Recent,Volodymyr Zelensky a spus că discuțiile pe care Emmanuel Macron le poartă cu președintele Putin sunt „în zadar” și a apreciat că „nu este corect” ca președintele Franței să fie pregătit „să facă concesii diplomatice Rusiei”.
Război sau Pace. Șansa pierdută a păcii ─ Acordul Minsk II
I. Demonstrațiile pro-occidentale din noiembrie 2013 – februarie 2014 din Piața Independenței (Maidan Nezalezhnosti) de la Kiev, care au culminat cu luptele de stradă din 18–20 februarie, soldate cu peste o sută de morți, au dus la înlăturarea președintelui Viktor Ianukovici și a guvernului său. https://en.wikipedia.org/wiki/Maidan_Nezalezhnosti
Imediat după victoria Euromaidanului la Kiev, în regiunile locuite majoritar de ruși, în special Lugansk și Donețk, au izbucnit demonstrații „anti-Maidan”, în oglindă cu cele de la Kiev. Guvernul central a trimis trupe („Anti-Terorist Operation”), inclusiv Batalionul Azov, și confruntările au degenerat într-un coflict armat, care, până în 2022, făcuse, de o parte și de alta, 13000 de victime. https://en.wikipedia.org/wiki/2014_pro-Russian_unrest_in_Ukraine
II. În septembrie 2014 și februarie 2015, președinții Franței, Federației Ruse, Ucrainei și cancelarul Germaniei (“formatul Normandia” https://en.wikipedia.org/wiki/Normandy_Format ) s-au întâlnit la Minsk, în încercarea de a pune capăt conflictului din Donbas.
Printre cele 13 puncte ale acordului Minsk II (11-12 februarie 2015) (slide 1), dincolo de:
1. Încetarea imediată și extinsă a focului, care nu a fost respectată de niciuna dintre părți, decât sporadic, esențiale sunt:
4. Inițierea dialogului despre înființarea auto-guvernării regiunilor Donețk și Lugansk
8. Reluarea legăturilor socio-economice, inclusiv plata pensiilor (de către guvernul de la Kiev)
9. Restaurarea controlului granițelor guvernului ucrainean
11.Reformă constituțională în Ucraina, inclusiv descentralizare și mențiuni specifice pentru Donețk și Lugansk
Președintele Petro Poroșenko a semnat acordul Minsk II, dar nu i-a dat curs. Mai mult, a promulgat, în septembrie 2017, Legea (xenofobă a) Educației, conform căreia pe întreg teritoriul Ucrainei învățământul nu se va mai desfășura în limbile minorităților naționale (rusă, română, maghiară) decât la nivel preșcolar (grădinițe) și primar, în paralel cu cel în ucraineană.
III. La 17 februarie 2015, Consiliul de securitate al ONU adoptă Rezoluția 2202 (slide 2) prin care se dă o validare internațională acordurilor de la Minsk.
IV. La 9 decembrie 2019, după trei ani de paralizie a procesului de pace, a avut loc, la Paris, ultima întâlnire în format Normandia la nivel de șefi de state (slide 3), de data aceasta cu președintele Emmanuel Macron ca amfitrion și principal promotor al tratativelor de pace și Volodymyr Zelensky președinte al Ucrainei (din mai 2019).
”Faptul că ne aflăm împreună este în sine un rezultat important”, a spus Emmanuel Macron. El a catalogat acest război drept ”o rană deschisă în inima continentului european”
Președintele Vladimir Putin a cerut respectarea strictă a acordurilor de la Minsk.
Mandatul președintelui Zelensky era practic limitat: la Kiev se desfășura un miting sub lozinca “Nici o concesie Rusiei”.”Ucraina nu-şi va ceda niciodată teritoriile sale” – Donbasul şi Crimeea deja anexată de către Rusia -, nu va accepta o ”federalizare” şi nu va permite nimănui ” să-i influenţeze vectorul dezvoltării proeuropene”, este ultimul cuvânt al lui Zelenski. Prin aceasta conducerea Ucrainei a pulverizat ultima șansă a unei rezolvări diplomatice a conflictului din Donbas.
V. Președintele american a cerut Congresului să deblocheze un ajutor suplimentar pentru Ucraina. Pachetul include peste 20 de miliarde de dolari ajutor militar, 8,5 miliarde ajutor economic și 3 miliarde de dolari ajutor umanitar. Liderul de la Washington a respins acuzaţia Moscovei că Statele Unite ar duce un război prin intermediari (“război proxi”) în Ucraina.
Prof. Dr. Tiberiu Tudor
Comenteaza