Misu Croitor
09:57 (acum 58 de minute)
către eu
Am avut aseară o confruntare ÎN IDEI cu o persoană ortodoxă, cultă și educată, pe net… mi-a reproșat că mandria de „a fi protestant” a sfâșiat cămașa lui Hristos in mii de bucățele.
Ii înțeleg.. DAR…
Vedeți d-le Coja, mulți nu au înțeles că totuși Reforma Protestantă a sfâșiat de fapt, INDULGENTELE, minciuna, frica și superstiția promovate de Roma peste cei nestiutori si manipulați din mulțime.
Reforma a dat Biblia la oameni… i-a pus să citească.
Evident, și protestanții au avut cutumele lor… ohohoho… si inca câte.
Dar Dumnezeu in providenta Sa a îngăduit ca Reforma Protestantă să depășească frica sa se ridice si să mai stopeze din manipulările marelui Manipulator… și planul lui spre o Nouă Ordine Mondială cu un papă monarh universal.
Henry Kissinger a scris recent în cartea sa tocmai acest lucru
.. supravietuirea Reformei Protestante a împiedicat conceptul de Noua Ordine…
(Am citatul…. respectiv.)
Dar uite că acest concept de Noua Ordine a reînviat.. protestanții au adormit pe ziduri … se imprietenesc cu papa pentru că nu îl mai consideră periculos pentru libertatea religioasă.
Protestanții repetă aceeași greșeală că în Noaptea Sf. Bartolomeu…
Pentru că nu mai veghează…
Noua Ordine Creștină va fi ridicata cu ajutorul protestantilor neveghetori
împreună cu papa.
Vă spun un secret. Îl scriu cu litere mari.
AMERICA.
PROTESTANTII DIN AMERICA aflați la guvernare VOR DA PUTERE POLITICA UNUI PAPA MONDIAL…. acum ei sunt prieteni cu papa(adventiștii sunt ultima redută veghetoare a protestantismului…ei observă bine mișcările papei spre stăpânirea mondială) .
După ce papa va obține puterea… protestanții vor realiza greșeala făcută de a împinge papalitatea pe cel mai inalt piedestal al stapanirii mondiale, dar va fi prea târziu.
Papa va avea putere absoluta pe mapamond (comanda NATO….)
Se va repeta Noaptea Sfântului Bartolomeu: asculți de papa sau mori.
Dar și Dumnezeu va interveni. Domnia absolută a papei va fi de scurtă durată. Nici Dumnezeu nu îl lasă pe Marele Manipulator să facă chiar tot ce vrea el.
Dumnezeu e în control, dar si noi trebuie să veghem…
Către Misu Croitor
E firesc ca omenirea, constituită ca un întreg, să aibă o conducere și un șef în frunte! Cine să fie în fruntea omenirii? Consiliul celor 7 înțelepți ai Sionului? Mafia asiatică? Eu mă bucur dacă lucrurile ar sta cum le prezinți dumneata și lumea ar avea în frunte pe Papa de la Roma. Modul cum este ales Papa pare corect, un conclav de înalte fețe bisericești nu se poate înșela așa cum ne înșelăm noi, muritorii de rând, când îl alegem pe un Băsescu sau pe Johanis!
Papii au avut greșelile lor, căci sunt oameni, nu sfinți. Dar pentru omenire nu ar exista o instanță mai potrivită decât Vaticanul, cu ceva susținere colegială, frățească, din partea celorlalți creștini, ba chiar și necreștini care mizează pe valori morale. Avem și bandiți de anvergură planetară! Ar fi mai buni aceștia?! Căci sigur au și ei planuri de acaparare a puterii mondiale!
Nu e vorba să alegem răul cel mai mic. Vaticanul, ca și BOR, este de partea Binelui, a lui Iisus.
Doamne, ajută!
Ion Coja
D-le prof. Ion Coja.
Oare Roma s-a schimbat?
Sau doar tace și își așteaptă momentul?
Uitați cum stau lucrurile…
Actualmente Biserica Romană este blândă și ingăduitoare pentru că nu are putere de decizie politică. Epoca Revoluției Franceze a eclipsat puterea politică a papilor care tăiau și spânzurau prin Europa. Reforma Protestantă a avansat și a indicat că Roma este Antihristul. Roma se retrage… strategic, simulează „rana de moarte” după cum spune și Apocalipsa .
Dar în momentul în care ROMA va avea din nou puterea politică va face și va începe SĂ ÎȘI PERSECUTE OPONENȚII … Roma nu s-a schimbat, doar își așteaptă momentul, să i se dea puterea… după aceea se va răzbuna. Nu știe să facă altceva. Noaptea Sf. Bartolomeu stă mărturie.
Prin faptul că dvs. dati credit ideii că Biserica Stat de la Roma poate să conducă lumea pe motiv că s-ar fi schimbat, nu faceți altceva decât să contraziceti inteleptul proverb „lupul își schimbă părul, dar năravul ba”… Vai, cum uităm proverbul!
Dvs. mai susțineți necesitatea unui lider global.
Dar Biblia spune că acel lider global nu va fi nimeni altul decât (fiara)Antihrist care va primi puterea de la alti lideri „căci toți au același gând și dau puterea lor fiarei…”(Apoc. 17:13) văd că și dvs. AVEȚI ACELAȘI GÂND, de a da puterea papei, deci bătălia se dă pentru minte… „căci toți au același gând”…
Evenimentele pe planetă au evoluat. Chestia cu sionismul- secularismul, și alte „isme” (dar cine coordonează aceste „isme” ???)- sunt doar unelte-sperietori și pericole pentru a împinge lumea în brațele papei… Care așteaptă să primească puterea mondială. Este pentru aceasta că a curs atâta sânge pe planetă în două razboaie mondiale. Cineva vrea puterea!
Cine va câștiga pozitia de lider mondial?
Un PAPĂ MONDIAL va avea stăpânire absolută peste întreaga planetă. Dar va fi și de scurtă durată!
Iată, nu eu, ci Biblia spune, despre SOARTA LIDERULUI MONDIAL.
Va fi o domnie de scurtă durată căci va fi nimicit de Însuși Iisus Hristos, de REVENIREA glorioasă a Mântuitorului.
Apostolul Pavel a spus:
„Căci taina fărădelegii a şi început să lucreze; trebuie numai ca cel ce o opreşte acum să fie luat din drumul ei.
Şi atunci se va arăta acel nelegiuit pe care Domnul Isus îl va nimici cu suflarea gurii Sale şi-l va prăpădi cu arătarea venirii Sale…”
2 Tesaloniceni 2:7,8
Ideea că Vaticanul a fost implicat în declanșarea celor două războaie mondiale este sigur greșită
Ideea ca punct de plecare în cercetare nu este greșită, e chuarvbine sa o luăm în calcul, însă argumentele aduse ar putea fi greșite, sau slabe. Evident, Vaticanul nu s-a implicat direct… dar a putu influența. Primul razboi mondial a adus „un cadou” Vaticanului.. care se înființează ca Stat. De ce ar fi greșită ideea că Vaticanul ar fi tras niște sfori… argumentele pot fi oficiale sau neoficiale … cărți scrise, documente atâtea cate se mai găsesc, câte au mai scăpat. Nu uitați că „Mein Kampf” a fost scrisă de iezuitul Stampfle… și pusă pe seama lui Hitler(există voci… și nu în pustiu). Repet, argumentele pot fi greșite și eventual respinse… dar ideea în sine nu e greșită.
Cel puțin Roma a INFLUENȚAT… și vă spun de ce: Roma a avut oameni peste tot. Dictatorul Spaniei FRANCO a fost un bun catolic…
Hitler a declarat că de la ierarhia Bisericii Catolice „am avut de învățat mult”(am citatul)… Sunt texte rămase scrise și în circulație. Le-am putea citi… chiar dacă marile universitati ale lumii
le-au aruncat la lada de gunoi ale istoriei. Nu așa au procedat și cu mișcarea legionară? Însă noi suntem căutători dezinteresați ai adevărului. Adevărul este ca aurul și trebuie scos din tonele de pământ… și poate fi găsit chiar acolo unde ceilalți nu caută, pentru că așa au fost învățați să nu caute.
Încă ceva, și are legătură cu unii legionari care au fost în Spania.
Horia Sima parcă a trăit pe acolo… D-le profesor dacă scăpăm un pic câte oare nu vom afla… adevăruri care eventual nu vor fi recunoscute de marile universitati ale lumii(vândute).
Revin. Există o mărturie scrisă din interiorul Vaticanului conform căreia razboiul civil a influențat de la Roma pentru a pedepsi Spania care încerca să se scuture un pic de pretentiile clerului catolic. Pretextul cu comuniștii din Madrid ar fi fost doar pretextul pentru un razboi care a lăsat Spania însîngerată și din nou la mâna clerului catolic de care voiau să scape. VATICANUL și-a pus omul în Spania. Multi au luptat fără să știe miza secretă a luptei.
Mărturia vine din interiorul Vaticanului. Un iezuit DE GRAD ÎNALT convertit la creștinismul evanghelic… a fost sincer și a spus tot. A murit prin 1996 în chinuri grele … se presupune ca a fost înveninat de foștii săi colegi din Ordinul Iezuit… care au avut misiunea:
1) să-i distrugă reputația, ca să nu îl mai creadă nimeni… (omul făcea dezvăluiri nu glumă… )
2) eliminarea fizică.
Omul avea depus un jurământ secret în cadrul Ordinului Iezuit. L-a încălcat …trebuia pedepsit.
Apropo d-le profesor. Ati citit vreodată jurământul(extrem) iezuiților? Ar trebui. Seamănă
izbitor cu Protocoalele Sionului.
Numai că e mai „cizelat”, mai diplomat.
Dați să punem pe site jurămîntul iezuiților.
JURĂMÂNTUL de introducere EXTREM AL IEZUIȚILOR
„Eu ……………… acum înaintea Atotputernicului Dumnezeu, și a Binecuvântatei Fecioare Maria, a Binecuvântatului Sfânt Ioan Botezătorul, a sfinților Apostoli, a Părintelui meu Spiritual, Generalul Superior al Societății lui Isus, întemeiată de Sfântul Ignațiu de Loyola, în pontificatul lui Pavel III și continuând până în prezent, pe pântecele Fecioarei, Casa lui Dumnezeu, și pe toiagul lui Isus Hristos, declar și jur că Sfințenia Sa Papa este Viceregele lui Hristos și este adevăratul și unicul Cap al Bisericii Catolice Universale peste tot pământul; și prin virtutea cheilor pentru a lega și dezlega date de sfințenia sa, Salvatorul meu Isus Hristos, el (papa) are puterea de a detrona ereticii, fie că sunt regi, prinți, State, națiuni, și Guverne și că ei pot fi cu certitudine distruși.
De aceea până la capătul puterilor mele, eu voi apăra doctrina aceasta a dreptului și normelor Sfințeniei Sale contra tuturor uzurpatorilor și autorităților Protestante oricare ar fi ele, în special contra bisericii Luterane din Germania, Olanda, Danemarca, Scoția, și Norvegia și acum contra pretinsei autorități a bisericilor Angliei și Scoției, și ramificațiilor ei, stabilite în Irlanda și pe Continentul Americii și în oricare loc, contra a toți aderenții săi considerați uzurpatori și eretici, ce se opun Bisericii Mame, de la Roma. Eu acum denunț și reneg orice loialitate dată oricărui rege eretic, principe, sau Stat, numit Protestant, sau Liberal, și ascultarea de alte legi, magistrați și oficiali.
Mai mult, declar că doctrina bisericilor Angliei și Scoției, a Calviniștilor, Hughenoților, și altor nume de Protestanți sau Masoni să fie blestemate și ei înșiși să fie blestemați cei care nu renunță la acestea…”
[ Juramântul de introducere extrem al iezuiților, așa cum a fost inregistrat in „Jurnalele celui de-al 62-lea Congres, a-3-a sesiune a înregistrării Congresului Statelor Unite (1913)”, din care a fost extras. De asemenea, citat de CHARLES DIDIER în cartea sa ”ROMA SUBTERANĂ”, trad. din originalul francez (New York,1843)… ]
Discursul Superiorului către cel inițiat:
„… Ai fost învățat să plantezi în mod
insidios semințele geloziei și ale urii între statele care trăiau în pace, și să le inciți la fapte
sângeroase, antrenându-le în războaie unul cu altul, și să creezi revoluții și războaie civile în
cadrul comunităților, provinciilor și țărilor care au fost independente și prospere, cultivând artele si științele și bucurându-se de binecuvântarea păcii; să te declari de partea combatanților și să acționezi în secret în același sens cu fratele tău iezuit care ar putea să fie angajat de cealaltă
parte, dar declarat în mod deschis contra aceleia de care tu ești legat; numai ca Biserica să poată să fie cea care are de câștigat în cele din urmă prin condițiile fixate în tratatele de pace și ca
scopul să justifice mijloacele. Ai fost învățat care este datoria ta de spion, să aduni toate
statisticile, faptele si informațiile care stau în puterea ta, din orice sursă: să intri în grațiile
cercului de familie al protestanților și al ereticilor de orice fel [n.tr. aici ar putea intra și ortodoxia autocefală… orice credință care nu se supune papei] sau caracter, ca și al
comercianților, bancherilor, avocaților, printre școli și universități, în parlamente și adunări
legislative, în curțile de justiție și consiliile de stat, și să fii „totul pentru toți”, de dragul Papei, ai
cărui servi suntem pâna la moarte. Până acum ai fost instruit ca novice (ca unul care nu avea pregătire), ca neofit (un preot nou-ordinat) și ai servit ca un asistent (ai lucrat ca un ajutor),
duhovnic și preot, dar nu ai fost încă învestit cu tot necesarul de comandă în armata lui Loyola și
în serviciul Papei. Trebuie să servești un anumit timp ca instrument și călău așa cum ești îndrumat de către superiorii tăi; pentru că nimeni nu poate să comande aici dacă nu și-a consacrat
lucrările cu sânge de eretic; pentru că „fără vărsare de sânge nici un om nu poate fi salvat.”
„Eu,
________, în acest moment, în prezența Atotputernicului, a Fericitei Fecioare Maria, a
Fericitului Arhanghel Mihail, a Fericitului Ioan Botezatorul, a Sfinților Apostoli Sf. Petru si Sf.
Pavel si a tuturor sfinților și a sfintelor oști ale cerului… promit și declar că, atunci când voi avea
ocazia, voi face și voi purta război neînduplecat împotriva tuturor ereticilor, Protestanți sau
Liberali, așa cum sunt îndrumat să fac. Și că atunci când aceste lucruri nu pot fi făcute în mod
deschis, voi folosi în mod secret cupa otrăvită, cordonul de ștrangulare, oțelul pumnalului sau
plumbul gloanțelor, fără să îmi pese de cinstea, rangul, demnitatea sau autoritatea persoanei sau
persoanelor , oricare ar fi condiția lor în viață, fie publică sau privată, dupa cum voi fi îndrumat
să fac de orice agent al Papei sau Superior al frației sfintei credințe, al Societății lui Isus.”
SURSE:
[Cartea „Double-Cross” : Alberto, Partea a doua, 1981]
Pe lângă Jurământ, iezuiții au un îndreptar intitulat Secreta Monita. După știința autorului ea a
fost divulgată lumii doar de două ori: o data în anii 1600′ si o data în anii 1800′. Datorită
dimensiunilor conținutului său care se refera la subiectul nostru, „THE SECRETS INSTRUCTIONS OF THE JEZUITS” – 1857 („Instrucțiunile secrete ale iezuiților”) este retipărită în întregime în cartea „VATICAN
ASSASINS” – („Asasinii Vaticanului”) scrisă de Eric Jon Phelps, carte ce poate fi căutată și pe internet în format pdf).
SURSE internet:
http://www.alamoministries.com/content/english/Antichrist/jesuitoath.html
Alte surse internet:
http://www.reformation.org/jesuit-oath.html
sau wikipedia
https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Ordinul_iezuit
Comentariul meu:
Se pare că ordinul iezuit a dat bătaie de cap și lui Papa Ioan Paul al II- lea. Citez: „Papa Ioan Paul al II-lea i-a forţat pe iezuiţi să dispară din primele rânduri ale Bisericii, pentru că îi considera marxişti, rebeli şi revoluţionari.”
(jurnalista Olga Wornat)… in cele din urmă Benedict a demisionat și a făcut loc unui iezuit actualul papa Francisc.
Observații pe surse din presa contemporană
despre un prim papă iezuit:
(un interviu de pe „antena 3”
15 martie 2013)
„Olga Wornat, o jurnalistă din Argentina, este una din puţinele persoane din afara Bisericii Catolice care a interacţionat îndeaproape cu Jorge Mario Bergoglio, actualul Papă Francisc. L-a intervievat în timp ce se documenta pentru cartea pe care avea să o scrie „Sfânta noastră Mamă. O istorie publică şi privată a Bisericii Catolice”, iar de atunci au rămas apropiaţi.
Olga a fost intervievată la rândul ei de jurnaliştii de la „Huffington Post” şi a fost întrebată despre controversele, dar şi despre „părţile întunecate” care tronează asupra omului pe care planeta întreagă l-a numit „Părintele sărmanilor”.
Huffington Post: Cine este bărbatul din spatele Papei Francisc?
Olga Wornat: Ca toţi iezuiţii, este un personaj fascinant. Aparţine unei congregaţii din care fac parte oameni extrem de inteligenţi, iar el la rândul lui este aşa: briliant. Este un om enigmatic, căruia nu îi place să îşi dezvăluie adevărata sa personalitate celor mulţi. Iezuiţii sunt cei mai de vază oameni ai Bisericii Catolice, într-un cuvânt ei „SUNT” Biserica. Sunt nişte oameni interesaţi de starea lumii, sunt interesaţi de politică şi de modul în care Biserica poate influenţa deciziile politice. Papa Ioan Paul al II-lea i-a forţat pe iezuiţi să dispară din primele rânduri ale Bisericii, pentru că îi considera Marxişti, rebeli şi revoluţionari.
HP: Cum l-ai descrie din perspectiva ta, de scriitoare?
OW: Este un om dificil pentru că nu vorbeşte mult. Mai degrabă ascultă. Este un om care vorbeşte puţin, şi spre deosebire de Ioan Paul al II-lea nu este o persoană cu care poţi ţine uşor o conversaţie. Este foarte neîncrezător.Atunci când l-am intervievat cu privire la cartea pe care o scriam la acea perioadă, şi când i-am spus că va exista un capitol întreg în care voi vorbi despre el, s-a comportat foarte ciudat. A devenit foarte agitat şi nervos – probabil pentru că ştia că în viaţa lui a existat o „perioadă neagră” în care s-a implicat în dictatura militară din Argentina.
HP: Care a fost poziţia Papei în timpul dictaturii militare din Argentina?
OW: Sunt lucruri şi poziţii diferite. Am intervievat mai multe persoane, iar cei mai mulţi mi-au spus că el a fost un colaborator al dictatorilor de la acea vreme. În perioada dictaturii el era directorul de la Colegio Maximo, o şcoală de renume din Buenos Aires, unde sunt formaţi toţi iezuiţii din regiune. Sunt acuzaţii clare împotriva lui, despre cum a oferit guvernului liste cu numele unor membri din „Compania lui Iisus” care erau implicaţi sau aveau legături cu „guerilele”. Două persoane, pe care le-am intervievat au spus lucruri grave despre el.
HP: Ai atins acest subiect atunci când l-ai intervievat? Ce a declarat?
OW: A negat totul, mi-a spus că acuzaţiile nu erau adevărate, ba mai mult, el obişnuia să militeze cu soldaţii pentru preoţii care fuseseră răpiţi. Este un nor negru care tronează peste istoria lui de preot, un nor plin de contradicţii. Sunt oameni care îl iubesc şi oameni care îl urăsc. Nu există persoane care să aleagă calea de mijloc. Dar acest episod nu este singurul care ridică suspiciuni în trecutul lui.
HP: Care este cealaltă parte întunecată în viaţa Papei Francisc?
OW: Nu mi-a spus niciodată de ce „Compania lui Iisus” l-a părăsit. A fost trimis ca într-un fel de exil spiritual într-un oraş din Argentina, unde a locuit pentru o lungă perioadă de timp. Cât a stat acolo a fost izolat şi a suferit o depresie cumplită. Este un om care din punct de vedere intelectual este fascinant, dar politic este inconsistent. Este un opozant feroce al avortului, al căsătoriilor dintre persoanele de acelaşi sex, dar în viaţa personală este o persoană caldă. Nu ridică niciodată vocea, iar atunci când îi adresezi o întrebare îţi răspunde în cuvinte puţine, dar oferă întotdeauna răspunsul potrivit, este foarte diplomat, iar când te desparţi de el, la plecare încheie întotdeauna cu rugămintea: „Să mă purtaţi în rugăciunile voastre”.
HP: Care este motivul pentru care a fost pedepsit?
OW: Nu ştiu. Nu a vrut să îmi spună. Eu în prezent scriu un material despre acest subiect, dar mai am multe piste pe care trebuie să merg şi multe zvonuri care trebuie să fie confirmate. Dar pot să spun că este la fel ca toţi membrii din „Compania lui Iisus”: este timid, şi nu este un bărbat carismatic. Cu toate astea, este foarte legat de oamenii săraci.
HP: Care este poziţia Papei în ceea ce privelte partea „NEAGRĂ” a Bisericii, cea legată de cazurile de pedofilie?
OW: În cartea pe care am scris-o şi în care l-am intervievat şi pe Papa Francisc, am vorbit şi despre Arhiepiscopul Storni, care a fost al treilea membru din Biserica Catolică cu o funcţie înaltă şi care a fost acuzat de acte de pedofilie. Eu am scris despre această poveste terifiantă, iar arhiepiscopul a mers de urgenţă la Vatican şi s-a refugiat în braţele lui Ratzinger, care era conducătorul „Doctrinei şi Credinţei” în timpul pontificatului lui Ioan Paul al II-lea. Ratzinger i-a spus să se întoarcă în Argentina şi să se predea autorităţilor. Când l-am întrebat pe Bergoglio dacă Biserica avea să îl apere pe Storni, el mi-a răspuns că „Justiţia va avea grijă de el”. După aceea am aflat cu stupoare că avocaţii care l-au apărat în procesele intentate au fost angajaţi de Episcopia Argentinei, din care Bergoglio făcea parte.
Când am aflat i-am spus lui Bergoglio că ceea ce au făcut a fost teribil, pentru că Episcopia plătea avocaţii care îl apărau pe un pedofil care abuzase un adolescent de 14 ani. Nu mi-a raspuns la această acuzaţie, ci mi-a zis că „aşa stau lucrurile, iar regulile Bisericii sunt foarte stricte”.
( sursa: https://www.antena3.ro/externe/partea-intunecata-a-papei-francisc-un-interviu-de-exceptie-care-arata-cine-este-protectorul-206986.html)
Jurămîntul iezuiților nu se referă nicio clipă la ortodoxie! Protestantismul este altceva decât ortodoxia, are păcatele sale și deviația sa de la dreapta credință.
Părerea mea este că protestantismul are păcatele sale(atât au știut și putut ei la vremea aceea) , dar intenția protestantismului a fost aceia de REÎNTOARCERE LA DREAPTA CREDINȚĂ, căci Roma pierduse drumul ! Paradoxal, nu?
Protestanții sunt de fapt ortodocși. Ortodox înseamnă „drept credincios”, iar ei nutresc acest ideal în felul lor de a privi și înțelege lucrurile. Revoluționară idee, nu?
Cine are dreptate totuși?
Cine defineste dreapta credință ? Aici e cuiul de care ne atingem toți(ortodocși, protestanți, catolici, neoprotestanții…)
DREAPTA CREDINȚĂ se găsește reflectată în Scripturi, definită în cele 10 porunci, împlinită în viața și învățăturile lui Iisus !
In general, protestantismul nutrește nobila aspirație de a reveni la formele primare ale creștinismului nou-testamental.
În parte au reușit. Dar din pacate nu
au mai continuat drumul.
Paradoxal, au luat drumul ecumenic… în admirație față de papalitate care în istoria creștinismului nu sunt altceva decât simbolul „urâciunii pustiirii”, al persecuției religioase atât de deviate de la valorile simple și biblice ale creștinismului nou testamental. Nu spun că nu ar exista catolici mântuiți… mai ales dacă ei Îl urmează pe Hristos conform conștiinței lor.
Acum Roma pare blândă și îngăduitoare, ea nu mai are putere de decizie politica. Dar cum va proceda când va avea din nou puterea?
Notă:
Săptămâna aceasta vicepreședintele Americii Mike Pence călătorește la Vatican pentru a se întâlni cu papa Francisc.
Papa Francisc și vicepreședintele SUA, Mike Pence, s-au întâlnit în privat timp de aproape o oră la Vatican…
„Mulțumesc, Sfinția Ta. M-ai făcut un erou „, a spus Pence, care a fost crescut catolic, dar a devenit un protestant evanghelic.
Papa Francisc i-a dat mai multe documente printre care
“Amoris Laetitia” despre FAMILIE “Laudato Si,’” despre MEDIU.
https://catholicherald.co.uk/news/2020/01/24/pope-francis-and-mike-pence-meet-at-vatican/
Clarificari pentru domnul Iulian Mares:
Antihrist poate însemna „împotriva lui Hristos” sau „în locul lui Hristos” Eng. „against Christ” or „instead of Christ”
https://biblehub.com/str/greek/473.htm
anti: over against, opposite, hence instead of, in comp. denotes contrast, requital, substitution, correspondence
Original Word: ἀντί
Part of Speech: Preposition
Transliteration: anti
Phonetic Spelling: (an-tee’)
Definition: over against, opposite, instead of
Usage: (a) instead of, in return for, over against, opposite, in exchange for, as a substitute for, (b) on my behalf, (c) wherefore, because.
ἀντί (before ὤν, ἀνθ’; elsewhere neglecting elision) a preposition followed by the genitive (answering to the Latinante and the German prefixesant-,ent-), in the use of which the N. T. writings coincide with the Greek (Winer’s Grammar, 364 (341));
1. properly, it seems to have signified over against, opposite to, before, in a local sense (Alexander Buttmann (1873) Gram., p. 412; (cf. Curtius, § 204)). Hence,
2. indicating exchange, succession, for, instead of, in place of (something).
a. universally, instead of: ἀντί ἰχθύος ὄφιν, Luke 11:11; ἀντί περιβολαίου to serve as a covering, 1 Corinthians 11:15; ἀντί τοῦ λέγειν, James 4:15 (ἀντί τοῦ with the infinitive often in Greek writings (Winers Grammar, 329 (309); Buttmann, 263 (226))).
b. of that for which anything is given, received, endured: Matthew 5:38; Matthew 17:27 (to release me and thyself from obligation); Hebrews 12:2 (to obtain the joy; cf. Bleek, Lünemann, or Delitzsch at the passage); of the price of sale (or purchase): Hebrews 12:16; λύτρον ἀντί πολλῶν, Matthew 20:28; Mark 10:45. Then c. of recompense: κακόν ἀντί κακοῦ ἀποδιδόναι, Romans 12:17; 1 Thessalonians 5:15; 1 Peter 3:9,(Wis. 11:16 (15)). ἀνθ’ ὧν equivalent to ἀντί τούτων, ὅτι for that, because: Luke 1:20; Luke 19:44; Acts 12:23; 2 Thessalonians 2:10 (also in secular authors (examples in Wetstein (1752) on Luke 1:20); cf. Herm. ad Vig., p. 710; (Winers Grammar, 364 (342), cf. 162 (153); Buttmann, 105 (92)); Hebrew אֲשֶׁר תַּחַת, Deuteronomy 21:14; 2 Kings 22:17).
d. of the cause: ἀνθ’ ὧν wherefore, Luke 12:3; ἀντί τούτου for this cause, Ephesians 5:31.
e. of succession to the place of another: Ἀρχέλαος βασιλεύει ἀντί Ἡρῴδου in place of Herod, Matthew 2:22 (1 Kings 11:44; Herodotus 1, 108; Xenophon, an. 1, 1, 4). χάριν ἀντί χάριτος grace in the place of grace, grace succeeding grace perpetually, i. e. the richest abundance of grace, John 1:16 (Theognis, verse 344 ἀντ’ ἀνιων ἀνιας (yet cf. the context verse 342 (vss. 780 and 778, Welcker edition); more appropriate are the references to Philo, i. 254, Mang. edition (de poster. Caini § 43, vol. ii. 39, Richter edition), and Chrysostom de sacerdot. l. 6 c. 13 § 622)).
https://www.etymonline.com/word/anti-
Online Etymology Dictionary
anti-
word-forming element of Greek origin meaning „against, opposed to, opposite of, instead,” shortened to ant- before vowels and -h-, from Old French anti- and directly from Latin anti-, from Greek anti (prep.) „over, against, opposite; instead, in the place of; as good as; at the price of; for the sake of; compared with; in opposition to; in return; counter-,” from PIE *anti „against,” also „in front of, before” (from root *ant- „front, forehead,” with derivatives meaning „in front of, before”), which became anti- in Italian (hence antipasto) and French.
It is cognate with Sanskrit anti „over, against,” and Old English and- (the first element in answer). A common compounding element in Greek, in some combinations it became anth- for euphonic reasons. It appears in some words in Middle English but was not commonly used in English word formations until modern times. In a few English words (anticipate, antique) it represents Latin ante.
nu „e firesc ca omenirea sa aiba o conducere unica”! creatorul si imparatul este Hristos, oricine altul e anticristul si dusmanul Lui. De aceea Dumnezeu i-a dat omului libertate sa-si hotarasca singur traiul in casa, comunitate si popor. Cand evreii au cerut rege , Domnul le-a zis ” va dau rege dar sa stiti CE va va face regele: va va lua copiii, va va pune la munci, va va lua biruri, va va trage dupa carele lui…” raspunsul poporului: „NU NE PASA!” Asta e si opinia dvs despre conducerea unica si straina de traditie, credinta si suflet, NU IMI PASA, VREM PAPA.
tiganii corciti numiti cazari sunt imprastiati in toate cultele in ziua de azi, vaticanul e plin, bisericile ortodoxe la fel,mai ales patriarhia ecumenica, ceilalti nici nu mai conteaza. n-am chef s-o lungesc cu demonstratii, asta e realitatea recunoscuta si de evrei. Daca ceva ne-a tinut sa nu ne predam vaticanului au fost batranii calugari din manastiri. Dar ei sunt pe cale de disparitie.. Promisiunile vaticanului pentru BOR sunt foarte tentante. Dar pentru a recapata Transivania dupa autonomie BOR va ceda…pt ca Transilvania a fost mereu cuiul lui Pepelea si moneda de schimb.
In 2014.sept.04 Peres a fost la Francisc sa ii ceara sa faca ONU al Religiilor. Acesta va fi guvenul satanic mondial. ONU se va muta la Ierusalim.
Sfintii parinti profetesc ca uraciunea pustiirii va intra in altarele bisericilor ortodoxe, asta inseamna ca se va face unirea cu catolicii si se va spurca Potirul lui Hristos. Atunci ortodocsii sa fuga din lume si sa nu mai calce in biserici.
Puneti-va deoparte rezerva de ulei de candela si invatati sa va faceti singuri tainele preotesti daca vreti sa va gaseasca Hristos ca pe fecioarele vrednice. De atunci incolo drumurile noastre cu multi prieteni sau frati, copii si parinti se vor desparti…e scris ca cei multi care opteaza pentru comoditate si promisiunile de lume morala ale anticristului vor pierii. Nu uitati ca evreii criminali ne considera necredinciosi si imorali pe noi crestinii, exact ca tiganii, pt ca sunt din acelasi neam, deci de pecete nu scapati cei care optati pentru lumea perfecta a lui lucifer.
Mi-e neclar…
*anti- [At: DEX2 / E: fr anti-] Element de compunere cu sensul „împotriva”, „(în) contra”, „opus” și care servește la formarea unor substantive și adjective.
sursa: MDA2 (2010) adăugată de blaurb. acțiuni
ANTI- Element de compunere însemnând „împotriva”, „în contra”, „opus”, care servește la formarea unor substantive și adjective. – Din fr. anti-.
sursa: DEX ’09 (2009) adăugată de LauraGellner acțiuni
ANTI- Element de compunere însemnând „împotrivă”, „în contră”, „opus”, care servește la formarea unor substantive și adjective. – Din fr. anti-.
sursa: DEX ’98 (1998) adăugată de ana_zecheru acțiuni
ANTI- Element de compunere însemnînd «împotriva», «în contra», «opus», care servește la formarea unui mare număr de substantive ca: antitoxină etc., sau adjective ca: antialcoolic, antinațional, antistatal, antiștiințific etc.
sursa: DLRLC (1955-1957) adăugată de blaurb. acțiuni
ANTI- Element de compunere însemnând „împotriva”, „în contra”, „opus”, care servește la formarea unui mare număr de substantive și adjective. – Fr. anti- (< gr.).
sursa: DLRM (1958) adăugată de lgall acțiuni
ANTI- Element prim de compunere savantă cu semnificația „împotriva”, „(în) contra”, „opus”. [< lat. anti, gr. anti].
sursa: DN (1986) adăugată de LauraGellner acțiuni
ANTI-/ANT- pref. „împotriva”, „(în) contra”, „opus”, „fals”. (< fr. anti-, cf. lat., gr. anti)
sursa: MDN '00 (2000) adăugată de raduborza acțiuni
*2) ánti-, pref. lat. V. ante.
sursa: Scriban (1939) adăugată de LauraGellner acțiuni
*1) ánti- (d. vgr. anti, contra), prefix care înseamnă „contra” saŭ „nu”, ca anti-pod, anti-spazmodic, anti-patic ș. a.
sursa: Scriban (1939) adăugată de LauraGellner acțiuni
ANT1- elem. anti-. ()
sursa: MDN '00 (2000) adăugată de raduborza acțiuni
anti-Wessi adj. (peior.) Contra germanilor din vest ◊ „Vă pare rău, de exemplu, de Ossi și sunteți anti-Wessi.” ◊ „22” 34/94 p. 2 (din anti- + Wessi, după germ.)
sursa: DCR2 (1997) furnizată de Editura Logos adăugată de raduborza acțiuni
Anți pl. vechiu trib al Slavilor cari, împreună cu Venzii, ocupau țările la N. de Carpați până la Nistru.
sursa: Șăineanu, ed. VI (1929) adăugată de blaurb. acțiuni
*ánte- (une-orĭ și ánti-), prefix lat. care înseamnă „înainte”, ca’n: ante-meridian, anti-cipat ș. a. V. post- și pre 2.
sursa: Scriban (1939) adăugată de LauraGellner acțiuni
Dicționare etimologice
Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
anti- – Pref. neol., introdus în fr. și provenind din gr. ἀντί „contra.” Se folosește atît cu cuvinte neol. (antialcoolic, antidiluvian, antitanc etc.) cît și, mai rar, cu cuvinte din fondul tradițional (antiromân). În uzul curent s-a confundat uneori cu ante, astfel încît în loc de antecameră, s. f., astăzi se folosește numai anticameră, imitație după fr. antichambre.
sursa: DER (1958-1966)
Romano-catolicii îl văd pe papă ca fiind „vicarul lui Hristos”, adică înlocuitor. În latină, numele papei este „Vicarius Filii Dei”, adică „Înlocuitorul fiului lui Dumnezeu”. În greacă, „antihrist” înseamnă „în locul lui Hristos”. Aşadar, şi prin definiţie, papa este Antihristul.
Pe de altă parte, „papă” înseamnă „tată”. Dar „tată” e un cuvânt interzis de Iisus Hristos: „Şi tată al vostru să nu numiţi pe pământ, că Tatăl vostru unul este, Cel din ceruri” (Matei 23:9)
P.S. Nu cred ca antihristul este o singura persoana ci o instituție, o autoritate! „Copii, este ceasul de pe urmă, şi precum aţi auzit că vine antihrist, iar acum mulţi antihrişti s-au arătat; de aici cunoaştem noi că este ceasul de pe urmă.” (1 Ioan 2:18)