-
NOTA ULTIMATIVA
Moscova, 27 iunie 1940
In anul 1918, Romania, folosindu-se de slabiciunea militara a Rusiei, a desfacut de la Uniunea Sovietica (Rusia) o parte din teritoriul ei – Basarabia, calcand prin aceasta unitatea seculara a Basarabiei, populata in principal de ucrainieni, cu Republica Sovietica Ucrainiana.
Uniunea Sovietica nu s-a impacat niciodata cu faptul luarii cu forta a Basarabiei, ceea ce Guvernul sovietic a declarat nu o singura data si deschis in fata intregii lumi. Acum cand slabiciunea militara a U.R.S.S. a trecut in domeniul trecutului, iar situatia internationala care s-a creat cere rezolvarea rapida a chestiunilor mostenite pentru a pune, in fine, bazele unei politici solide intre tari, U.R.S.S. considera necesar si oportun ca in interesul restabilirii adevarului sa paseasca, impreuna cu Romania, la rezolvarea imediata a chestiunii inapoierii Basarabiei, Uniunii Sovietice.
Guvernul Sovietic considera ca chestiunea interesand Basarabia este legata in mod organic cu chestiunea transmiterii catre U.R.S.S. a acelei parti a Bucovinei a carei a carei populatie este legata in marea sa majoritate, cu Ucraina sovietica prin comunitatea soartei istorice, cat si prin comunitatea de limba si compozitie nationala. Un astfel de act ar fi cu atat mai just cu cat transmiterea partii de nord a Bucovinei catre U.R.S.S. ar putea reprezenta, este drept, ca numai intr-o masura neinsemnata, un mijloc de despagubire a acelei pierderi care a fost pricinuita U.R.S.S. si populatiunei Basarabiei prin dominatia de 22 de ani a Romaniei in Basarabia.
Guvernul U.R.S.S. propune Guvernului Regal al Romaniei:
1) Sa inapoieze cu orice pret Uniunii Sovietice Basarabia
2) Sa transmita Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei potrivit cu frontiera, potrivit cu harta alaturata.
Guvernul sovietic isi exprima speranta ca Guvernul roman va primi propunerile de fata ale U.R.S.S. si ca acesta va da posibilitatea de a se rezolva pe cale pasnica conflictul prelungit dintre U.R.S.S. si Romania.
Guvernul Sovietic asteapta raspunsul Guvernului Regal al Romaniei in decursul zilei de 27 iunie curent.
Să nu uiți, copile!
Alte articole
Un comentariu
Comenteaza Anulează răspunsul
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
O minciună revoltătoare, cum remarca chiar Carol II în jurnalul său. Există poziția lui Pantelimon Halippa din acele zile, care îi întreabă pe sovietici: Cu ce drept? Dreptul istoric este al nostru până la Bug, ar trebui să aibă loc un transfer de populație între românii de acolo și străinii de dincoace de Nistru. Iar dreptul politic nu poate fi al URSS, degeaba clamează ei dreptatea socială când situația reală este cu mult mai rea decât a Imp. Țarist în 1917.
Au triumfat minciuna și frauda nu numai prin trădarea „aliaților” care au uitat să ratifice Tratatul de la Paris din 1920 și să ne ajute în securizarea frontierei estice, dar și prin inactivitatea guvernelor și marilor personalități care 22 de ani n-au făcut o singură campanie externă de informare asupra României răsăritene și de combatere a propagandei sovietice.