Clopotul Mântuirii și Dăinuirii noastre
Contains Link
Stan Pățitu 7 hours ago
acum am înțeles despre ce vorbiți. Pe ruși n-o să-i depășească nimeni din acest punct de vedere. Ei au amplasat cele mai grele clopote în cele mai înalte clopotnițe. Aveți aici lista cu clopotnițe ortodoxe și analizați cu lista de clopote pe care am trimis-o deja:
https://en.wikipedia.org/wi…
https://en.wikipedia.org/wi…
”The Ivan the Great Bell Tower today contains 22 bells. Of these, 18
small bells hang in the base and in the middle of the bell tower. Of the
four large bells, one is named the Upsensku Bell, and weighs 65.5 tons. It rings traditionally among the largest religious festivals such as Easter, and was made in the early 16th century.”
numai ăsta a lui Ivan Turbincă e de 65,5 tone și în stare de funcționare.
uitați-vă pe lista cu clopotnițe pentru înălțime. Cea mai înaltă e la St Petersburg (Leningrag) dar nu are cel mai greu clopot din Rusia.
CM din București va fi cea mai înaltă la vîrf, turla plus crucea, dar nu va avea nici ea cel mai greu clopot în funcționare la creștini. Nu-i vom depăși pe ruși la clopote și turle niciodată. Uitați-vă cu atenție la lista cu clopote unde aveți greutatea și unde este amplasat. Cel mai mare a fost al țarului, pînă a luat foc turla. Cel mai mare din istorie care a funcționat a fost în Burma, pe care portughezii au vrut să-l care la ei acasă. S-a scufundat corabia la afluența a două rîuri mari, unde se află îngropat în nămol. Se fac în continuare încercări de recuperare. E acoperit de un strat gros de mîl, care face și mai dificil efortul de recuperare. Dacă burmezii vor reuși să-l scoată, va deveni din nou cel mai mare clopot construit vreodată. Oricum îl întrece pe cel din China, care e ultimul cel mai mare în stare de funcționare.
la budiști tradiția e să poți să-l faci să sune. Oricine are dreptul să sune clopotul. Din cauza asta ele se amplasează jos pentru ca lumea să aibe acces. Au în general o alee cu clopote mai mici, unde lumea sună clopotele și se roagă la Buda.
Rezistența e foarte importantă și nu numai la cutremure, dar în primul rînd la foc. Multe turle de biserici au avut probleme cu focul. Migratorii în jafurile lor obijnuiau să dea foc bisericilor și mănăstirilor după ce le jefuiau. Un alt motiv a fost folosirea bronzului pentru ghiulele de tun. S-a întîmplat și la noi. Unii domnitori au topit clopetele în vreme de răstriște, sau au dat foc unor mănăstiri în luptele interne pentru putere. Clopotele și clopotnițele au o istorie întreagă. Dar nu uitați că în lumea creștină nu-i va depăși nimeni pe ruși în materie de clopote și turnare de clopote mari, cît și amplasarea lor la înălțime foarte mare.
clopotele de 25 de tone intră la categoria mică. Mijlocii sînt la 60-70 de tone, iar la mare se discută de peste 100 de tone.
aveți dreptate cu performanța inginerească de a ridica la înălțime asemenea greutăți. Mai ales pe vremea lui Ivan Turbincă, 65,5 tone în secolul XVI sau a clopotului țarului la începutul secolului XIX.
într-un filmuleț trimis puteți vedea cum l-au bătut pe cel al țarului suspendat jos. E nevoie de mai mulți oameni. 4 în interior și alții din exterior care trag de sfori.
am învățat sculptură în metal prin turnare de la sculptorul Constantin Daniel. Nu știu dacă mai trăiește. El se ocupa și de turnarea de clopote pentru biserici. Am fost odată cu el într-o vacanță să-l ajut și să-nvăț meserie. Problema cea mai grea cu turnarea e să nu explodeze forma la turnare. Asta e cea mai grea parte la turnarea în metal. Dacă forma nu e foarte bine uscată explodează la turnarea metalului. Cei care toarnă clopote riscă cu viața. Am pățit-o și eu cu un portret, care nu e un clopot. Totuși a dărîmat o sobă de teracotă și a spart zidăria într-un colț al atelierului. Numai ĂL de sus m-a ferit să nu treacă prin mine nici-o bucată. A fost o minune dumnezeiască. Forma trebuie să stea la uscat săptămîni de zile pînă cînd pierde toată apa posibilă, altfel în contact cu metalul încins explodează.
să țineți minte de la Stan Pățitu, că pe ruși nu-i va depăși nimeni, niciodată, în lumea creștină, și în general prin amplasarea lor la înălțime foarte mare. Imediat ce va apare o concurență, ei vor turna unul și mai mare. Deocamdată nu au concurenți în lumea creștină.
ce mă deranjează e că atît executantul celui de la București, cît și cei care au preluat poveștile lui, nu au verificat nimic și i-au ignorat pe ruși. Politica e una și priceperea și realizările unui popor e alta.
Constantin cel Mare a construit la Constantinopol un obelisc zidit din piatră și o columnă rotundă de piatră. Ca să nu se dărîme la cutremure, au folosit brățări de bronz, ca cercurile la butoi. Cruciații cînd au atacat Bizanțul, au desfăcut brățările din bronz pentru ghiulele de tun. Surprinzător a scăpat cutremurelor, deoarece și Turcia e o zonă seismică. Acum e consolidată cu armături de fier. Mai mult bronzul era poleit cu aur. Cruciații prima dată au crezut că se îmbogățesc cu aurul brățărilor. Din păcate n-au putut să facă decît ghiulele de tun din bronz. Tot cruciații au distrus o groază de monumente antice, temple și edificii, etc., pentru a construi fortărețe în imediată apropiere de monumentele respective. Cele mai mari pierderi au fost templul lui Artemis din Efes și Mausoleumul lui Mausolus din Halicarnasus, două din cele 7 minuni ale lumii antice. Înaintea lor Teodosius și Iustinian au demolat multe temple și monumente antice și au folosit piatra la monumentele construite de ei. Apoi au venit turcii după cruciați și au distrus și ei tot pentru fortărețe. Cu toate astea Anatolia rămîne cel mai bogat teritoriu în vestigii antice. Efes a fost considerat Roma mică, deoarece era al doilea oraș în antichitate ca mărime. A rivalizat cu Roma. Tracii s-au bucurat de un statut special, deoarece mulți romani se considerau descendenți traci și mulți împărați romani au investit foarte mult în Tracia, care a fost clientelară nu sub ocupație, mai ales cea anatoliană unde se află memorabila Troia, Ilium pentru romani de la Ilios din grecește, Ilia pe limba tracilor, orașul dedicat lui ILUS.
https://en.wikipedia.org/wi…
și
https://en.wikipedia.org/wi…
nu se știe data execuției, dar e numit după Constantin al VII-lea care l-a consolidat în secolul X.
o altă demonstrație de forță la vremea ei a fost și Coloana Infinitului a lui Brăncuși. Problema a fost de turnare dintr-o bucată ca dimensiune, înălțimea plus vreo 5 metri încastrați în fundație. Iar cea mai mare problemă la vremea respectivă a fost transportul de la turnătorie la Tîrgu Jiu și ridicarea ei în picioare.
greutatea ei este de peste 29 de tone, cu 4 tone mai grea decît clopotul CM. Deci transportul ne omoară mai ales la vremea aceea. Nimeni nu dă impoartanța cuvenită transportului, care e o altă prblemă de luat în calcul.
o mare minciună pe care o vehiculează wikipedia în română, este că comuniștii numai au plănuit s-o dea jos. Nu este adevărat. Au și încercat dar n-au reușit din cauza greutății și a încastrării într-un bloc masiv de beton. Au reușit numai s-o strîmbe puțin.
aici la subiectul ăsta sînt de acord cu surena. Românii puteau să execute clopotul și structura turlei de susținere. Nu era nevoie să comisionăm lucrarea la străini. Avem ingineri și sculptori foarte buni capabili să realizeze așa ceva, chiar la scară mai mare dacă e nevoie. Ca să nu mai vorbim că ne-ar fi costat mai puțin și ar fi fost și o treabă de mîndrie națională. Așa banii pleacă din țară și mîndria națională se stinge. Nu sînt de acord cu ce-au făcut deloc. Ca să nu mai vorbim și de inginerii de rezistență și ingineria românească în general, mai ales cînd vine vorba de cutremure. Deși avem unele din cele mai dezastruoase cutremure din lume, regulamentele în construcții sînt dintre cele mai serioase, din care cauză avem cele mai puține pierderi. Școala românească a dat lecții dapdv tot timpul. La cutremurul din 1977 au căzut doar clădiri vechi care mai fuseseră scuturate serios înainte și construcții noi unde constructorii au furat din oțelul pentru armături, folosind oțeluri inferioare și profile mai mici la bare. Proiectele de rezistență erau bine întocmite. Constructorii ăia responsabili pentru dezastre la clădirile noi trebuiau beliți. La clădirile vechi care s-au întîlnit în istoria lor cu mai multe cutremure sînt scuzabili, deoarece crăpăturile, trepidațiile și fisurile în timp distrug armăturile împreună cu ruginirea armăturilor care ajung să fie expuse umezelii. Dar asta nu înseamnă că ele n-au fost proiectate corespunzător pentru gradul seismic pe zone în România.
profesorul Alexandru Cișmigiu a fost o somitate pe plan internațional. A ajuns șeful comisiei internaționale pentru evaluarea dezastrelor produse de cutremure, care avea și misiunea de refacere și stabilirea reglementărilor și legilor în proiectare și construncții. Șef de lucrări la Saraievo după catastrofă, la Lima, etc., și a fost foarte bun prienten cu specialiștii din Japonia, care-l consultau mereu. Teoriile lui mai ales în cazul structurilor speciale au fost apreciate pe plan internațional și urmate ca dogme de proiectare antiseismică. România nu prea are structuri speciale. Cu puținele exemple pe care le avem nu ne putem evidenția. Realitatea e că în zonele cu grad mare de seismicitate, nici nu se justifică economic, din cauza prețului foarte ridicat în execuție. Adică mult circ pentru nimic, mai ales că există și riscul foarte mare la cutremure de proporții.
Casa Poporului este ca volum construit cea mai mare construcție din istorie după piramida lui Keops din Egipt. Pentagonul din America nu depășește volumul construit al CP. El depășește doar la suprafața desfășurată a nivelelor. Dar să nu uităm că înălțimea nivelelor la Pentagon este de birouri de cazarmă, nu de săli de spectacole ca la CP. Clasificarea după suprafața desfășurată a nivelelor folosită de cartea recordurilor e greșită. Construcțiile ca mărime se clasifică după volumul construit. Occidentalii insistă cu șmecheria pentru a nu pierde primul loc în lume cu Pentagonul.
apoi mai este și alt aspect al locuirii și folosinței. Piramida lui Keops a fost doar un mormînt, deci o construcție nefolosită, față de Casa Poporului. Aici Casa Poporului cîștigă din nou atît față de piramida lui Keops, cît și față de Pentagon, deoarece e cea mai mare construcție folosită din istorie. În plus mai e și buncăr antiatomic.
un alt record e și prețul de 6,5 miliarde de dolari la vremea respectivă. Dapdv o consider tichie de mărgăritare, conform zicalei: ce-i trebuie chelului, sau ce-i lipsește chelului? Noi n-aveam mîncare, curent și gaz, dar cheltuiam atîția bani ca să batem toate recordurile. Am făcut bine sau rău, rămîne o discuție deschisă. Ne trebuia sau nu așa ceva? Iar cînd mă gîndesc cine beneficiează de ea, și ce sfori se trag înăuntrul ei împotriva românilor, îmi piere și cheful de a mai discuta despre recorduri în construcții.
e valabil și pentru Catedrala Mîntuirii. În situația în care se află România dpdv economic, etc., cred că e o cheltuială mare, cînd românii n-au nici bani să trăiască decent. Cheltuiala asta va spori datoria externă. N-o va micșora. Dar se pune întrebarea: facem bine sau rău? Ne trebuie sau nu ne trebuie acum așa ceva? Dpdv al identității și unității mai mult ca sigur că ne trebuie, pentru că sînt atacate, dar cînd ne uităm și la buzunare în care bate vîntul și trăim pe datorie, mai că nu ne trebuie acum așa ceva. Ca să nu mai vorbim că bate al treilea la ușă și ne prinde iar nepregătiți, mai ales fără armată, pe care forțele răului au micșorată aproape de dispariție.
bandiții din interior împreună cu clica internațională din exterior, nu numai că ne-au distrus economia și ne-au vîndut, făcîndu-ne datori pe vecie, dar ne-au și redus armata ca să nu ne putem apăra în caz de nevoie Și să nu uităm că nici nu ne putem adăposti în biserici, care au fost pradă tunurilor, așa cum s-a întîmplat în Moldova la ocupația rusească. Nu cred că vom scăpa nici acum de așa ceva. Nici Catedrala Mîntuirii nu e de neatins cînd românii disperați vor încerca să se adăpostească în ea în speranța că Dumnezeu îi va apăra. Pînă la el mai sînt și tancurile, bombele și rachetele.
numai bandiții vor scăpa, refugiindu-se în buncărul antiatomic construit de români cu mari sacrificii. Românii vor fi carne tun. Singura speranță ne rămîne în Dumnezeu, deoarece românii nu mai pot spune înc-o dată: pe-aici nu se trece(!), cu armata pe care-o avem. Doamne-ajută!
domnule Coja,
nu glumeam cu Trinitatea Laurei, Trinity Lavra. E la 70 km de Moscova. Aveți nevoie de 4 zile. O zi zbor și cazare la Moscova, mai la periferie spre Trinitatea Laurei, unde e și mai ieftin. A doua zi cu autocarul și vizită la Patriaria Rusiei. Dormiți în localitate. Iar a doua zi vizitați muzeul patriarhiei. A treia zi vă întoarceți la Moscova unde vizitați Kremlinul și cantrul Moscovei. A patra zi vă întoarceți la București. Deci 4 zile și 3 nopți, cu cazare și masă, zbor cu avionul și deplasare cu autocar de la ruși.
Vorbiți cu patronul firmei Filadelfia Turism, să organizeze un proiect pentru 30-40 de persoane, un autocar angajat de la ruși. Reduce costurile pe căciulă. Dacă tot ați ajuns la Vatican, de ce să n-ajungeți și la patriarhia ortodoxismului. Vă garantez că n-o să vă pară rău! Patriarhul și-a mutat sediul la Moscova după 90. Important e să ajungeți la Trinitatea Laurei unde e adevăratul sediu al patriarhiei ruse.
n-ați reacționat cînd v-am spus că Stalin a retrocedat proprietatea bisericii, deoarece fusese naționalizată de bolșevici. A fost ateu dar totuși cu biserica nu s-a jucat. Ce părere aveți de asta?
Stiam de Stalin că și-a schimbat atitudinea față de Biserică în timpul Războiului, ca să ridice moralul trupelor și disponibilitatea lamsacrificiu. Prea multe nu știu,
https://en.wikipedia.org/wiki/Trinity_Lavra_of_St._Sergius
nu are versiunea în română, iar în franceză e subțire față de versiunea în engleză.
aici aveți ceva imagini mai bune:
http://www.uec.eu/holy_trinity_lavra_of_saint_sergiev.html
clopotnița are 5 registre. La al treilea se află clopotul de 67 de tone. Are vreo 22 de clopote de diferite mărimi.
tot la mănăstirea asta se află și academia de teologie a Rusiei.
altă adresă cu imagini aveți aici:
https://www.google.com.au/search?q=trinity+lavra+images&client=firefox-b&tbm=isch&imgil=HjJnSkU2lDWpeM%253A%253BdYHekhDTC1KxkM%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fwww.thehistoryhub.com%25252Ftrinity-lavra-of-st-sergius-facts-pictures.htm&source=iu&pf=m&fir=HjJnSkU2lDWpeM%253A%252CdYHekhDTC1KxkM%252C_&usg=__YvPRaHhn_NktwLyLK6K_NX6MqHE%3D&biw=1011&bih=626&ved=0ahUKEwj07oOZqL3TAhXEGZQKHYAzAD8QyjcIPQ&ei=FQ3-WLSQDcSz0ASA54D4Aw#imgrc=HjJnSkU2lDWpeM:
și cu clopotnița aici:
https://www.google.com.au/search?q=trinity+lavra+bell+tower&client=firefox-b&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwiKnc-nqr3TAhUDFJQKHVrLCjcQsAQIIw&biw=1011&bih=626#imgrc=qSw_6X7OuX1QdM:
un alt loc interesant de vizitat e Ermitajul în St Petersburg, unde au un muzeu cu antichități, papirusuri egiptene și chiat statui de daci, etc.
https://m.monitorulsv.ro/Local/2010-03-27/Sunetul-magic-al-clopotelor-din-bronz-si-argint-din-Patrauti-fereste-satul-de-grindina
https://uploads.disquscdn.com/images/e27b6ae6638143aa19fc77e2c9f0e120ae16b410d950335f8ddb90157d0df00b.png
chiar dacă nu-mi place pseudonimul, deoarece nu e românesc, apreciez sincer intervenția. Intenția contează, mai mult decît orice. Să fi iubit!
afirmația lui Iorga e foarte adevărată. Fără reproș sau laude. În ultima vreme lumea academică încearcă acțiuni de denigrare. Că a fost mason. Că și-a urmărit interesul personal. Etc., etc. Nu mă interesează. Într-o lume de mișei, etc., Eminescu a spus-o mai bine decît mine. Indiferent de ce vor circarii lumii, calitățile unei nații nu se pot modifica decît cu dinamitarea ei, sau ștergerea ei din istorie. Eu atîta știu. Nu știu mai multe.
apreciez intervenția!
ERATĂ
numele profesorului meu de sculptură este DARIUS CONSTANTIN, nu DANIEL. A fost din viteză la o discuție pe ecranul de sticlă.
îmi cer scuze față de colegii de discuții, în memoria profesorului meu de sculptură.
M-a deranjat lipsa de neîncredere a BOR în clopotarii romani și nu costul clopotului ori costurile catedralei. M-a deranjat și faptul ca la proiectarea catedralei nu s-a avut în vedere bisericile și catedralele existente a căror frumusețe va umbri impunătoarea catedrala. Revenind la comentariul colegului Stan Pățitu din repezeala a strecurat câteva erori: cruciații nu aveau cum să ia bronzul pentru tunuri la 1204 pentru ca nu se inventasera, coloana șerpuita a lui Constantin a fost luata din templul lui Apollo de la Delphi și fusese ridicata în cinstea victoriei de la Plateea. Se spune ca din bronzul capturat de la persani s-au construit capetele șerpilor.
Despre limba tracilor nu știm mare lucru și cum nu știm e mai bine sa tăcem decât sa fabulam.Un mare învățat iezuit, Athanasius Kircher, s-a chinuit toată viata sa descifreze hieroglifele egiptene. Din păcate în ciuda a doua lucrări monumentale nu a reușit sa descifreze scrierea egipteana iar toate ipotezele lui sunt eronate. Champollion a reușit să o descifreze pentru ca a avut Piatra de la Rosetta care cuprindea textul în trei limbi. Deci nu a pornit de la zero.
Casa poporului reprezinta un mormânt, respectiv mormântul idealurilor tinerilor morți în ’89 care au crezut ca pot schimba lumea, a fost construita pentru activiștii pcr și a rămas tot pe mana lor, activiștii politici care, preocupați cu propriul buzunar, sunt nepăsători la faptul ca (inca) nu e terminata și începe sa se degradeze. Mai este și mormântul sfârșitului încrederii românilor în Ceaușescu pentru ca a fost realizata într-o perioada de lipsuri, de privațiuni pentru a demonstra ce? Ca Nea Nicu l-a întrecut pe Iustinian care la rândul lui îl întrerupe pe Solomon. Dar Solomon, Iustinian construisera pentru popor un loc de rugăciune, reculegere și meditație în timp ce Nea Nicu a construit pentru vanitate.
dragă colega,
ca întotdeauna te repezi să conduci discuția în direcțiile matale, și ignori ce spun colegii de discuție. Unde m-am referit la anul1204? Cruciadele au mers pînă la venirea turcilor. C-or fi făcut altceva din bronzul brățărilor de bronz de la Columna lui Constantin, treaba lor ce-au făcut cu bronzul. Scări de șei sau ghiulele mai tîrziu, e mai puțin important. Ce se știe sigur din relatările istoricilor este că cruciații au desfăcut brățările de bronz de la COLUMNA lui Constantin.
– din păcate dumneata confunzi COLUMNA lui Constantin cu COLUMNA ȘERPILOR, care este cu totul altceva. Pe aia au desfigurat-o turcii mai tîrziu. Există stampe de epocă executate de
turci cu ea întreagă, adică șerpii aveau capetele cînd au venit turcii. Șerpii și-au pierdut capetele ceva mai tîrziu. Deci eu vorbeam de una, iar dumneata vorbești de altceva de care eu nici n-am pomenit măcar. N-ai avut răbdare să citești articolele la lincurile trimise, dar te-ai repezit să găsești greșeli. Uite-aici despre ce vorbeam eu:
https://en.wikipedia.org/wiki/Column_of_Constantine
– iar aici ce vrei dumneata să discuți, despre care eu n-am deschis gura deloc:
https://en.wikipedia.org/wiki/Serpent_Column
să revenim la subiect! COLUMNA lui Constantin avea niște brățări de bronz care încorsetau blocurile cilindrice de piatră. Precum cercurile de la butoi, pentru a evita alunecarea în caz de cutremur. Alea au fost desfăcute de cruciați mai tîrziu, nu la anul pe care-l fixezi dumneata, deoarece eu nu am pomenit nici-un an. Cruciadele s-au stins numai la venirea turcilor. Mai mult chiar înainte puțin cele două biserici au vrut să se unească împotriva turcilor cu toate divergențele avute peste 400 de ani.
”During the middle of the 15th century, the Latin Church (Roman Catholic Church) tried to organise a new crusade aimed at
restoring the Eastern Roman or Byzantine Empire, which was gradually being torn down by the advancing Ottoman Turks. The attempt failed, however, as the vast majority of Greek civilians and a growing part of their clergy refused to recognize and accept the short-lived near-union of the Churches of East and West signed at the Council of Florence and Ferrara by the Ecumenical patriarch Joseph II of Constantinople.
The Greek population, reacting to the Latin conquest, believed that the Byzantine civilization that revolved around the Orthodox faith would be more secure under Ottoman Islamic rule. Overall, religious-observant Greeks preferred to sacrifice their political freedom and political independence in order to preserve their faith’s traditions and rituals in separation from the Roman See.
In the late 14th and early 15th centuries, „crusades” on a limited scale were organised by the Kingdoms of Hungary, Poland, Wallachia, and Serbia. These were not the traditional expeditions aimed at the recovery of Jerusalem but rather defensive campaigns intended to prevent further expansion to the west by the Ottoman Empire.[60]” During the Ottoman siege of
Constantinople in 1453, up to 2,000 Venetian and Genoese volunteers formed part of the approximately 9,000 defenders of the city. [61]”
https://en.wikipedia.org/wiki/Fourth_Crusade
– mai tîrziu grecii au plătit amarnic că nu s-au alăturat lumii creștine împotriva otomanilor, dar asta e altă poveste.
– despre COLUMNA Șerpilor. Ea exista cu mult timp înainte de venirea perșilor la Delfi. Din bronzul perșilor au executat grecii capetele e o aiureală. Ei existau de mult timp se vede din stilul reprezentării. La vremea aceea grecii atinseseră rafinamentul reprezentării figurative naturaliste. Șerpii au tente de geometrizare, modalitate de exprimare în arta grecească, care era depășită la vremea războiului de la Plateea. Șerpii n-au pățit decît să-și piardă capetele mult mai tîrziu, iar asta s-a petrecut la Istanbul, nu la Constantinopol, deoarece pe vremea cînd și-au pierdut șerpii capetele, Constantinopol se numea deja Istanbul. Șerpii i-au primit pe turci cînd au venit cu capetele ridicate. COLUMNA ȘERPILOR a fost mutată de Constantin cel Mare de la Delfi la Constantinopol, și a amplasat-o la HIPODROM. Povestea cu capetele din bronzul perșilor e o poveste scornită de un istoric mult mai tîrziu, și preluată prin telefonia fără fir mai departe. Foarte mulți geografi călători au făcut afirmații în scrierile lor, care n-au legătură cu realitatea istorică, demonstrată de dovezi materiale. Unul din capete fără mandibula de jos a supraviețuit în muzeul din Istanbul. Se poate face analiză spectografică a bronzului, dacă nu cumva s-a și făcut, și stabilii exact proveniența bronzului.
– un alt motiv de logică e și faptul că sub nici-o formă grecii nu puteau să facă columna fără capete, și apoi să aștepte pînă vin perșii să le facă și capete șerpilor. Mai mult bronzul trebuie turnat dintr-o bucată. Nu prea se poate cîrpii. Am turnat în bronz. Dvs ați turnat vreodată-n bronz?
– în vîrful COLUMNEI lui Constantin, nu a Șerpilor, a fost ridicată inițial statuia lui Constantin cel Mare, cu coroană de raze solare și sulița în mîna dreaptă. Nu mai există de mult la locul ei. Unii spun că a vrut să fie reprezentat ca Apolo, iar alții spun ca soarele, SOL INVICTUS, dacă tot îl venera pe Mitra. Știu că sînteți convins că mitul lui Mitra a fost un mit persan. Din păcate în realitate a fost un mit frigian, preluat atît de perși, cît și de romani.
– celălalt monument la care mă refeream este OBELISCUL ZIDIT.
https://en.wikipedia.org/wiki/Walled_Obelisk
– altă mîncare de pește, ridicat tot de Constantin cel Mare, care nu este dintr-o bucată de piatră, ci din pietre tăiate în formă de blocuri prismatice.
– scrierea tracă?! Unde s-a discutat așa ceva? Iar despre afirmațiile făcute de dumneata la acest capitol, nici nu doresc să discut aici. Treaba dumitale ce cunoști sau nu cunoști despre scrierea tracilor. Nu mă privește. Ce știu eu este că nu am cum să discut cu dvs așa ceva, deoarece se vede din cele spuse că nu ați acumulat suficiente cunoștințe în domeniu. Lăsați-i pe alții să-și exprime opiniile și să facă afirmații la acest subiet. Pot să spun doar atît: nu cunoașteți scrierile tracilor și nici inscripții, ca să puteți dvs trage concluzii și emite teorii. E un domeniu total străin dvs. Pentru liniștea dvs pot să vă spun doar atît: există inscripții bilingve și trilingve, una din scrieri fiind scriere tracă. Mai există deja și glosare, cît și școli de lingvistică, care studiează scrierile trace. Chiar și celtă sau șcită de exemplu.
– despre Casa Poporului pot să vă spun că indiferent ce-a vrut Ceaușescu, sau istoria după el, este o demonstrație de forță a poporului român, care cu mari sacrificii a realizat cea mai mai mare construcție din lume și chiar din istorie, depășind și piramida lui Keops, dacă luăm în calcul că e o clădire folosită, nu un mormînt, deoarece ea e folosită, și va fi în continuare, dacă nu va fi bombardată, mult timp de-acum încolo, indiferent cine va sta pe scaunul de domnie. Politica e una și realizările unui popor e cu totul altceva. Aveți ceva cu Ceaușescu sau cu realizările poporului român? Nu e totuna.
– alt aspect e cel al renovării și întreținerii. Orice construcție are nevoie de așa ceva în timp. Bandiții care-o folosesc acum o lasă să se degradeze. Cînd se execută proiectul, deja se iau în calcul și costurile de întreținere în exploatare: reparații, renovări, zugrăvire periodică, etc., inclusiv costul pentru demolare după ce clădirea și-a epuizat viața ei. Dvs la cîți ani zugrăviți din nou casa? N-o zugrăviți deloc? Dacă se strică hidroizolația, n-o reparați? Bandiții care se folosesc de ea acum, nu vor să cheltuie, deoarece nu mai pot fura banii destinați cheltuielilor pentru lucrările obligatorii pe perioada exploatării. Costul de demolare e ultimula cheltuială pentru o clădire. Asta e altă cheltuială.
– ce spuneți cu un mormînt al tinerilor despre CP, e o mare jignire la adresa românilor și mai ales la adresa tinerilor, ca să nu mai vorbim și de faptul că nu văd nici-o legătură între Iustinian și Ceaușescu. La care Solomon vă referiți, deoarece nici între Solomon și ceilalți doi nu fac nici-o legătură?
– numai gașca lui Ilici a vrut să demoleze CP. Vă numărați printre ei? Alții nu prea știu.
– vorbiți de vanitate. Ceaușescu o considera un simbol al victoriei socialismului. Și Traian a considerat Columna lui ca un simbol al victoriei împotriva dacilor. Cît a reușit fiecare rămîne de discutat. Nu cred că aceste exemple au vreo legătură cu vanitatea. Comemorarea unei victorii, indiferent ce fel de victorie, rămîne o comemorare, care are rolul de a aminti posterității, că ceva s-a întîmplat cîndva. Adică sînt dovada trecerii noastre efemere pe pămînt. Oamenii lasă urme, chiar dacă se descompun după moarte.
– pot spune despre dvs că produceți multe confuzii și vă hazardați cu calificativele, fără să aprofundați materialele, și nici să analizați ce vor să spună partenerii de discuții. Au sesizat și alți colegi de discuții aici, cum ar fi povestea cu Charlemagne. N-am atras atenția pînă acum, deși există multe confunzii în comentariile dvs, pentru că nu sînt interesat să corectez pe nimeni. Afazie de sincronicitate, contiguitate și temporalitate. Am făcut-o acum pentru că dvs m-ați acuzat că am strecurat cîteva erori. Am încercat să vă rezolv erorile mele, adică confuziile pe care le faceți dvs pe marginea celor spuse de mine.
– hazardarea produce ciocniri de tot felul.
– în încheiere, doresc numai să vă atrag atenția că, dl Coja a făcut din comentariul meu ca răspuns la întrebările puse de domnia sa pe marginea clopotului comandat pentru CM, un articol. Nici nu era de fapt un articol. Nici măcar corectat nu a fost. Nici măcar întrebat nu am fost, dacă sînt de acord cu publicarea, sau aș fi interesat de publicare. A fost un simplu dialog între mine și dl Coja. Dl Coja l-a publicat ca articol, fără să mă-ntrebe de sănătate. E o expresie în limba română.
– subiectul dialogului era cel mai mare clopot în stare de funcționare. Aveți ceva de spus pe acest subiect? În afară de cele spuse deja. Nu la acest comentariu al meu, ci la articolul publicat de dl Coja, în care se afirmă fără să se verifice, că va fi cel mai mare clopot, așa cum se afirmă în articolul preluat de dl Coja. Probabil că italianul și românii care i-au preluat interviul consideră că românii sînt proști oricum, și nu știu care sînt cele mai mari clopote din lume în stare de funcționare, sau care au fost în stare de funcționare cîndva?!
Eu m-am referit la câteva inadvertente și nu vreau sa duc discuția nicăieri. Cruciații au ajuns o singura data la Constantinopol în 1204. Numai atunci puteau lua bronzul. În concluzie dacă nu le-au luat în -1204 nu mai aveau când să le ia, deci au fost luate de otomani după moartea lui Mehmet al II lea. De ce după moartea lui? Pentru că el se considera și Imperator, titlu revendicat mai târziu de Soliman Magnificul și ținea la titlu și la moștenirea romana pe care o revendica.
Constantin cel Mare a construit Coloana Arsa, după cum ii spuneau turcii, dar care initial nu a avut cercuri de bronz. Columna a fost afectata de cruciați în…. 1204 când a căzut pentru prima data Constantinopolul. Ce vezi mătăluță astăzi este rodul restaurărilor care au avut loc de a lungul timpurilor pentru ca, pe lângă jaf, columna a mai fost afectata de cutremure, incendii etc.. Coloana șerpuita a fost construita în cinstea victoriei de la Plateea din scuturile capturate de la persani.
În concluzie cruciații au jefuit Constantinopolul în 1204, în timpul cruciadei a IV a, la 1453 genovezul Giovanni Giustiniani a condus ajutorul vestic la apărarea Constantinopolului care era format din genovezi și localnici din colonia lor din Chios. Numărul acestora este prezentat diferit de surse, dar erau soldați profesioniști și au luptat până în momentul în care Giustiniani a fost rănit. Retragerea lui Giustiniani, în ciuda rugămințile împăratului Constantin XI(I) a demoralizat armata și a grăbit căderea orașului. Rănit și mustrat de conștiință Giustiniani a murit la scurt timp. Căderea Constantinopolului sub otomani este considerată cea mai mare înfrângere a creștinătății pentru ca a avut un impact psihologic deosebit. Căderea a fost consecință înfrângerii de la Varna din 1444, ultima cruciada în sensul clasic în ciuda faptului ca unii considera Bătălia de la Keresztes ca fiind sfârșitul cruciadelor. Cristos a înviat! ca nu am apucat sa spun și asta era cel mai important, restul sunt lucruri care trec pe planul doi, asa ca sa mai schimbam și noi o vorba.
Adevărat a-nviat!
problema cu cruciații creștini e mult mai complicată decît o reduceți la cruciadele de eliberare a ierusalimului.
au existat și tentative ale Romei de a îngloba imperiul roman de răsărit la imperiul cel sfînt. Nu folosesc termenul de bizantin, deoarece e greșit. A fost născocit de un istoric în secolul XIX.
a treia formă de cruciade a constat în slavarea imperiului roman de răsărit împotriva avansării turcilor în Anatolia. Tot cruciați au fost și ăia.
ați auzit vreodată de o coaliție a creștinilor din estul Europei pentru a salva imperiul roman de răsărit? Au participat Ungaria, Polonia, Sîrbia și Valahia. Turcii au capturat tunurile ungurilor. Asta m-a distrat foarte mult, deoarece neamurile au ajuns să se încaiere după 1000 de ani de la despărțire din Asia, unii ajunși creștini, iar ceilalți musulmani. Ungurii cu turcii sînt neamuri din familia ungro-turco-finică. V-ați gîndit vreodată? Iar mai tîrziu bătuta între ei a continuat. Turcii ajungînd să ocupe Budapesta.
o altă ciudățenie mare a fost o colaborare dintre cruciații din vestul Europei și turci, împotriva arabilor în nordul Africii și Egipt. Trocul era eliberarea Ierusalimului de arabi, în schimbul unor teritorii cedate turcilor din Orientul Apropiat și Egipt.
istoria e puțin mai complicată decît vor istoricii s-o simplifice.
cruciadele s-au desfășurat pe aproape 400 de ani. Toate s-au purtat în numele creștinătății, dar au avut scopuri diferite.
e valabil și cu istoria tunurilor. Au picat multe dogme istorice în ultimii 20 de ani, cînd vine vorba de istoria tunurilor. Aprofundați puțin subiectul! Pe baza noilor descoperiri arheologice, au picat multe aprecieri anterioare în legătură cu istoria tunurilor.
domnule Coja,
a fost un comentariu pentru dvs. Nu mă așteptam să-l puneți pe prima pagină. Nici nu l-am corectat. A fost doar un comentariu.
aș avea o rugăminte. Nu să corectăm greșelile de tot felul din viteză, tastatură și exprimare, dar v-aș ruga să corectăm numele profesorului meu de sculptură. Din viteză l-am botezat puțin. Numele lui e Darius Constantin, nu Daniel așa cum apare. Acum am văzut. Dacă știam corectam comentariul ca să aibă față de articol, nu de discuții în culise.
cu respect în amintirea profesorului meu de sculptură!
Mai faceți un text, cu față de articol, pe ce temă doriți, și acolo faceți corectura! Aștept!
domnule Coja,
am pus o erată mai sus pentru colegii de discuții, în memoria profesorului meu de sculptură, că a fost din viteză la o discuție. Nu am pretenția să modificăm greșelile de dactilografie și dezacordurile sau sintaxa. V-am spus deja acest lucru. Nu cred că e cazul să facem articol dintr-o discuție între noi, în care mi-ați cerut să vă clarific unele lucruri. Părerea mea.
mulțumesc oricum pentru invitație și mai ales pentru aprecierea profesională!
Na, că ai păţit-o !