Sănătate și de toate!

Cu riscul că mă întind mai mult, vin și eu cu o părere.
Discuția despre orientarea alimentației, animală sau vegetală, o consider o chestiune cu două tăișuri deoarece se poate cădea, foarte ușor, în extreme. Omul prezintă o anatomie a aparatului digestiv specifică alimentației ”omnivore” cu un procent variabil al alimentației cu produse de origine animală. Nu se compară alimentația eschimoșilor, cu un procent de 99% carne, cu cea a mediteraneenilor ce consumă în procent de 30-35% carne.
Omul este un ”prădător” de conjunctură. El a evoluat de la alimentația preponderent vegetală la o alimentație haotică, cu așa-zise reguli ce nu au nici o legătură cu calea naturală, mai degrabă condusă după criterii și interese economice. Alimentația omului a fost, de la bun început împărțită în două mari categorii: cea de toate zilele lucrătoare și cea a momentelor de tihnă sau de bucurie, de sărbătoare..
În prezent, problema cea mai importantă, legată de alimentație, este cea a calității și cantității.
Discuția despre orientarea alimentației este un mare boom, dintre multe altele, ale curentului new age.
Consider că o discuție sănătoasă ar fi despre revenirea la valori, nu demult uitate, ce condimentează viața oamenilor, de mii de ani, valori ce au denaturat chiar și modul de hrănire. Consider că problema alimentației omului modern ar fi mult mai ușor de rezolvat pe o bază, un cadru de pornire spiritual, ce asigură un echilibru și o dreaptă socoteală în abordarea problemei.
Aceasta este părerea mea, a unui ne-profesionist în vreuna din laturile dezbătute cu această ocazie și nu numai.

Iată un ideal mod de hrănire ce poate fi luat în considerare, în cazul unui om sănătos:

1. mâncare la oră fixă – foarte important;
2. masticație cât mai bună, astfel încât bolul alimentar să fie înglobat în saliva și foarte bine mărunțit;
3. combinarea alimentelor (exemplu cartofi + carne = amestec exploziv, fructe la desert, după o masă sățioasă, lapte cu ouă, zahăr cu lactate, ouă cu zahăr), regulă în strînsă legătură cu regula a 10-a;
4. Fără alimente între mese. Moda gustărilor între mese este catastrofală pentru organism, el fiind dezorientat de ora meselor. Pofta coincide cu secreția sucului gastric și ea apare pe fond psihic. Pofta de „ceva bun” este un reflex natural al organismului și suprimarea lui din diverse motive poate genera o stare de disconfort și nemultumire ca reacție de revoltă. Controlul este esențial.
5. Consum de lichide moderat, în funcție de anotimp, efort fizic, dar nu mai puțin de 1,5 litri la persoană adultă. La o dietă sănătoasă, aportul de lichide este destul de crescut, pe lângă cei de apă potabilă.
6. Eliminarea zahărului fără înlocuirea cu îndulcitori artificiali, eventual înlocuirea lui cu miere.
7. Consumul de lactate cu pauze de 2-3 zile (în nici un caz zilnic)
8. eliminarea margarinelor – untul este indicat, dar fără amestec cu dulciuri.
9. Consum de carne cu pauze de 2-3 zile, nu mai mult de o masă în ziua respectivă, de preferință pește, găină matură sau vită, fără garnitură de cartofi. La orice carne garnitura potrivită este cea de legume. (Digestia cărnii este acidă, cea a carbohidraților este bazică.) La pește poate fi și pilaf de orez.
10. Combinarea alimentelor să țină cont și de ordinea consumării lor la o masă: ex. fructele nu se consumă la desert. De obicei o masă de fructe nu se amestecă cu alte alimente. Merele se pot mânca cu pâine, eventual cu semințe de dovleac sau nuci, dar nu și alte alimente la masa respectivă.
11. Sucurile din comerț sunt contraindicate datorită aportului mărit de zaharuri și datorită faptului că se creează dependență (responsabil fiind glutamatul de sodiu)
12. Eiminarea mezelurilor din alimentație constituie un mare pas în asigurarea unui trai sănătos. Excepția poate fi produse de casă din categoria cârnăciorilor, cu moderație)
13. Regulă foarte importantă: alimentație cu produse de sezon (bineînțeles în sensul de a nu mânca roșii pe timp de iarnă; salatele iernii sunt cele de rădăcinoase (morcovi, sfeclă roșie, păstârnac, pătrunjel rădăcină+frunze, varză – atât cât se poate păstra pe iarnă, salate ce pot fi îmbogățite cu praz, sau ceapă sau usturoi, dacă se poate; apoi hreanul – consumat în prezenta brânzeturilor – este un aliment ce poate ajuta ficatul), salatele pot fi condimentate cu verdețuri uscate.
14. Sarea se poate reduce la maxim, mai ales că ea se consumă în mod mascat din pâine și alte alimente preparate industrial, iar sărurile ce vin din legume și rădăcinoase sunt suficiente pentru organism.
Consumul de ouă ar trebui să fie de cca. 3 ouă/săptămână, de preferabil în aceeași zi dar neamestecate cu lactate sau zahăr.
Postul de miercuri și vineri ar fi un factor ajutător.
Deasemenea important poate fi suplimentarea de proteine, în zilele fără carne cu proteină vegetală: amestecul ideal este mâncarea de leguminoase, de exemplu fasole boabe (gătită cu atenție și cu ajutorul unui decoct concentrat de chimen pentru reducerea gazelor din digestie) însoțită de pilaf de orez (cu proporția în farfurie de o parte fasole, două părți orez); ele nu se amestecă la gătit, pentru savoarea mâncării, se gătesc separat. Fasolea poate fi înlocuită cu soia boabe, linte, năut, la fel, combinate cu pilaf în aceeași proporție.
După o perioadă de câteva luni fiecare ar trebui să simtă ce este potrivit și ce este dăunător.
Cel mai dăunator factor este dorința de a mânca ”ceva bun” (pofta); când persoana va simți că mănâncă ceva sănătos pentru a trăi frumos, se poate considera că este pe calea cea bună!
Datorită zonei geografice și obiceiurilor alimentare ale predecesorilor, majoritatea românilor pot considera masa principală cea de prânz. Dimineața corpul încă elimina resturile dietei din ziua precedentă, activitate ce începe după ora 2, de aceea se recomandă consumul de apă în orele dimineții. Obișnuința eliminării micului dejun s-a dovedit benefică, dar contează motivarea (prejudecățile pot cântări mult și de cele mai multe ori ele duc către boli grave). Deasemenea sunt persoane ce nu pot elimina micul dejun, din cauza predispoziției genetice.
Nu se recomandă privarea organismului de alimente; numai în condiții anume poate fi instaurat un regim alimentar foarte redus (de obicei în consens psihic și spiritual, la modul foarte motivat sau, după regula de bază, în cazul bolilor grave, când pacientul este disperat de a face orice numai să se vindece)
În general o dietă sănătoasă trebuie să fie supravegheată de specialist; daca s-ar respecta aceste minime 14 reguli plus ceea ce s-a adaugat pe lângă, rezultatele apar chiar și după 2-3 săptămâni. Cel mai important factor este dispoziția fiecăruia; un organism supra-excitat de toți stimulii lumii moderne este mai greu de urnit pe calea unei alimentații sănătoase.
Regulile enunțate mai sus sunt pentru persoane sănătoase; spre exemplu, în cazul persoanelor cu probleme de pietre sau nisip la rinichi sunt necesare măsuri de eliminare a alimentelor ce aduc aport ridicat de săruri, de aceea, rolul unui specialist este foarte important.
Nu strică, niciodată, un pahar de vin, savurat în timpul mesei.
Atent selecționat, poate fi un plăcut însoțitor pentru carne, brânzeturi sau fructe.
Alegerea atentă a vinului și a comesenilor asigură, cu siguranță, o masă plăcută.

Și un ultim sfat:
Nu sunt indicate dietele stricte sau suplimente ce forțează slăbirea prin „șantajarea” organismului (asta o poate explica un specialist mai pe larg).