Cred că Israelul era mai puternic atunci decât astăzi. Drept dovadă sunt balbaielile din Liban și Siria.
Siria a dovedit că poate lupta cu armamentul sovietic iar modul de „ev mediu” de comunicare a talibanilor este atât de eficient încât în ciuda superioritatii covarsitoare tehnice, militare americane această mișcare dă lovituri de guerila care ajung subiect de predare la americani.
Imperiul lui Genghis Han este dovada cum flexibilitatea militară poate suplini inferioritatea tehnologica ori lipsa științei și strategice militare.
Cea mai mare greșeală a războinicului este automultumirea și infumurarea. SUA și mai ales Israelul de azi sunt în această situație.
P.S Televiziunea siriana și cele din Golf au prezentat imagini cu rachetele distrusese de sirieni inclusiv două neexplodate luate de ruși. Am văzut și avionul israelian doborât de sirieni și cel avariat. Acum vreo 10-15 ani pierderea unui avion în Siria ar fi dus la căderea guvernului.
P.S.S În SUA și Israel sunt câteva rapoarte interesante care arată, în primul caz, uzura armatei, în al doilea caz, pierderea entuziasmului armatei. Acestea sunt dovezi că politica militaristă a acestor state a atins maximum.

*

NR Mă întreb unde nu s-a pierdut entuziasmul armatei?! Unde militarii combatanți se mai pot identifica cu comandanții militari, iar aceștia, la rândul lor, se mai pot identifica cu liderii politici? Stă Rusia mai bine? Nu cred!… De UE ce să mai vorbim!