„Se scrie KOGAION, dar se pronunță KOJAION!”
30 octombrie 2019|Doctrină naţionalistă
Te pui cu prostu’ ?!
No issue detected
nickyesterday
n*************@gmai.com***.***.***.179
Coja e nume valaho – slav , Koža , provine de la coaja /piele , cojoc , cojocar .
********
Mă obligă domnul Nick să vorbesc despre mine…
Mi-aduce aminte de o întâmplare de la o ședință în plen a Senatului, în legislatura 1992-96. Se discuta un proiect de lege privind fondul forestier și pășunile alpine. Un domn director din Ministerul Pădurilor mă abordase în pauză și mă rugase să propun un amendament la un articol din proiect. Ceea ce am și făcut, fără să pricep prea bine despre ce este vorba. După care cere cuvîntul profesorul constănțean Gheorghe Dumitrașcu, bun prieten, care mă ia de sus:
– Dar de când se pricepe domnul profesor Ion Coja la probleme de economie montană? Domnul Ion Coja, așa cum îl arată și numele, este cojan, adică român de la câmpie, din Ialomița mai ales…
I-am răspuns în felul următor:
– Domnul profesor Dumitrașcu greșește! Numele Coja nu are nimic cu cojanii, care sunt într-adevăr oameni de la câmpie, din Bărăgan. Eu mă știu că sunt mocan, cioban de la munte, iar toți Coja pe care i-am întâlnit se trag din zona Branului, din Piatra Craiului. Iar în Piatra Craiului sunt câteva toponime legate de numele Coja, există chiar unmunte Coja. Iar muntele Piatra Craiului, îi aduc aminte domnului senator, este bănuit de mulți istorici adevărați ca fiind muntele vestit al dacilor, legendarul Kogaion! Se scrie Kogaion, dar se pronunță Koja Ion…
Firește, au urmat aplauze, iar Adrian Păunescu s-a repezit la microfon și a comentat cu entuziasm:
– Domnilor colegi, am asistat la un schimb de replici memorabil! Trebuie să le mulțumim celor doi colegi minunați pentru acest moment de excelență!
Deci, domnule Nick, numele Coja nu are nimic de-a face cu cuvîntul slav omonim, care a intrat în română și a devenit, prin diftongare coajă, cu derivatele corect semnalate cojoc, cojocar și altele.
Unii daciști au reconstituit cuvîntul dacic coja, cu sensul „capră”. Nu-mi dau seama cum au făcut.
Cum spuneam, toți Coja, destul de puțini, se trag din Bran, iar Bran este considerat a fi un sat întemeiat de ciobani aromâni pe la 1400, ca și Rășinari și Săcele (de Brașov). Este singurul caz de migrare românească din sudul Dunării în Ardeal.
Cert este că numele Coja are sigur rezonanță aromânească. Ca și alte nume ardelenești: Goga, Roja, Noja, Doja… Am cunoscut un episcop ortodox din Albania, când ne-am strâns mâna am pronunțat același nume: Coja. Era aromân. Acum este pe undeva prin SUA…
Odată, pe când eram copil, tata m-a făcut atent: „ce umbli desculț ca un cojan?!” Am aflat de mic copil că sunt mocan, un titlu de noblețe țărămească.
Mulțumesc, domnule Nick, că mi-ai oferit acest plăcut prilej de a mă umfla în pene! Am în ce, dar nu-mi prea place s-o fac!
Cu tot dragul,
Ion Kogaion
PS Marcel Petrișor chiar așa mi se adresează: Kogaion!
Comentariul asteapta aprobarea.
maxtor nu asteapta niciodata aprobarea:
nu ar fi putut,deci,
avea carnetu!
apropos:
-se speculeaza,
3,8 milioane de membrii PCR
dupa cate stim,SERIA carnetului permitea maxim 9’999’999
dar includea TOTDEAUNA un ZERO
DECI maxim 1’000’000 de nulitati!
(verificati!)
-mai e si Kojak…
-se pricepe la probleme de economie montană…atavic,
poate aplaudau muhaielele!
(era vreunu fara carnetu roshu de Partid p-acolo?)
(macar la mshora stim cine-i scria..)