„Sărutul”, celebra sculptură a lui Brâncuși, ar putea să fie înlăturată din cimitirul Montparnasse

„Sărutul/ Le Baiser”, o celebră sculptură a lui Constantin Brâncuși, ar putea fi înlăturată de pe mormântul Tatianei Rașevskaia din cimitirul parizian Montparnasse.  Moștenitorii tinerei rusoaice care s-a sinucis în 1910 au obținut o decizie favorabilă în justiție, relatează Le Figaro.

Justiția dă dreptate moștenitorilor

O decizie a Curții Administrative de apel din Paris din 11 decembrie 2020 oferă descendenților Tatianei Rașevskaia dreptul de a recupera opera de artă. Litigiul dintre moștenitori și autoritățile franceze, care doresc să păstreze pentru patrimoniul public opera, durează de 10 ani, scrie Le Monde.

Pentru moștenitorii Tatianei decizia era importantă, pentru că ei vor să vândă opera de pe mormântul înaintașei lor. Dacă sculptura a reușit să traverseze discret secolul al XX-lea, iată că valoarea lui Brâncuși este la cote care fac oamenii să întoarcă capul, scrie Le Figaro.

Până acum câștigase statul

Până la această decizie, justiția a dat tot timpul dreptate statului. Un expert anonim a estimat statuia – care face parte dintr-o serie realizată de sculptor între 1907 și 1945 – între 40 și 50 de milioane de euro.

Bronzul ”Muză adormită” a fost vândut la Christie’s, în 2017, cu 57,3 milioane de dolari. În 2005, marmura „Pasărea în spațiu” a fost vândută cu 27,5 milioane de dolari. În același an, șase persoane au revendicat la Primăria Parisului drepturile de proprietate pentru mormântul Tatianei Rașevskaia.

Aceste sume foarte mari au atras atenția negustorului francez de artă Guillaume Duhamel care a reușit să dea de urma descendenților tinerei rusoaice îngropate de peste un secol în Montparnasse. Miraculos, acești moștenitori au păstrat o scrisoare a mamei Tatianei Rașevskaia care dovedește că a cumpărat sculptura de la Constantin Brâncuși pentru 200 de franci.

Din 2018, închisă în cofraj de lemn

Din 2018, statuia este închisă într-un cofraj de lemn, la inițiativa lui Guillaume Duhamel, pentru protejarea operei de artă, după cum a argumentat acesta.

Brâncuşi (1876-1957) nu a realizat decât 300 de opere, o activitate puţin prolifică care a contribuit la creşterea preţului sculpturilor sale pe piaţa de artă.

Brâncuşi sculpta direct în material, fără schiţe prealabile.  „Sărutul” nu a părăsit niciodată mormântul tinerei rusoaice.

Povestea s-ar putea să dureze multă vreme, să se plimbe prin tribunale, departe de ochii presei și ai marelui public, notează lexpress.fr.

Povestea tinerei sinucigașe. Iubire cu un medic de origine română

Tatiana Rașevskaia, o tânără rusoaică din înalta societate, născută la 6 aprilie 1887, trăia de ceva timp la Paris. Suntem la finele lui 1910.

Sunt zvonuri că ar fi fost o anarhistă și rudă cu marele Tolstoi, scrie lexpress.fr.

Pentru a-și perfecționa franceza, tânăra exilată ia lecții de la un medic de origine română de la Institutul Pasteur din Paris: Solomon Marbais.

Între studentă și medic se naște o idilă ca-n romane, dar care, tot ca în romane s-a și încheiat. La finele lui noiembrie 1910, sora doctorului Marbais o vizitează pe Tatiana Rașevskaia la domiciliul din Boulevard de Port-Royal. Când deschide ușa, o descoperă pe tânăra rusoaică spânzurată. Avea doar 23 de ani.

Funeraliile sunt organizate la începutul lui decembrie 1910. Mama sa a venit de la Moscova. L-a convins pe preot să îi țină slujbă și să se roage pentru iertarea păcatelor.

Înțelegerea cu Brâncuși, sculptorul pe atunci necunoscut

Pentru a-i cinsti memoria Tatianei, familia a dorit să instaleze pe mormântul ei un monument. Doctorul Marbais le-a propus membrilor familiei să ia legătura cu sculptorul român, prieten de-ai săi, Constantin Brâncuși.

Brâncuși nu era cunoscut la momentul respectiv. Venise în Franța doar de câțiva ani, fusese pentru scurt timp elevul lui Auguste Rodin.

Dar a acceptat să sculpteze. Și a reprezentat doi tineri îmbrățișați, intitulându-și lucrarea ”Sărutul”. Această operă a fost instalată în primăvara lui 1911 deasupra mormântului Tatianei.

Această sculptură are un loc foarte important în opera lui Brâncuși”, comentează Doina Lemny, de la Muzeul național de artă modernă de la Centrul Pompidou și mare specialistă în opera artistului.

Între 1907 și 1945, el a sculptat mai multe versiuni ale ”Sărutului”. Dar cea din cimitirul Montparnasse este singura care reprezintă cuplul în întregime. Este cea mai mare din serie, are 90 de centimetri înălțime.

Un secol de uitare. Loc de întâlniri secrete pentru îndrăgostiți

Timp de aproape un secol, nimănui nu i-a păsat cu adevărat de sculptura din cimitirul Montparnasse.

Ascuns într-un colț, departe de aleile principale, mormântul Tatianei a devenit, totuși, loc de rendez-vous secret pentru cuplurile de îndrăgostiți. Scriitorul Marc-Edouard Nabe povestește chiar, în cartea sa ”Jurnal”, că a făcut dragoste cu iubita lui la umbra statuii de pe mormântul rusoaicei…

Lovitura din 2005

Apoi, la 4 mai 2005, un eveniment care avea să se petreacă la 6.000 de kilometri distanță de cimitirul Montparnasse avea să schimbe totul.

La casa de licitații Christie’s din New York, ”Pasărea în spațiu”, o operă din marmură a lui Brâncuși, se vindea cu 27,5 milioane de dolari. Record mondial pentru o sculptură și lovitură pentru piața de artă, notează lexpress.fr.

Stranie coincidență, în același an, șase persoane necunoscute, venite din țări din Europa de Est, depun la Primăria din Paris documente care să ateste drepturile de proprietate asupra mormântului Tatianei Rașevskaia.

Toți sunt descendenți ai tinerei rusoaice, care are concesionat pe vecie locul de veci din cimitirul Montparnasse. Una peste alta, ei susțin că sunt proprietarii locului de veci, deci și ai ”Sărutului”, scrie lexpress.fr.

Veniți din fundul pământului, dar nu întâmplător

Moștenitorii nu au apărut de nicăieri. Un negustor de artă parizian, Guillaume Duhamel, este cel care i-a găsit în fundul pământului, în Rusia. ”Din cauza Cortinei de Fier, ei nu erau la curent cu existența acestei statui. Eu i-am informat de existența ei și le-am propus să facă toate demersurile pentru a salva sculptura”, a explicat expertul, despre care lexpress.fr notează că, întâmplător, este asociat cu casa de licitații Millon.A pus mâna pe o scrisoare adresată de mama Tatianei lui Brâncuși, care dovedește că familia l-a plătit direct pe sculptor pentru realizarea ”Sărutului”. Scrisoarea pomenește de suma de 200 de franci francezi.

În treacăt, mama îi mărturisea sculptorului că nu a apreciat opera sa, pe care a considerat-o prea îndrăzneață. Familia s-a gândit la un moment dat să o și înlocuiască, cu un bust al Tatianei.

Începe războiul în justiție

În 2005, Guillaume Duhamel cere dreptul de a exporta sculptura lui Brâncuși. Ideea este să fie înlocuită cu o copie, iar originalul să fie vândut la licitație.

Ministrul Culturii, Renaud Donnedieu de Vabres, refuză și clasează ”Sărutul” drept comoară națională, ceea ce face să fie interzisă orice ieșire a operei în afara teritoriului francez.

La 21 mai 2010, prefectul regiunii Ile-de-France înscrie tot mormântul Tatianei Rașevskaia printre monumentele istorice. Atunci s-a lansat disputa în justiție între statul francez și familia rusoaicei.

Controversă juridico-artistică

Este una dintre controversele juridico-artistice cele mai stupefiante din ultimele decenii, notează lexpress.fr. O adevărată durere de cap pentru justiție. Statul francez aprecia că mormântul și monumentul formează un ”bun imobil” de nedisociat, supus normelor de protejare a monumentelor istorice. Avocații familiei spuneau că opera exista înainte de a fi integrată la locul de veci și putea fi disociată de mormânt.

”Într-o decizie de la 12 aprilie 2018, tribunalul administrativ din Paris a respins din nou orice solicitare din partea familiei. Judecătorul apreciază că stela din piatră verticală pe care se află sculptura este semnată la bază de Brâncuși și că artistul a sculptat acolo epitaful adresat ”dragei și iubitei Tatiana”, deci mormântul și monumentul reprezintă un tot unitar.

Este fals, noi avem documente noi”, spunea Guillaume Duhamel. ”Am găsit recent facturi și ordine scrise de la furnizorul de marmură Schmit, de pe Boulveard Edgar-Quinet din Paris, datând din aprilie și mai 1911, ștampilate de cimitir și semnate de tatăl Tatianei, care vorbesc despre instalarea acestei stele funerare și gravarea epitafului cu caractere chirilice. Acești artizani, și nu Brâncuși, au realizat această muncă”, susține Duhamel, iar jurnaliștii de la lexpress.fr confirmă că au putut consulta aceste documente.

Se vede clar că numele de Brâncuși, inscripționat pe stelă, nu e sculptat de mâna artistului. Am comparat cu numeroase alte semnături și niciodată nu a utilizat majuscule de felul acesta”, explica același negustor de artă.

Sursa foto principală: Wikimedia Commons

Alte foto: Imagini din cimitirul Montparnasse, semnate de Marc Chaumeil, pentru revista l’Express