.

         Piedicile în calea unirii  nemijlocite a Moldovei de Est cu România

 

În calea repetării ”schemei” unirii directe, ca în 1918, cum doresc  unioniștii de la noi, sunt  câteva piedici, care fac imposibilă realizarea reunirii. Ar trebui altă ”schemă”, alt proiect.

Piedicile, de dificultate diferită, inegală, pot fi clasificate astfel:

I.Din interiorul Moldovei de Est

  1. Perspectiva, în fața clanurilor diriguitoare, de a fi expropriați de posturile prestigioase-bănoase de președinte, prim-ministru, parlamentari, miniștri ai țării R.Moldova, în caz de ”pierdere a statalității” moldovenești.

2.Antiromânismul veneticilor minoritari din zona Komratului (”autonomiei găgăuze”), susținuți financiar de guvernul rus. În caz de reunire, acești urmași ai turcilor creștinați vor trebui să învețe  limba română — pe care nici azi nu o cunosc ,— vor fi puși în situația dizolvării autonomiei teritoriale pe criterii etnice, inacceptabile pentru România.

  1. Antiromânismul multor ruși din diaspora rusească deranjată de perspectiva necesității învățării limbii române, de ”pierderea protecției” patriei lor istorice, de fantoma sinonimului românism-fascism inventat de propaganda ruso-sovietică.

4.Antiromânismul celor 3 partide  filo-ruse, cu dirijare moscovită.

5.Antiromânismul unui segment al moldovenilor, în memoria cărora sunt depozitate amintirile despre abuzurile non-frățești ale administrației regale, care, în anii 20-30, se comporta în provincia noastră ca într-o colonie cucerită.

6.Perspectiva intrării ireversibile a Moldovei de Est în capcana Imperiului UE, cum a pățit-o România desuveranizată în plan politic, economic, financiar.

II.Din partea guvernului rus

  1. Perspectiva negativă pentru Rusia a instalării bazelor NATO de-a lungul Nistrului.

2.Perspectiva negativă pentru Rusia  de a pierde piața de desfacere a mărfurilor industriale rusești.

3.Perspectiva substituirii proprietarilor de întreprinderi ruși cu proprietari apuseni.

4.Nedorința cedării ținutului  botezat de ruși Basarabia, considerat  teritoriu ce trebuie să le aparțină în continuare.

III. Din partea conducerii Imperiului UE

  1. Abținerea: Unirea directă a Moldovei de Est cu România — țară membru al Imperiului UE — ar însemna înglobarea unui teritoriu nedomesticit încă, bulversat de inerese și orientări contradictorii.

2.Abținerea: Acceptarea de către Imperiul UE a reunirii nemijlocite a teritoriilor românești înseamnă acutizarea severă a relațiilor cu Rusia.

Diminuarea acestor piedici  este posibilă prin realizarea proiectului constutuirii Uniunii Țărilor Române, gen Uniunea Rusia-Bielarusy. Uniunea românească să fie spațiu-tampon între Rusia și Apus, echidistantă de aceste puteri, neutră și suverană.

 Vitalie Pastuh-Cubolteanu