Nu-s toți norvegienii hoți ca „norvegienii de la IMGB”!
Vezi articolul
3
2 comentarii aprobate
26.01.2018 la 15:08
Selectare comentariu Sorin5780
33 aprobate
.
Victoriile nu se obțin mereu prin virtutea numărului, iar cei mai faimoși cuceritori ai antichității se confruntau cu forțe disproporțional mai mari, dar ”prevănceau”(biruiau) prin curaj, inteligență, știința armelor și tactică.
Belisarius avea acei ”bucellarii” (Βουκελλάριοι, mâncători de biscuiți, pesmeți sau pâinici), o trupă de cavalerie grea, foarte bine înzestrată, după ingeniozitatea tipică romanilor. Echipamentul și tacticile folosite de goți, huni și alani vor inspira transformarea acestui corp într-unul de elită. Pe vremea când Roma devenea o mare putere regională, tactica și armamentul au fost preluate pe bucăți de la greci, celți și iberieni. Adaptate și îmbunătățite, au făcut din Romani cei mai buni soldați ai antichității. Sunt lecții pe care ar trebui să ni le însușim complet azi.
https://en.wikipedia.org/wiki/Bucellarius
https://en.wiktionary.org/wiki/buccella#Latin
https://en.wikipedia.org/wiki/Belisarius
Ca etimologie, bucellarii aceștia poartă un nume traco-ilir. Tema sau cuvântul în sine, Lat. buccea, buccella, este luat din Balcani, conform alb.bukë, rom.bucătar, bucate, bocnă (pământ ars, SDLR sau Etimologii Rom.Controversate, pag.284), buceag (pământ negru din pădure), buciu (adj.negru tăciune).
https://en.wiktionary.org/wiki/bukë
Contribuția lexicală traco-iliră din latină și greacă este uneori atribuită unor influențe mediteraneene obscure ori celților.
Grecii numeau pe romani ”mămăligari” pultiphagonides (=mâncători de păsat), deci n-ar trebui să ne mire păstrarea peste milenii a unor apelative. http://www.enciclopedia-dacica.ro/?operatie=subiect&locatie=blog&fisier=2013-03-17
Spre diferență de materia primă americană, meiul sau hrișca (ven.melega, it. grano saraceno) erau mult mai sănătoase. Când au adus porumbul în Europa, trebuiau să copieze și modul de preparare amerindian. S-ar fi scutit sărăcimea noastră de pelagră.
Ca etimologie, nu numai cucuruzul este o denumire preromanică importantă, dar și mămăliga. Cred că pe plan lingvistic vine din morfemul *mel.
Vezi IE *malǝk- (-kh-)= firewood, bonfire (rom.míler, dial. mn’iler – loc unde se fac cărbuni, mangal; top.Miliare), Meilichios (epitet al lui Zeus), gr.antic Meilichia (ardere cu totul, sacrificiu adus unor zei), Ir. molc „foc, lucrători” (Za-molxe?), lat.mulceo (Mulciber, epitet al lui Vulcan; rom.a mulcela, mulceluș), rom.mălcom/molcom, a se mălci (der. mălcoz), slavicul smoală (=arh.pece), eng.smelt (*smeld- ”to soften, melt”) și paradoxal probabil, ung.meleg (cald, fierbinte).
https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/(s)meld-
https://en.wiktionary.org/wiki/meleg
Un intro cam lung, dar nu mă pot abține. Referitor la adunările din ultimul timp, este bine că devenim mai implicați în viața cetății și punem presiune pe politic. Este de un ridicol absolut atitudinea neprincipială a unor politicieni, care înceară prin tot felul de mașinațiuni să deturneze justiția de la traiectoria ultimilor ani și să-și acopere iar colegii pușcăriabili. Mai ales Dragnea ăsta surprinde prin declarațiile lui stupide, cică ar primi și oameni certați cu legea la guvernare, de ce nu?
Nu-mi fac iluzii că ar fi adus o prea mare schimbare privind justiția, dar este un început.
Preciza aici cineva că anticorupția este folosită ca un ciomag pentru a distruge capitalul autohton. Poate că-n vest este mai puțin transparent actul justiției în cazul unor afaceri mari și murdare, dar la noi, hoția, minciuna, trădarea riscă însăși stabilitatea acestei țări. E cu atât mai importantă o asanare a mlaștinii dâmbovițene.
Pe de altă parte, nu cred, așa cum s-a insinuat aici pe blog, că Soros/Soroș este tartorul, finanțator și organizator prin trepădușii săi al acestor manifestații. Tipul ăsta își bagă coada de mai multe decenii în destabilizarea unor țări și economii, este un autentic varan. Nu poți decât să te întrebi ce vor tipii aceia școliți prin organizațiile sale ajunși mari scule în politică.
Am ajuns la un punct unde răbdarea românilor cu hoția și corupția a ajuns la un punct nevralgic. Doar asta adună minimul acela de 10.000 sau 15.000. Rușinos că trusturile de presă și mass-media nu informează corect și obiectiv. De mai mulți ani am încetat să mai sper că vom avea informare corectă. Ceri prea mult acestor actori de influență vânduți.
Cum am zis, manifestațiile sunt un început, dar trebuie să ne schimbăm și noi, majoritatea. Mă uit în jurul meu și la mine însumi, iar ce văd nu-mi place deloc. Toate păcatele politicienilor sunt și ale noastre, păstrând proporțiile. Dacă politicienii erau aduși pe tancuri din răsărit, ca pe vremea comunismului bolșevic, aveai motiv să arăți cu degetul și să reclami o nedreptate istorică, dar aceștia vin dintre noi. Un Iliescu, un Tăriceanu, un Roman-Neudlander, cu ADN-ul lor pestriț și nume machiate, tot aici în țară au crescut și au căpătat metehnele care-i domină. Să zicem că plătim încă pentru tarele comunismului, dar dinozaurii ăștia vor dispărea în douăzeci de ani. Ce rămâne în loc, ce vom face noi cu următoarea generație?
*
Nota redacției. Interesantă informația: romanii erau porecliți MĂMĂLIGARI!… Nu dezvolt, deocamdată!
confirm ca meiul era baza mamaligii traditionale. De altfel, recomand amestecul fainii de mei cu cea de porumb, pentru a imbunatatii gustul si savoarea mamaligii.
Terciul de hrisca era alt limentde baza al zonei, prostia cu porumbul ne-a costat multe vieti de tarani in timpul iernilor, prin pelagra.
Sub mălai se ascund un verb și un substantiv. Vezi mălăcel (mei-păsăresc; dac.guoleta) sau mălai și mălată din IE *mel- „to crush, to grind” ( hitt, maallai – crushed) http://en.wiktionary.org/wiki/milium#Etymology_1
Un lingvist ar trebui să-și îndrepte atenția asupra următoarelor și să le pună pe familii lexicale:
– mălai- turtă din semințe de cânepă,
-mălăoi, s. n. (turtă din sămînță de cînepă),
-mălaiu- turtă coaptă în țest
-mălăínă s.f. (reg.) 1. porumbiște. 2. loc unde au rămas numai cotoarele. 3. pământ arat în fiecare an.
-arh. mălai „mei alb” http://onomasticafelecan.ro/iconn2/proceedings/9_04_Chivu_Gheorghe_ICONN_2.pdf
PIE *molw- „reddish, yellowish” (reg. măluit =boit, vopsit; Th.Burada)
Mălaiul era probabil un tip de ”fărină” (făină) mai zgrunțuroasă (dar și o culoare), diferit probabil de fărina mai fină, pielmul.
Vezi păpădie =”floarea mălaiului” și floarea soarelui/soreană (=mălăoi, Helianthemum) plante heliotrope, Mai-de-apă (”nufăr” = gr.mallon ”the Bœotian name for the plant Nymphæa”) sau … „Vest. Iron. Mălaĭ spoit, om blond (pin [!] aluz. la spoĭala albă de pĭelm a turteĭ numite „mălaĭ”).”
Alb.mjelmë (lebădă) https://en.wiktionary.org/wiki/mjellm%C3%AB
mjellazë https://en.wiktionary.org/wiki/mjellaz%C3%AB#Albanian
Venețianul meleg (hrișcă) l-am pus pentru că eu cred că-i o denumire alpină veche pentru o palntă nedeterminată. Poate nu era hrișca, fiind adusă de arabi și otomani în Europa, conform istoriei sale. Vezi it.grano saraceni (sărăceni e un alt nume pentru arabi, fără legătură cu omonimul său ce denumea o parte a aromânilor asimilați de greci)
IE *malgʷ- a.k of plant < lat.malva (rom.nalbă) = gr. malákha = alb.mëllagë, =eng.mallow = fr.mauve (<adj.mov) = mălăuț (nalbă de pădure)
&Sorin
Spre deosebire de catrafacti sau clibanari (unități de cavalerie grea acoperite de armuri) care erau trupe imperiale, preluate după modelul (seleucid/arsarcid, sansanid), bucellari inițial erau trupe plătite de Belisarius din fondurile lui. Știm ca după victoria împotriva persanilor Împărăteasa Teodora i-a dăruit drept cadou 2000 de armuri pentru contingentul lui. Interesanta este comparația intre cadoul primit de Belisarius de la Teodora cu cel primit de la Iustinian. După căderea în dizgrație a lui Belisarius, bucellari au fost integrați în armata imperială datorită și experienței și înzestrarii. Etimologic denumirea vine de la
latinescul bucella – pâine mică, dar care însemna și gură mica, în română a dat cuvântul bucea și bucăți. Belisarius a fost un om și general cumpătat, a fost nevoit (din acest motiv este și va rămâne cel mai mare general din istorie) să lupte mereu în dezavantaj numeric și cu resurse minime. Trupele lui de casa, bucellarii nu comentau (aveau gura mică) și la nevoie mâncau și pâinea săracilor (bucella), știau că după terminarea campaniei generalul și patronul lor se recompensa.
Este posibil ca acest gen de unitate, care așa cum ai spus, constituia forța de șoc a lui Belisarius, să fi fost inspirat de parți (Bătălia de la Carhae).
Vulgul nu face din limba vorbită o știință, iar dacă-l întrebai de unde ai cutare cuvânt, ți-ar fi spus o poveste care ar fi avut sens prin prisma lexicului său. De aici vine și acel lat. bucella de care îmi vorbești, dar Balcanii din vremea lui Belisarius nu-s peninsula italică. Limba latină era mult mai împestrițată de cuvinte străine și tipare mentale specifice. Chiar și azi, dialectele sudice încă mai păstrează multe cuvinte și obiceiuri specifice, care nu se regăsesc la nord de munții Balcani. Din ce avem pe internet n-am adunat decât ce se cunoaște la noi, dar se putea și mai mult. De exemplu, un copac important la tribul edonilor, calamindar-ul, o specie de platan care crește sub linia Jirivek este foarte important și azi la aromânii pindeni și grămoșteni. Nici o așezare nouă nu se întemeia fără plantarea unui astfel de copac în centru.
Organizarea tribală a aromânilor este de asemenea sugestivă. Probabil ca până la întemeierea statelor feudale, a țărilor ( arh. =provincie), și organizarea tipic pastorală a românilor urma aceeași stratificare: căpitan sau celnic (fruntaș; alb.ballë =frunte; baljosh, baljash =(d.cai și boi) stărnuți), fară(neam), fălcare(clan) și aușatec (adunare celnicilor și bătrânilor).
Curios că în Evul Mediu găsim vlahi organizați sub fare chiar pe locurile unde mai devreme cu câteva secole aveam terminația -phara pentru așezări. Nu-i deloc o coincidență. La vest de ei era -para.
Special am pus toate sensurile de mai sus pentru că nu e sigur ce sens aveau pentru bucellari sau popoarele peninsulei balcanice. Mulți dintre acei bucellari se recrutau și dintre vechii traci, încă prezenți, încă vorbitori ale unor dialecte traco-ilire. La sud de linia Jirivek erau și romanici. De acolo sunt recrutați aceia din a căror limbă avem ”Torna, torna, fratre.”
Însuși Iustinian și Belisarius provin dintre aceștia. Dacă nu mă înșel, tatăl lui Iustinian se numea Istok. Rubedeniile sale cu care intră în armata imperială aveau toți nume traco-ilire, venind de undeva din Bedariana, Macedonia. Belisarius vine din loc. Germania (germi- cald, fierbinte; der.germania =izvor termal?, alb.zjarm), localitate numită azi Saparevo Banja, cunoscută până azi pentru apele termale. În zonă s-au păstrat și alte tracisme. Chiar pe pagina sa de wikipedia ai două: https://en.wikipedia.org/wiki/Sapareva_Banya
tsapar („woodchopper”), from the dialectal verb tsaparim (цапарим), „to chop, to cut”.
Sau coradical cu dacicul seba (soc, lat.sambucus), eng.seep, lat. sēbum (seu) sau rom.șopot (izvor, cascadă), șipină (val) > IE *seib, *sib- ‘to pour out, drip, trickle’
IE *k̂eipo-, *k̂oipo- http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=+872&root=config
Rom.ciopată (ciozvârtă, but), a ciopli, *ciupă (albie), *cebală, țeapă, țapină, țapinar, arom. și rom.cipan (iarbă țepoasă), cep (lat.ceppus?) și altele = eng.to chop, Alb. copë (*țopă =“piece, chunk”) ..și altele. În bulgară au čopŭr (tăietor), dar fonetismul de mai sus e specific aromânei și meglenei.
Eu personal cred că sub alb.bukë se întrepătrund doi radicali, unul este IE *bʰok- ”fire; to burn, bake” (rom.bucătar, alb.buktar, bukurezë/bukure/bukaere =licurici/muscă-de-foc/fire-fly; bokë =(sol) pustiu, uscat, deșert, infertil), altul este *bʰoHu- ‘to grow, swell’ (rom.bucă, nu și îmbuca; reg.boacăn, boc =căluș, grămadă; adj.bucur(Oravița)/alb.bukur =frumos; alb.bokë =deal mic; bukël), căci avem pâine dospită, nu lipie.
Vezi și brut cu derivatul brutar. Bănățenii numeau în trecut o varietate de măr (arh.și reg.mară) ”bunăbrut”. Mară în schimb, ieșit din uz, ar putea fi denumire autohtonă, latină sau din greaca antică.
https://en.wiktionary.org/wiki/bukë
Albaneza literară de azi pierde mult din lexicul vechi, deci probabil că mai aveau ceva în jurul celor de mai sus. Știm sigur că sufixul -ull, -ell -ëll este și diminutival și de agent, deci un *bukell putea semnifica pâinică, pesmet sau chiar lipie. Vezi și reg.prut, prutișor (pesmet) coradical cu alb.prush, lat.pruna. https://en.wiktionary.org/wiki/prush
Asta bineînțeles dacă nu cumva buccelarius nu e de fapt un termen adoptat în limba imperială fără a avea vreo legătură logică cu denumirea originală, poate traco-iliră, poate de altă extracție. Nu exclud această variantă.
În dialectul arvanit au buk (ploughman, husbandman =plugar, fermier), tosk.bujk (din lat.bubulcus?), dar și verbul buj, bujar, përbûj, bun (colibă), banoj (arom.bană), etc. Baza de recrutare imperială provenea din pătura de jos, de cele mai multe ori, sau dintre diversele triburi de federați, dar depinde de regiune și perioadă.
https://en.wiktionary.org/wiki/bubulcus#Latin
https://en.wiktionary.org/wiki/buj
PS: caută vorbe de duh din popor și ai să vezi că multe le cunoști sensul, dar nu și cuvintele originare. Exemplu, ”a nimerit orbul Brăila”. Poate se referă la localitatea istorică.. sau la un producător german de lentile și ochelari (Breille). Vezi și „a-ţi găsi Bacăul cu cineva”.
https://ro.wikipedia.org/wiki/A_nimerit_orbul_Brăila
wiki o da in barci cu explicatia expresiei ”a nimerit orbul Brăila”; ea vine din expresia a nimerit orbul brila; brila era denumirea data initial ochelarilor dupa numele producatorului german de lentile, intradevar; la incercarea ochelarului, ca si astazi, confirmarea ca lentila era cea potrivita se incetatenise aceasta expresie cu sensul ca vede prin lentila respectiva. Se pare ca expresia vine de la sasi, cel putin in Ardeal, primii purtatori a bilelor (!), obiect de lux, dar sasii nu stiau sa le zica ochelari, inca, iar romanasii nostri n-auzisera de producatorul german, dar stiau de Braila care era undeva mai departe, peste munti, asa incat au dedus ca trapungand cu privirea peste munti, departe deci, vad bine si-au nimerit si ei lentila perfecta!