Țicniții care ne conduc

2021-03-05T13:23:00+02:005 martie 2021|Textele altora|

Gheorghe Piperea: Cum s-ar putea desfășura controlul total al omenirii. Totul a fost scris. Cum de-am ajuns să ne lăsăm conduși în prăpastie de niște țicniți?

Insistența tehnocratică pentru înțeparea europenilor cu serurile care conțin manipulatori genetici, presiunile politice halucinante pentru segregarea și marginalizarea prin certificatul de vaccinare a celor care nu vor sau nu pot să își inoculeze minunatul ser, dar mai ales propaganda deșănțată pentru controlul permanent (care nu are nicio legătură cu necesara farmacovigilență) al celor care se vor transforma în fachiri ai seringilor, urmând a se ciurui la fiecare mutație sau tulpină nouă a mereu „noului coronavirus”, toate acestea mi-au readus în memorie un roman distopic al scriitoarei americane Veronica Roth, după care s-a făcut și un blockbuster hollywoodian – seria Divergent (ediția în limba română a cărții a fost publicată de editura Corint, în 2014).
Subiectul cărții/filmului este controlul psihologic, chimico-farmaceutic și genetic al populației rămășițelor orașului Chicago, populație compusă din supraviețuitori ai unui război apocaliptic.
Controlul se realizează, în mare, pe trei căi – separarea populației pe „facțiuni”, înțeparea obligatorie și frecventă cu nenumărate și necunoscute seruri și plasarea de camere video sau de receptori ubicui, insesizabili ochiului liber.
Este vorba despre un experiment social și psihologic, o simulație, un joc malefic creat de scenariști „bine intenționați”, care vor să țină populația la adăpost de tentația unui nou război și de pericolul supra-populării. Violențele și crimele sunt în mod insidios încurajate sau chiar generate de creatorii de joc, în așa fel încât experimentul social să fie cât mai natural și credibil.
Consola de joc și scenariul, precum și lucrătorii de la butoane, aparțin unei agenții a guvernului SUA, denumită … Biroul pentru Bunăstarea Genetică.
Societatea este împărțită în 5 „facțiuni” sociale:
Abnegation – altruism, docilitate, austeritate, supușenie „naturală” față de sistem;
Dauntless – neînfricare, curaj; membri acestei facțiuni sunt puternici, atletici, imprevizibili și violenți, dar dedicați sistemului, în calitate de soldați disciplinați și instruiți
Erudite – inteligența, egoismul; cei din această facțiune sunt oameni în halate albe, medici, chimiști și farmaciști, tehnocrați foarte aroganți și dedicați scopului – niciodată clar, niciodată cunoscut – sistemului; mascându-și preocuparea pentru semeni, Erudiții declanșează un război de anihilare a celorlalte „facțiuni”
Amity – cei pașnici, nonviolenți, prietenoși, dar conformiști, incapabili să sfideze cu sistemul
Candor – cei candizi și sinceri, incapabili de minciună, egoism și agende ascunse
Facțiunile sunt „soluția” pentru ca oamenii să nu mai facă războaie și să nu se mai reproducă în mod haotic.
Oamenii nu numai că sunt separați de familie încă de la 16 ani, dar sunt tratați (și sfârșesc prin a se comporta) ca niște copii incapabili să își stăpânească pornirile incontrolabile*. Este o infantilizare în masa, o operă alchimică de re-modelare a omului, de deposedare de absolut orice însușiri și atribute, altele decât cele alocate odată cu „alegerea” facțiunii.
Toată lumea se naște membru al unei facțiuni, dar la vârsta de 16 ani trebuie să treacă printr-un ritual al „alegerii” facțiunii – de fapt, un experiment social și psihologic în timpul căruia subconștientul fiecărui subiect supus ritualului este manipulat prin inocularea unui ser. În cadrul ritualului „alegerii” facțiunii, candidatul este obligat să plinjeze în realitatea simulată a subconștientului său, unde trebuie și să își înfrunte nu numai fricile reale, ci și coșmarurile simulate. Triajul pentru alicarea pe cele 5 facțiuni oficiale se efectuează pe baza acestei simulații.
Care este ingredientul magic al acestei opere alchimice de aplatizare în vederea re-modelării? Injecția cu tot felul de seruri, preparată de Erudiți, instrumentul acestui determinism medical totalitar.
În afară de cele 5 facțiuni, există divergenții, o categorie hibridă și aparent rară de populație, care are capacitatea de a întruni mai multe atribute ale facțiunilor (de fapt, capacitatea de a întruni toate aceste atribute, așa cum are un om normal). Interzis și combătut, divergentul este suspectul sau dușmanul de serviciu, inamicul oficial peste tot hingherit, dar este un element esential al simulației, o modalitate de control tipică oricărei societați umane. Când există dușmanul, apar și salvatorii și legile care trebuie să combată riscurile existenței dușmanului și să le faciliteze munca salvatorilor, munca de anihilare a dușmanului. Când dușmanul curent este neutralizat, un alt dușman este inventat, iar jocul se reia de la capăt.
Există și marginalizații, exclușii, oamenii fără facțiune și fără adăpost, pedepsiți sau ejectați de sistem pentru încălcarea regulilor facțiunilor.
Controlul tuturor se derulează din afara zidurilor distopicului oraș Chicago, de către funcționarii Biroului pentru Bunăstarea Genetică…
Serul memoriei poate îi poate reda omului adevărata sa natură, dar este cel mai bine păstrat secret al acesui Birou. Atât de bine încât nici măcar guvernul nu are acces la el. Exact cum se întâmplă cu europarlamentarii și membrii de rând ai Comisiei Europene, care nu au acces la contractele UE cu Pfizer/Biontech, Moderna și AstraZeneca, privind vaccinurile contra molimei curente.
Notă privitoare la realitatea faptică, palpabilă: Toată lumea trebuie să se supună regulilor absurde și saptămânal schimbătoare ale pandemiei; toată lumea trebuie să poarte măști, pentru aplatizare și pentru pierderea identității în mulțimea turmei; toată lumea trebuie să păstreze distanța socială și să cultive antropofobia (frica de ceilalți oameni), izolându-se în case, chiar dacă înstrăinarea și privarea senzorială face cel mai mare rău copiilor, afectându-le psihicul și inteligența emoțională pe decade de acum încolo, sau pe toată viața; toată lumea trebuie să se vaccineze; cine nu se vaccinează, este marginalizat și exclus social – certificatul de vaccinare** și ratingul de cetățean (creditul social de tip chinezesc) nu înseamnă altceva decât segregare pe criterii sanitare și împărțirea oamenilor pe „facțiuni”, pentru a-i controla, supraveghea și remodela.
Cum vi se mai pare acum experimentul social al pandemiei și al vaccinurilor pe manipulare genetică?
PS: Nu înțeleg cum de a ajuns această lume (care are la dispoziție, la un click distanță, cea mai mare cantitate de informație din istorie, de unde ar putea să învețe cum să nu repete nenorocirile trecutului), nu știu cum am putut noi toți, să ne lăsăm conduși în prăpastie de acești copii întârziați, ticniți și zevzeci care, cu bagheta lor magică și continentele de bani pe care le-am pus la picioarele lor, fac să devină realitate aproape toate distopiile și poveștile cu super-eroi din benzile desenate de pe la festivalurile comic-con unde mergeau pentru a scăpa de inhibițiile și frustrările de liceean tocilar, cu coșuri și nepopulari?
*Să facem o comparație cu concepția religioasă asupra naturii umane și a sensului omului în lume – oamenii maturi, liberi sufletește chit că sunt în lanțuri fizice sau juridice, sunt considerați apți să acceadă în Împărăția Cerurilor, prin străduință, altruism, onestitate, smerenie; în schimb, societatea infantilizată de azi este considerată o turmă (exact acesta este termenul utilizat în imunologie și virusologie) incapabilă să ia decizii singură, menită a trăi clipa, insensibilă la trecut și oarbă față de viitor
**certificatul de vaccinare la copii este pentru farmacovigilență, și nu pentru segregare

Un comentariu

  1. CD 6 martie 2021 la 7:42 pm - Raspunde

    Asa cum occidentul nu intelege si blameaza China, pentru ca nu au interesul, concurenta ii deranjeaza, tot asa si romanii nu vor sa afle cate ceva despre China, desi nu au vreun interes in acest sens ba dimpotriva.

    FORMA LUCRURILOR CARE URMEAZĂ SĂ VINĂ ÎN CHINA
    scris de Pepe Escobar – Asia Times,

    Este “Lianghui” (“două sesiuni”) – un spectacol ritual anual al conducerii de la Beijing. Vedetele spectacolului sunt cel mai înalt organism politic consultativ, Conferința Consultativă Politică a poporului chinez; și prezentarea tradițională a unui raport de lucru de către prim-ministru la legislativul de top, Congresul Național al Poporului (NPC).

    Revizuirea proiectului de schiță a celui de-al 14-lea plan cincinal al Chinei va continua până la 15 martie dar, în actuala conjunctură, nu este vorba doar despre 2025 (amintiți-vă made in china 2025, care rămâne în vigoare). Planificarea merge pe termen lung spre obiective în proiectul vision 2035 (realizarea „modernizării socialiste de bază”) și chiar dincolo de 2049, cea de-a 100-a aniversare a Republicii Populare Chineze.

    Premierul Li Keqiang, care a prezentat raportul de lucru al guvernului pentru 2021, a subliniat că ținta de creștere a pib-ului este „peste 6%” (FMI estimase anterior 8,1%). aceasta include crearea a cel puțin 11 milioane de noi locuri de muncă în mediul urban.
    In ceea ce privește politica externă, Li nu a putut face un contrast mai clar cu hegemonul(SUA): „China va urmări o politică externă independentă de pace” și va „promova construirea unui nou tip de relații internaționale”.

    Acesta este codul de lucru pentru Beijing cu Washingtonul pe dosare specifice, dar mai presus de toate concentrându-se pe consolidarea comerțului/investiții/ relațiile financiare cu UE, ASEAN Japonia și Global South.
    Schița celui de-al 14-lea plan cincinal (2021-2025) pentru economia Chineză fusese deja concepută în luna octombrie a anului trecut, în cadrul plenului CPC. NCP-ul îl va aproba acum. accentul cheie este politica de „circulație dublă”, a cărei cea mai bună definiție, tradusă din mandarină, este „dinamica dublă de dezvoltare”.
    Aceasta înseamnă o unitate concertată de consolidare și extindere a pieței interne, continuând în același timp să împingă comerțul/investițiile străine – ca în nenumăratele proiecte Belt and Road Initiative (BRI). Conceptual, acest lucru se ridică la un nivel destul de sofisticat, foarte daoist, yin și yang de echilibrare.

    La începutul anului 2021, președintele Xi Jinping, deși a lăudat „convingerea și rezistența chineză, precum și determinarea și încrederea noastră”, a dorit să sublinieze că națiunea se confruntă cu „provocări și oportunități fără precedent”.

    El a declarat biroului politic că „condițiile sociale favorabile” trebuie create prin toate mijloacele disponibile până în 2025, 2035 și 2049.
    Obiectivul-cheie de urmărit este „prosperitatea comună” care urmează să fie pusă în aplicare alături de inovațiile tehnologice, respectul pentru mediu și abordarea deplină a „problemei rurale”.

    Xi a fost de neclintit: “există prea multă inegalitate în China – regional, urban-rural, disparități de venit.”
    Li a subliniat succesul Chinei în ceea ce priveste Covid-19 pe plan intern; națiunea a cheltuit cel puțin 62 de miliarde de dolari. Acest lucru ar trebui să fie citit ca un mesaj subtil, adresat în special la Global South, cu privire la eficacitatea sistemului de guvernare din China pentru a proiecta și executa nu numai planuri complexe de dezvoltare, dar, de asemenea, de a face față cu situații de urgență grave.

    Ceea ce este în cele din urmă în joc în această competiție între vestul alambicat (neo)liberalele democrații și „socialismul cu caracteristici chineze” (copyright deng xiaoping) este capacitatea de a gestiona și de a îmbunătăți viața oamenilor.
    Cercetătorii chinezi sunt foarte mândri de etosul planului lor național de dezvoltare, definit ca smart (specific, măsurabil, realizabil, relevant și legat de timp).
    Un exemplu foarte bun este modul în care China, în mai puțin de două decenii, a reușit să scoată 800 de milioane de oameni din sărăcie: o premieră absolută în istorie.

    Toate cele de mai sus este rareori evocat de cercurile atlanticiste, ele se îneacă 24/7 in demonizarea isterica a Chinei.
    Wang Huiyao, directorul centrului din Beijing pentru China și Globalizare, a avut cel puțin meritul de a aduce în discuție opiniile sinologistuli Kerry Brown de la King’s College, Londra.

    Bazându-se pe comparațiile dintre Leibniz – apropiat de savanții iezuiți, interesați de confucianism – și Montesquieu – care au văzut doar un sistem despotic, autocratic, imperial – Brown reexaminează 250 de ani de poziții, conceptii occidentale înrădăcinate asupra Chinei și remarcă ca este mai dificil ca niciodată să se angajeze într-o dezbatere rezonabilă.
    El identifică trei probleme majore.
    1. de-a lungul istoriei moderne, nu există nici o apreciere occidentală a Chinei ca o națiune puternică și importanta, iar a se restaura istoric aceaste mentalitățile occidentale nu sunt pregătite să facă față.
    2. occidentul modern nu s-a gândit niciodată cu adevărat la China ca la o putere globală; în cel mai bun caz, ca o putere terestră. China nu a fost niciodată văzută ca o putere navală, sau capabilă să exercite puterea dincolo de granițele sale.

    Propulsat de o certitudinea infierata asupra valorilor sale occidentul atlanticist nu are nici o idee despre ce să facă din valorile Chineze.
    În cele din urmă occidentul nu este interesat în înțelegerea Chinei. Si in conformitate cu prejudecatile; rezultatul este ca China este o „amenințare la adresa occidentului”.
    Brown subliniază situația dificilă cheie care afectează orice savant sau analist care încearcă să explice China: să transmită extrem de complexele viziuni asupra lumii ale Chinei, să surprindă povestea China în câteva cuvinte.

    Exemple: explicarea modului în care un numar enorm 1,3 miliarde de oameni în China au un fel de securitate in privinta sistemului de sănătate și modul în care 1 miliard se bucură de un fel de securitate socială. Sau să explice detaliile complicate ale politicilor etnice ale Chinei.

    Premierul Li, in raportul său, a promis: “să se creeze un puternic simț al comunității în rândul poporului chinez și să încurajeze toate grupurile etnice ale Chinei să lucreze în concert pentru prosperitate și dezvoltare comună”.
    El nu a menționat în mod specific xinjiang sau tibet. este o sarcină dificilă pentru a explica procesele și necazurile de integrare a minorităților etnice într-un proiect național pe fondul isterie non-stop create de propaganda occidental pe Xinjiang, Taiwan, Marea Chinei de Sud și Hong Kong.

    Vino și alătură-te petrecerii
    Oricare ar fi capriciile vestului atlanticist, ceea ce contează pentru masele Chineze este modul în care noul plan cincinal va oferi, practic, ceea ce Xi a descris anterior ca fiind o reformă economică „de înaltă calitate”.
    Lucrurile arata bine pentru powerhouses Shanghai și Guangdong – acestea au ajuns deja la 6% creștere. Hubei – unde au apărut pentru prima dată cazurile covid-19 – vizează de fapt 10%.
    Bazat pe activitatea frenetica a mediei, încrederea opiniei publice în conducerea de la Beijing rămâne solidă, având în vedere o serie de factori. China a câștigat „războiul de sănătate” împotriva lui Covid-19 într-un timp record; creșterea economică a revenit; sărăcia absolută a fost eradicată,

    Conform calendarului inițial; statul-civilizație este ferm stabilit ca o „societate moderat prosperă” la 100 de ani de la fondarea partidului comunist.
    De la începutul mileniului, PIB-ul Chinei a crescut în ultimii 10 ani, PIB-ul s-a dublat, de la 6 trilioane la 15 trilioane de dolari.
    Nu mai puțin de 99 de milioane de oameni din mediul rural, 832 de județe și 128.000 de sate rurale au fost ultimii care au fost excluși din sărăcia absolută.

    Această economie hibridă, complexă este acum chiar angajata în crearea unui elaborate, „dulce” capcane pentru firmele occidentale.
    Sancțiuni? nu fiți naivi. veniti aici și bucurați-vă de a face afaceri într-o piață de cel puțin 700 de milioane de consumatori.
    După cum am observat anul trecut, procesul sistemic în joc este ca un amestec sofisticat de marxism internaționalist cu confucianism (armonie fara conflict): cadrul pentru o comunitate cu un viitor comun pentru omenire.
    O țară – de fapt, o civilizație-stat, axat pe misiunea sa istorică reînnoită ca superputere re-emergenta.
    Două ședințe in acest show “Lianghui” și atât de multe obiective – și toate acestea realizabile.

    Sursa: https://www.zerohedge.com/geopolitical/escobar-shape-things-come-china

    De asemenea:
    https://www.zf.ro/business-international/cu-china-ajunsa-la-al-xiv-lea-plan-cincinal-cel-care-i-ar-putea-19710935

    https://www.lovemoney.com/gallerylist/74915/the-tech-and-inventions-that-show-why-china-is-the-best-in-the-world

    https://www.youtube.com/watch?v=_bvamuds5gw

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Go to Top