Îmi cer scuze, generație, pentru postarea cu întârziere a acestui material. Să nu care cumva să crezi că am fost plecat în concediu. Cu toate că mi s-au oferit două destinații extrem de ispititoare, m-am văzut nevoit să refuz, date fiind condițiile obositoare de transport. O călătorie cu duba până pe Coasta Dalmată sau Coasta de Azur îți poate strica tot concediul, așa că am decis să rămân la Rahova, unde procesul meu de reeducare se desfășoară în mod alert și consistent, iar chipurile luminoase și bronzate ale colegilor pușcăriași îmi creează o stare tihnită de confort interior.

În această stare de confort am scris două capitole din cartea la care lucrez, am citit două cărți interesante – “O istorie a lumii moderne 1920-2000”, scrisă de istoricul și jurnalistul englez Paul Johnson respectiv “Epoca mașinilor spirituale”, scrisă de Ray Kurzweil – și am urmărit la posturile de știri evenimentele care au avut loc pe plaiurile noastre după 10 august, încercând o enumerare a lor, fără a ține cont de cronologia acestora și de importanța lor:

1. Ravagiile făcute de pesta porcină și combaterea ei cu vermorelul.
2. Încercarea disperată a securiștilor de a incapacita Jandarmeria, în vederea reușitei unei eventuale lovituri de stradă reale.
3. Revelația lui Dragnea, care și-a dat seama, în sfârșit, că nu Coldea și Kovesi înseamnă statul paralel.
4. Rudolph Giulani aude de protocoalele SRI și, foc de șucărit, îi scrie lui Iohannis.
5. Iohannis interpretează hăhăiala lui Băsescu în stil ardelenesc: Hă, hă, hă – rânjet superior și condescendent.
6. Aflăm că o ceată de asasini fioroși s-au cazat la un hotel din București, pregătind lichidarea lui Dragnea, iar în pauze zbierau cât îi țineau bojocii, textul celebrei melodii “- Unde-i baba să-i tai laba?”.
7. “Marele geostrateg al nației”, “marele analist politic”, “cel mai mare cunoscător al PSD-ului” și “cel mai rafinat intelectual de stânga”, face în direct pe un post TV, cândva respectabil, o analiză organoleptică (*) organului reproducător al lui Dragnea, stabilindu-i consistența, compoziția și dimensiunile, spre încântarea moderatoarei aflată în studio și spre corecta și elevata informare a publicului ei.

Uitându-te, generație, la enumerarea pe care am făcut-o, îți dai seama că România s-a decuplat de timpul și de lumea în care trăiește. În timp ce marile telescoape ale lumii caută înfrigurate semnele unor civilizații extraterestre, în timp ce mari centre de cercetare din lume încearcă transferul unor conștiințe în chipuri, în timp ce alte centre jonglează cu ADN-ul uman sau dezvoltă tehnologii de clonare și de transfer al e-ului, în timp ce pe planetă a izbucnit un uriaș război comercial, în timp ce americanii, conștienți de faptul că rezervele Pământului sunt pe sfârșite, își construiesc un avanpost pe Lună, de unde să inițieze colonizarea planetei Marte, românii se uită la televizor și pariază pe durata mandatului cu executare a lui Dragnea sau pe timpul de care va avea nevoie Iohannis să înțeleagă diferența dintre opinie politică și injurie.

De aproape doi ani asistăm doar la o degradare accelerată a rațiunii, a bunului simț, a clasei politice, a presei, a regulilor economice de bază, ajungându-se la o datorie totală de aproape 100 miliarde de dolari.

Cu un președinte idiot și îngâmfat, care între pauzele nesfârșitelor vacanțe nu face altceva decât să clocească planuri de dărâmare a Guvernului și de încarcerare a lui Dragnea, cu o securitate care la ordinele americanilor își trădează funcția ei de bază, vulnerabilizând țara pe care este datoare să o apere, cu o justiție înfricoșată, care din această pricină se comportă inuman și decerebrat, cu un guvern care, pe lângă faptul că nu știe pe ce lume se află, mai este și blocat în orice fel de inițiativă pozitivă (vezi proiectul de amnistie fiscală) de către același președinte care, acum ceva timp, se lăuda că lucrează la un proiect de țară (probabil că, pentru idiot, proiectul de țară înseamnă realegerea lui), cu un Dragnea care știe că odată încarcerat vor urma dosarele și condamnările grele, și nu face altceva decât tot felul de mișcări tâmpite în loc să își dea dracului odată amnistia aia, din România nu va rămâne decât câteva cioburi pe care tu, generație, nu vei mai putea să le lipești la loc.

Generație, nu sunt o Cassandra care prorocește nenorociri, nu sunt vreunul dintre acei neica-nimeni care se dau mari specialiști în finanțe sau economie, doar pentru că au o diplomă în respectivele domenii.

Înainte de a se decide eliminarea mea, pentru ca securiștii și uneltele lor să îmi fure afacerile și banii, eram unul dintre cei mai mari speculatori pe bursele lumii. Nu prin sumele rulate (care nu erau totuși prea mici), ci prin profiturile uriașe pe care le marcam. Dar, pentru a ajunge la asemenea performanțe, a trebuit să studiez ani în șir mecanismele economiei și finanțelor mondiale, economiile și finanțele marilor state, a marilor companii și corporații mondiale, până la nivel de detaliu contabil. Mi-am updatat cunoștințele de istorie, psihologie, sociologie și de antropologie socială. Îndrăznesc să spun că volumul cunoștințelor pe care l-am asimilat, atât teoretice cât și practice, depășesc în amploare, profunzime și viziune multidisciplinară, expertiza unei academii întregi. De altfel, pe baza lor am elaborat și aceea bijuterie de proiect de țară, publicat tot pe blog acum câteva luni, și din care guvernanții României n-au înțeles absolut nimic.

Așadar, când vorbesc de spargerea României, n-o fac pentru a crea impresie, ci pentru a atrage atenția asupra acestui pericol real, generat de stupiditatea, ticăloșia, ignoranța, lașitatea clasei politice și a multora dintre instituțiile statului. Astăzi, când scriu, România nu se mai poate susține nici economic, nici social și nici politic. Dezastrul inițiat de Băsescu și continuat de Iohannis-Dragnea, este aproape perfect.

(*) care se bazează pe simțuri. Examen organoleptic = apreciere a calității produselor alimentare cu ajutorul văzului, mirosului, gustului și, uneori, al pipăitului.

*

Nota redacției: Răspund celor care au protestat că ofer găzduire textelor dlui Sorin Ovidiu Vântu, „un infractor”! Îi mulțumesc dlui Mișu Croitor că a insistat și m-a bombardat cu textele dlui SOV, până am pus mâna și le-am citit, câteva. Iar azi am luat cunoștință de proiectul dlui SOV, de cele peste 70 de „materiale” scrise. Sunt impresionat de stilul inteligent și original practicat de dl Vântu. Calitatea intelectuală a textelor le situează printre textele cele mai importante scrise în zilele noastre în limba română. Persoanele de față se exclud, desigur…

Ion Coja