriul Romaniei. In timp ce in spatele frontului germanii nu au decat trupele dizlocate in apararea Ploiestului, restul sunt personal auxiliar. Acestia vor participa la reocuparea Bucurestiului in fata unei armate romane net superioare – Luptele Wermachtului in Romania 1944 de Klaus Schönherr. Ca sa judecam la adevarata lui valoare si sa nu tragem concluzii pripite de spre 23 August 1944 trebuie sa analizam toate sursele :romane, sovietice, germane, anglo-americane, italiene. Daca Regele nu ar fi avut sprijinul armatei atunci Maresalul Antonescu ar fi fost eliberat de Hitler si am fi fost si noi in situatia hazlie cu 64 de parasutisti. Adevarul este ca in Ungaria Hitler incepuse operatiunea Margareta si ocupase Ungaria, avea pregatita si varianta Margareta II pentru Romania. De ce a intors Romania armele? Ca sa supravietuiasca si sa salveze Transilvania ! A meritat sacrificiul si anatema de tradatori? Pentru Transilvania nu exista sacrificiu si anateme.
P.S Japonia a aderat la Axa dar nu si-a luat niciodata obligatia de a ataca URSS, Japonia avea proaspat in minte disparitia definitiva a doua armate japoneze . Hitler impreuna cu aliatii europeni, inclusiv Romania au facut un gest de cavalerism si au intrat in Razboi cu SUA pentru atacul japonez si ca samuraii s-au comportat necavalereste uitand sa dea un mic ajutor in Batalia Moscovei este o alta discutie. Asa cum si retragerea armatelor romane de Maresalul Antonescu din Centrul Armatei Germane cu putin timp inainte de declansarea atacului asupra Moscovei necesita o analiza separata.
Toate asa zise tradari ale Rusiei nu constituie de fapt decat reactia fireasca la politica imperialista parsiva si anticrestina a occidentului, care cauta in permanenta sa ocupe, sa invadeze popoare, dupa o buna experienta colonialista capatata deja de vreo trei sute de ani in toata lumea, si sa fie impotriva Rusiei prin orice mijloace, de la a lua partea paganilor a turcilor si alianta cu ei, preferand a lasa Constantinopolul, Orasul crestin, in mana paganilor, un punct strategic deosebit, pana la lupta fatisa impotriva crestinismului, impotriva natiunilor mici, prin favorizarea unor minoritari, cum avem exemplu anului 1878 cand cand strainii sant favorizati, minoritarii, in defavoarea majoritarilor a românilor(eliminarea art 7 din constitutie)…..pai, pe cine a tradat aici Rusia, ca si in celelate situatii, daca nu faptul ca s-a distantat, a fost obligata sa se fereasca de coltii, de gheara sfasietoare a imperialismului occidental ?!?!
pai nu ar fi mai nimerit sa ascultam vocea stramosilor nostri, a Voievozilor crestini care si-au varsat sangele pentru pamantul stramosesc, si care nu se fereau de o aliante matrimoniale, militare, cu Rusia Kieveana, sau Rusia Moscovita, fara sa se teama de tradare din partea lor, dar care s-au temut intotdeauna de tradarea si parsivenia occidentului imperialist : “Nu credeti in Occident, mereu gata de tradari si de vanzari! Eu am crezut in el si m-am inselat” ! spunea Sf. Voievod Stefan cel Mare, ceea ce s-a si intamplat, si in cazul lui, si in cazul lui Mihai Viteazul, si in cazul lui Constantin Brancoveanu, si in 1878, si in 1944…. in toate situatiile…iar noi tot orbi si manipulati ramanem….ca vai occident….”valori”….”civilizatie”….”o tara ca afara”…stat de „drept”….iar rusii mereu pe post de bau bau de serviciu, pe post de steag fals…. nu vedem nici pericolul ocuparii pamantului stramosesc de catre straini, nu vedem nici pericolul asa zisilor „refugiati”, nici pericolul dezcrestinarii, a atacurilor furibunde impotriva Bisericii Ortodoxe….nu vedem nimic din toate acestea sub treaba „bine” facuta a occidentului imperialist iudeomason, eurocentrist si atotstiutor, de indobitocire de spalare de creier de manipulare si transformare a popoarelor in populatii….
Intre asa zisele tradari ale Rusiei de Akritas si Romania intre Rasaritul imperial si Occidentul colonial a lui Ilie Catrinoiu (sputnik.md) se afla remarca amara a istoricului Gh.Buzatu „prea aproape de Rusia, prea departe de Dumnezeu”.
Akritas incearca sa ne explice ca Rusia are de fapt o „reactie fireasca”, normala, legitima la „politica imperialista parsiva si anticrestina a Occidentului”. Ori de cate ori aducem in discutie fapte si actiuni ale Rusiei ni se arunca in fata, cu pretentie de veridicitate ca Rusia s-a aparat.
In 1772 Rusia crestina ortodoxa in cardasie cu Austria catolica si Prusia protestanta imparteau pentru prima data Polonia. Nu a contat ca aceasta tara a avut o interventie decisiva in al doilea asediu al Vienei si salvase Austria si poate o buna parte a Germaniei ori ca prin luptele de frontiera macinase si puterea tatarilor si pe cea a otomanilor permitand avansarea rusilor. „Recunostinta este memoria inimii” spunea Balzac, dar in politica inima nu are ce cauta, aici e loc doar pentru mintea rece. In 1774 Rusia si Austria smulgeau Moldovei cateva teritorii, Rusia de la Bug la Nistru si Austria Bucovina. Akritas prea crestinul aparatorul ortodoxiei trece cu vederea cum Domnul Moldovei Grigore Ghica a fost ucis de turci pentru ca nu accepta si cedarea Bucovinei. De ce se na mai incarcam memoria? Apoi nu rusii l-au omorat! Pentru Akritas nu mai conteaza presiunile Rusiei si Austriei la adresa otomanilor, acest lucru e nesemnificativ. Despre ticalosia din 1812 cand Rusia ocupa toata Basarabia si ar fi luat si Moldova si Muntenia daca nu era Napoleon sa-i mai tempereze vinovat sa fie tot Occidentul colonialist si imperialist? Bineinteles ca da! Daca nu intervenea Franta, Rusia ajungea poate la Constantinopol si elibera toate popoarele ortodoxe din Balcani si le „contamina apoi prin vocatia libertatii,discretie si onoare” si punea umarul la „ridicarea lor ca natiuni” in noile gubernii ale Rusiei.
Akritas are o mare nedumerire de ce Occidentul s-a aliat cu otomanii pagani impotriva crestinilor ? Avem in vedere Razboiul Crimeii (1853-1856), ” preferand a lasa Constantinopolul, Orasul crestin, in mana paganilor, un punct strategic deosebit, pana la lupta fatisa impotriva crestinismului, impotriva natiunilor mici”.Are dreptate ! Razboiul Crimeii a insemnat inceputul decaderii Rusiei Tariste si realitatea ca Rusia singura in fata Occidentului e slaba si vulnerabila.
Akritas uita ca daca nu era SUA imperialista si colonialista sa ajute Rusia sa castige pacea dupa ce pierduse Razboiul cu niponii se termina din 1905 cu Rusia si nu mai aveam nici Revolutia bolsevica, nici URSS si nici Rusia lui Putin de azi. Revenim la intrebare, de ce a ajutat Occidentul pe pagani? Aceeasi intrebare o pot pune si armenii si georgienii lui Akritas, de ce Rusia s-a aliat in Caucaz cu Persia siita impotriva armenilor si georgienilor ? De ce Rusia in 1724 in pacea incheiata cu otomanii i+a vandut pe georgieni si armeni turcilor ?
Akritas trece sub tacere faptul ca Rusia i-a ocupat si a uitat sa-i elibereze, inlocuind un jug de lemn cu unul de fier (vorba romanilor comparand ocupatia otomana cu cea ruso-austriaca). Cum ne explica Akritas cardasia dintre Turcia kemalista si Rusia sovietelor pentru distrugerea Armeniei si ocuparea Caucazului? Nu tine explicatia ca Rusia era bolsevica, comunista pentru ca aceeasi atitudine o avea si cand era tarista si crestina.
Legatura de la Akritas la d-ul Catrinoiu o reprezinta intoxicarea cu Occidentul colonial. Iata ce ne spune d-ul Catrinoiu „O naţiune imperială (adica Rusia) contaminează prin vocaţia libertăţii, prin discreţie şi prin onoare. O naţiune imperială ridică alte naţiuni. O naţiune colonială umileşte şi sărăceşte tot ce intâlneşte în cale; aceasta e soarta românilor în întâlnirea lor cu occidentul.”
Rusia si contaminarea prin vocatia libertatii, Rusia si discretia si onoarea si ridicarea de natiuni, cred ca si lui Putin i se face sila de cat de soioase pot fi aceste epitete si cum pot duce in ridicol niste tari si tarine care chiar si-au meritat epitetul de „Mare”, Petru si Ecaterina. Cnezatul Moscovei in jurul careia se va forma Rusia nu avea nimic din onoarea, credinta cneyatelor din Kiev, Novgorod, Vladimir Suzdal, ei au fost vasalii Hoardei de Aur si colectorii de biruri, cu timpul si-au extins stapanirea pe seama vecinilor si apoi s-au substituit Hanatului Hoardei de Aur ocupand hanatele Astrahan si Kazan. Au avut mari probleme cu Hanatul Crimeii care nu le recunostea substituirea iar primul tar, teribilul Ivan cel Groaznic, fuge si lasa Moscova prada lui Hanului Gyrai. Pana in 1681 tarii Rusiei vor ramane oficial vasali hanilor din Crimeea. Ce nu se spune este ca Imperiul rus nu este alceva decat o substituire nu a Romei, ci a Hoardei de Aur. Asa ca mai usor cu traditia imperiala pentru ca aceasta nu are de-a face cu Rusia, Rusia are traditia celor mai salbatici dintre mongoli cei care impreuna cu tatarii aveau sa formeze Hanatul Hoardei de Aur. In timp ce mongolii lui Kublai Han s-au cizelat in China, cei ai Hulangu in Persia si cei ai lui Chagatai in Sarmarkand si Bujara, tataro-mongolii lui Batu Han au ramas, in ciuda islamului la care au aderat,loiali principiilor lui Ginghis Han. Imperiul rus nu a fost si nu este decat un urmas al Imperiului mongol, chestia cu A Treia Roma, urmasa Imperiului romeilor nu are nicio treaba cu realitatea. E o incercare de uzurpare a tarului Petru cel Mare care si-a rascumparat liberatea lui si a armatei cu mult aur . Armata cu pretentii imperiale a ramas demna urmasa a armatelor mongole atat in perioada tarista cat si sovietica si nici omuletii verzi, spun ucrainienii si georgienii, nu ar fi mai breji . Visul Rusiei de a ajunge la Constantinopol s-a oprit din fericire la Stanilesti pe Prut. Batalia de la Stanilesti e o victorie decisiva care a fixat pentru totdeauna expansiunea ruseasca la Prut. Asa ca Akritas mai usor cu vina Occidentului ca Rusia nu a ocupat Constantinopolul, ei au vrut,dar nu au putut.
Nu stim sa radem ori sa plangem cand vedem cum o gubernie ruseasca ar fi putut „prin discretie si onoare” sa ridice „alte natiuni” si era incomparabila cu coloniile Occidentului. Pesemne ca d-ul Ilie Catrinoiu nu a citit nimic despre coloniile din Canada ori cele 13 colonii britanice din America sau Lousiana unde numerosi europeni si-au gasit scaparea de absolutismul european (cel mai democratic stat-republica regala poloneza disparuse fiind anacronica cu politica absolutista si iluminista a sec XVII-XVIII). Nu vorbim de coloniile din America de Sud, Asia si Africa pentru ca aici occidentalii s-au comportat la fel cum au facut-o si rusii in Asia Centrala si Caucaz. Doar nu credeti ca rusii aveau in vedere aiureala cu vocatia imperiala.
D-ul Ilie Catrinoiu ne mai spune : ” Ca să devină cu adevărat liber, poporul român trebuie să se salveze din sclavia mentală şi materială în care l-au adus naţiunile colonialiste ale occidentului. La ora actuală marea bătălie la nivel mondial se dă între liberalism și tradiție, între hoardele postmodernismului și armata apărătorilor popoarelor, credinței, culturii, familiei și moralei.”
Marea batalia se da intre Imperiul american si capitalismul globalist si Imperiul rus care nu reprezinta nici traditie, nici credinta si nici familie. Este suficient sa citim cartea „Hoarda de Aur si decaderea ei” si sa vedem cum biserica ortodoxa rusa in schimbul scutirii de la biruri era instrumentul de propaganda al hanilor si asta nu o spun autorii sovietici, atei cu manie proletara, asta o spun cu durere in suflet cronicarii rusi din acele vremuri.Sa le amintim marilor aparatori ai traditiei imperiale ruse si aparatoarea crestinatatii ca la Moscova s-a construit cea mai mare moschee din Rusia? Noi credeam ca numai Occidentul decadent,corupt cedeaza si le permite wahabitilor sa faca moschei, dar vedem ca moda a fost preluata si de aparatoarea credintei ortodoxe. Ce ne mai spune d-ul Ilie?
„Românii vor fi liberi şi prosperi când îşi vor cunoaşte istoria, cultura şi când vor ştii cine sunt, ce trebuie să facă şi unde trebuie să ajungă: o civilizaţie continentalistă de prim rang, nu o colonie atlantistă.” Care istorie sa o cunoastem d-lor Akritas si Catrinoiu”? Istoria facuta la Moscova? Pentru ca daca venim cu Xenopol, autorul „Razboaielor dintr rusi si turci” si va spunem ca „Tratatul de Berlin ar trebui să ne înveţe două lucruri: întâi că în politică nu încap alte consideraţiuni decât acele ale interesului şi, al doilea, că ruşii au un singur scop asupra românilor, acela de a şterge cât se poate mai curând numele lor de pe faţa pământului. Ca proteguitori, ca aliaţi ne-au dezbrăcat; ce ar putea face mai mult ca duşmani? De aceea o alianţă cu ruşii în orice împrejurare, o încredere în cuvântul sau în semnătura lor, va fi totdeauna o nebunie scump plătită” sariti ca arsi si spuneti ca e propaganda Occidentala, americana, imperialista si coloniala. Daca il citam si pe istoricul Buzatu ca „nu bolşevismul constituie primejdia morală care ne pândeşte, ci Rusia. Rusia, pur şi simplu”strigati ca atacand Rusia se ataca ortodoxia si atacand ortodoxia atacam BOR. Uitati de limbajul necrestin si neecumenic al Patriarhului Moscovei adresat patriarhului Romaniei cu privire la Biserica ortodoxa din Moldova ? Pentru Patriarhul Moscovei, Moldova a ramas o gubernie a Imperiului rus. Adica locul unde Rusia „contamineaza prin vocatia libertatii , prin discretia si onoare” si „ridica alte natiuni”. Nu Patriarhul Rusiei a sfidat toate bisericile ortodoxe anul acesta ? Ce creyi akritas ca a discutat Sf.Patriarh al Moscovei cu Papa?
Cand o sa intelegeti ca nu ura impotriva Occidentului, decadent, anticrestin, globalist, satanist indeamna Rusia la expansionism, falsificarea istoriei si propaganda veridica cu „natiunea imperiala care contamineaza prin vocatia libertatii” (in 1989 s-a aceptat scrierea cu caractere latine in R.S.S Moldova unde nu exista limba romana ci limba moldoveneasca si poporul moldovean asuprit de Romania imperialista si colonialista) ci DRAGOSTEA pentru IMPERIALISM. Pentru aceasta dragoste si pe altarul puterii imperiale se sacrifica generatii si generatii de rusi, pentru visul utopic al Tarului Petru cel Mare. Rusii si Petru cel Mare au renuntat la Constantinopol cand au incheiat Tratatul de pace din 1724 si au renuntat inclusiv la apararea crestinilor din Imperiul otoman. A fost nevoie de Capitulatiunea din 1740 a Frantei care a fost recunoscuta de toata Europa, inclusiv de Marea Britanie. Aici poate inteleg si istoricii nostri remarca lui Churchill din memoriile sale „frontiera răsăriteană legitimă a României este pe rîul Bug” (T.Filipas), precum si remarca „că românilor nu le pasă de istoria lor. Contextul se referea la drepturile Rusiei (existente, sau inexistente) în spaţiul nord-pontic pentru a construi Rusia Meridională sau NovoRossiia (T.Filipas).
In concluzie d-le Akritas si d-le Catrinoiu lasati-o mai moale cu Occidentul si cu Orientul si cu necesitatea cunoasterii istoriei Romaniei in varianta rusa pentru ca s-ar putea sa chiar invatam istoria si sa va dam cu mitra imperiala peste „drepturile INEexistente” de natiune imperiala si aparatoare a crestinatatii.
„Dragostea pentru imperialism” a…Rusiei ?!?!
Pai dvs cred va nu vedeti padurea din cauza copacilor! Nu vedeti imperialismul occidental atit de evident in istorie, pana in ziua de azi, MAI ALES IN ZIUA DE AZI ! adica consecinta domnule, apogeul….pai dvs insiruiti niste fapte istorice derulate de Rusia…..pai comparati aceste fapte „imperialiste” de invadare si ocupare de teritorii si popoare cu occidentul imperialist !!! PAI….IERTATI-MA, DAR NU EXISTA GRAD DE COMPARATIE !!! RUSII SANT MICI COPII !!!
sa va reamintesc doar cateva din actiunile imperialiste occidentale ?
Pai le stie toata lumea ca doar termenul de colonialism occidentul l-a consacrat, nu Rusia. Cand Occidentalii exterminau civilizatii intregi in America, Rusia si popoarele ortodoxe, luptau impotriva invaziei tatarilor, turcilor, mahomedanilor, aparand in acest fel si Occidentul imperialist, aflat in plina desfasurare spre Vest spre Americi….pentru satisfacerea lacomiei de aur, de bogatii, de teritorii si putere……”A VENIT OMUL ALB, SI VIITORUL NOSTRU S-A INTUNECAT” oftau cu amar bastinasii, indienii din America de Nord, referitor la invazia occidentului imperialist, nici cand indienii din America de Sud le turnau aur pe gat, cu nadejdea ca-i va satura…de exploatarea Africii ce sa mai vorbim, ca nu mai avem cuvinte, sclavi vanati ca pe niste animale, zeci de milioane exterminati ….. aratati-mi o colonie de-a rusilor in Africa, vreo corabie de-a lor transportand sclavi in lanturi, vreo statuie ridicata unui tar rus in Moscova,care sa fi exterminat zeci de milioane, asa cum avem in Belgia de exemplu….dar in Asia ce sa mai amintim….ca rusii au ocupat stepele pustii ale Siberiei, in timp ce imperialistii occidentali jefuiau sistematic bogata Indie, Pakistanul, Indonezia, Australia….sa fim seriosi….inca o data : NU VEDETI PADUREA DIN CAUZA COPACILOR !
Dar consecinta acestui imperialism occidental, sau catastrofa, apogeul rautatii, reprezinta alianta cu paganii si lupta impotriva crestinismului, acest fapt nu-l puteti justifica in nici un fel, nu exista justificare, un om normal, un crestin nu poate intelege asa ceva….pacat … sa mai vorbim de consecinte? Pentru ca in fond asta conteaza, faptele (scriu cu litere de tipar pentru a arata catastrofa, gravitatea situatiei) :
-DEZCRESTINAREA
-DEZNATIONALIZAREA
-DEZUMANIZAREA
-DEZCRESTINAREA – initiata si desfaurata pe terenul prielnic pregatit de imperialismul occidental(„renasterea” pagana, iluminism, masonerie….) „involutia” franceza si ce a urmat spune totul !
DEZNATIONALIZAREA – initiata si desfasurata pe terenul prielinic pregatit de imperialismul occidental ca urmare a atacului impotriva crestinismului, a distrugerii sufletului, care a dus la dizolvarea neamurilor, la o babilonie controlata prin card si cip si manipulata prin paine si circ, adica DEZUMANIZARE !
Toate acestea nu sau intamplat din cauza „imperialismului” rusesc, ci dimpotriva, ISTORIA o doveste, REALITATEA de zi cu zi, si mai mult, ca imperialismul occidental e responsabil in cea mai mare masura de toate acestea !
SURENA,
Cred ca amesteci putin lucrurile.
„. Regele in vreme de razboi i-a dat un ordin direct, Maresalul nu l-a executat si atunci a fost demis.”
Care a fost acel ordin? De a incheia armistitiul? Si maresalul a refuzat?
Glumesti.
Azi este cunoscut deja efortul maresalului de a iesi din razboi. Este un lucru documentat ca maresalul obtinuse conditii ceva mai bune decat capitularea neconditionata – citeste stenogramele sedintelor guvernului Sanatescu.
Atunci cum putea sa refuze un aftfel de ordin???
Mai mult, asa cum ti-am mai raspuns si alta data, raspunsul favorabil al URSS venise deja, numai ca acel raspuns a fost primit de Niculescu-Buzesti, a fost aratat lui Maniu si regelui.
Deci cum putea regele sa ii ceara maresalului armistitiul cand el deja stia ce obtinuse maresalul? Nu ti se pare o minciuna gogonata?
Problema a fost ca acel raspuns nu a fost adus la cunostinta maresalului iar acesta, in cadrul audientei la rege din 23 august, a spus ca vrea mai intai sa il instiinteze pe Hitler, nu ca nu vrea sa semneze armistitiul, Si atunci regele si conspiratorii sai au hotarat sa il aresteze, si-au dat seama ca, daca il vor lasa sa semneze, nu vor mai scapa de el.
Si atunci, cum se numeste sa il arestezi pe cel care a luptat pt reintregirea tarii si care a obtinut conditii favorabile de iesire din razboi si sa il dai pe mana dusmanului? Nu tradare?
Revin cu argumentele:
Emilian Ionescu, aghiotant AL REGELUI, participant la arestare, povesteste: „Usa care despartea salonul galben de sufragerie era acoperita de niste perdele groase si ramasese deschisa. Timp de 45 de minute Ion Antonescu aratase ca situatia pe front era grava… La nevoie, intrevedea posibilitatea incheierii unui armistitiu, cand frontul va fi ajuns pe linia Carpatilor Orientali, zona fortificata Galati-Dunare, INSA NUMAI CU
ASENTIMENTUL lui Hitler, in care scop FUSESE CHEMAT CLODIUS.”
Generalul N.Dragomir, fost Sef de Stat Major al Armatei a IV-a, despre discutia avuta cu colonelul Borneanu din cadrul sigurantei: „Prin luna aprilie sau inceputul lui mai am fost chemat de Eugen Cristescu care mi-a spus ca domnul maresal a auzit un zvon despre un asa zis complot care ar cuprinde anumite cadre din armata. M-a insarcinat pe mine si pe agentul Mihail cu depistarea acestei miscari. …cam dupa vreo luna aveam suficiente date pentru a intocmi raportul. In el aratam ca in Marele stat Major exista un focar de sabotaj intretinut de col. Borcescu seful Sectiei I si adjunctul sau col. Gh. Zamfirescu, care sustrag efective de la unitatile ce merg pe front, camufleaza altele, dau copii de situatii Palatului care sunt trimise Inteligence-Service-ului, informeaza eronat pe
maresal.”
ASTA E TRADARE!
Data trecuta vorbeai despre inrautatirea situatiei de pe front, motiv pe care Stalin nu ar fi semnat un armistitiu cu noi, acum vorbesti despre sabotarea maresalului de catre unii generali; nu asta inseamna tradare de tara? Fara acel sabotaj, nu ar fi fost alta situatia de pe front?
Nu Marele Stat Major tinea trupe aproape de capitala, ci chiar maresalul daduse acest ordin in zilele premergatoare lui 23 august – si asta ti-am mai spus:
G. Magherescu, care a facut parte din cabinetul militar al maresalului, povesteste in cartea sa „Adevarul despre maresalul Ion Antonescu” despre masurile luate de maresal in acele zile, printre care si ordinul dat generalului Teodorescu, comandantul militar al capitalei, ca la ora 19, pe 23 august, trupele din Garnizoana Bucuresti si Valea Prahovei sa intre in dispozitiv de lupta, pentru orice eventualitate. TOCMAI PT CA IL CHEMASE PE CLODIUS SA IL INSTIINTEZE DE HOTARAREA DE A IESI DIN RAZBOI, evident luand in calcul si posibilitatea unui atac al Germaniei din aceasta cauza.
Deci nu aveam cum sa fim ocupati de 64 de parasutisti, iar dovada o reprezinta chiar atacul nemtilor asupra capitalei, care atac nu a reusit.
Iar Romania nu a intors armele, a raspuns atacului Germaniei la aflarea vestii ca maresalul fusese arestat.
La momentul 23 august nu exista nici o garantie ca Transilvania va fi recuperata ca urmare a indepartarii maresalului. De unde stii? Documente care sa ateste? Vreo telegrama, vreo intelegere cu Stalin? De unde?
Asa ca 23 august nu a fost pt Transilvania, incearca sa te raportezi la acel moment, nu la ce stim acum, fapta regelui trebuie judecata in acel context, nu in cel de azi.
DECI,
TRADARE IN TOATA REGULA, IN PRIMUL RAND DIN PARTEA REGELUI.
americanii au inventat DRONA MUSCA, drona gandac prin care pot ucide de la distante mari, Drone de dimensiunea unei muste capabila sa zboare la distante mari, sa filmeze sau sa si ucida prin intepare. Pot intra inclusiv pe teava de gaz daca doresc. https://stopnorway.wordpress.com/2016/08/17/drones-not-so-powerfull/
„Cred că Ministerul Afacerilor Externe, alături de Ministerul Educației, se cuvine a se implica în acest proiect.”
Excelent proiect, Domnule profesor, stati cu bata pe ei si nu-i slabiti!
Reafisati acest proiect pana cand reactioneaza tribalistii lui Iuda care au preluat puterea in statul romanilor, actionand peste capetele si impotriva romanilor!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Si adaugati un punct:
peste tot iudele prezinta romanii drept persecutori ai tiganilor!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!, omitand mereu si integral crimele tiganilor contra romanilor!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
aici pomeniti neaparat tiganii organizati care si-au luat sclavi , cu aprobarea tacita a primarului din nu mai stiu ce comuna! Asta trebuie musai expusa pe plan mondial!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Sa stit ca este inca un punct care demonstreaza cum este rasturnat adevarul cu capul in jos si cu picioarele in sus, atunci cand e vorba ca romanofobii de partout sa demonizeze romanii spre a-i anihila sub flagelul actual al tiganilor, care s-au inmultit cumplit care paraziteaza in loc sa munceasca cinstit, care traiesc in mare masura din cersit furt , si adesa crime, care produc un procentaj enorm dintre infractorii prezenti in inchisori in Romania ca si in alte tari, tari care-i elibereaza in desconsiderarea periculozitatii lor fata de cetatenii care respecta legile, bineinteles la rand cu alti criminali , adesea dintre „refugiatii” acceptati fara conditii in IOROPA GANGSTERILOR SINDICALIZATI de la VARFUL EU, Care au creat legi favorabile infractorilor !!!!!!
LA CAPITOLUL NATO SI ARSENALUL ATOMIC TINUT DE USA IN TURCIA, :
Sa vedeti cearta intre impostorii de la antena3 ieri seara: tipii chestionati spre confruntare in public, adica facatorii lor de opinie, sunt in ignoranta totala fata de pericolul atomic ce ne paste, caci se pare ca datorita faptului ca Erdogan este de capul lui si se dovedeste mereu un mare capricios(de fapt un debil periculos), UZRAELUL l-a scapat din mana de data asta -caci Erdogan le-a blocat lumina in bazele cu armament atomic cu bombe de vreo 5 ori mai puternice decat cea care a distrus Hirosima!
Ei bine, americanii vor relocarea acestui armament , si se pare ca tintesc la Romania!
Daca romanii suporta asa ceva , totul e pierdut!
In speechul pe care l-a tinut Putin(afisat de mine pe acest blog) el a declarat ca „politica USA il obliga la autoaparare in cazul unui razboi atomic”
NU UITATI CA PENTAGONUL CONSIDERA „UN RAZBOI ATOMIC SUPRAVIETUIBIL”(probabil considera ca isi vor putea tara zilele,ei, „elita” de gangsteri, prin bunkere!
ADICA PENTAGONUL E INTEGRAL PRELUAT DE DEMENTI! Nu uitati ca elvetianul universitarul din Basel scrie pe larg despre NATO(al carui sediu este Pentagonul) ca fiind cea mai mare organizatie mafiota din lume!!!
IAR PUTIN LA UN MOMENT DAT, DACA AMERICANII ISI „RELOCHEAZA” ARSENALUL ATOMIC SUPRAINZESTRAT SI SUPRAPOTENT, IN ROMANIA, INCALCAND TOATE TRATATELE CU RUSII ETC, repet, PUTIN „SE VA SIMTI OBLIGAT SA REACTIONEZE”!!!!!!!!!!!!!!!dupa cum a declarat in recentul interviu pe care l-am afisat!!!
E FOARTE IMPORTANT CA STRATEGII NOSTRI SA NU MAI CADA CONTINUU PRADA PROPAGANDEI UZRAELULUI CARE E CLAR VREA SA-L TERMINE PE PUTIN!
SI UNDE CREDETI CA I-AR CONVENI UZRAELULUI SA ATACE PUTIN, IN LOC DE UZRAEL?
EI VOR CA PUTIN SA ATACE ROMANIA, SA-SI DUCA RAZBOIUL DIN ROMANIA, NU DE LA EI DE ACASA!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
DACA ROMANII NU SE TREZESC SA REFUZE FOARTE PUTERNIC CONCERTAT!!!!!! POSIBILA „RELOCARE” A ARSENALULUI USA DIN TURCIA, DEJA DE ACUMA!!!!!!INVOCAND CONSTITUTIA CARE CERE APROBAREA PARLAMENTULUI SI ALTE APROBARI PENTRU A PRIMI BOMBE ATOMICE DE MAXIMA CAPACITATE PE TERITORIUL ROMANIEI, ATUNCI ROMANIA NU MAI SCAPA CACI ROTSCHILD ASTA VREA: UN AL TREILEA RAZBOI MONDIAL IN MOD INDUBITABIL CA SA DIZOLVE PUTEREA MONDIALA RUSEASCA!!!
IAR SHOBOLANII PE CARE I-AM VZUT IERI CERTANDU-SE PE TEMA ASTA LA ANTENA 3 ERAU TOTI SUBINFORMATI!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!, INCLUSIV MR.CRYPTO -ZIS RADU TUDOR, CARE S-A AUTOPROCLAMAT ” MARE SPECIALIST IN NATO”!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
DE FAPT UN NENOROCIT DE PROPAGANDIST FILO – UZRAEL „NECONDITIONAT”!
ESTE EXPRESIA LUI DE ADERARE „NECONDITIONATA” la tot ce face NATO!
A ZIS-O IN DIRECT ACUM UN AN SAU DOI! IO L-AM AUZIT! SI L-A CORECTAT ILIE SERBANESCU!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Vorba CIA -ului: „JURNALISTII SUNT MAI IEFTINI DECAT CURVELE” – citat de universitarul de la univ din Basel, Gabriele Ganser.