Căutați-vă neamurile de peste Prut!
*
Frumoasa poveste a lui
VLAD CUBREACOV
Tot Românu-i Ardelean
Dus în Țară de alean
VECHEA BISERICĂ
*
DIN POIANA SĂRATĂ
Vechea biserică ortodoxă cu hramul ”Sfântul Ilie Tesviteanul” din Poiana Sărată (fostul județ Trei Scaune, azi în județul Bacău), din care erau originari strămoșii mei săceleni pe linie maternă, din familiile Tătaru și Șerban-Mocanu. Familia Șerban-Mocanu figurează printre ctitorii acestei biserici distruse în Primul Război Mondial. Fotografie din septembrie 1917.
Biserica fusese construită în anii 1834-1835, iar localitatea Poiana Sărată a fost întemeiată în anul 1823, pe maul râului Oituz, de circa 100 de familii de români, “economi de oi”, adică mocani, din comuna Brețcu, fostul județ Trei Scaune. Majoritatea acestor mocani români întemeietori ai satului erau rude între ei. Chiar dacă și-au făcut gospodării la Poiana Sărată, acești mocani aveau zeci de stâne în Delta Dunării, în județele Cahul și Ismail din Basarabia, dar și în Crimeea.
Primul preot paroh la Poiana Sărată a fost Gheorghe Pop, între 1834 și 1853, zis şi ”Popa cel Mare”, fiind fratele protopopului de Trei Scaune, Petru Pop – cunoscut luptător român în perioada 1848-1849. Alți preoți parohi cunoscuți cu numele au fost Alexe Verzea, Ioan Beloiu, Gheorghe Olteanu și Ioan Rafiroiu.
Alte fotografii ale vechii biserici ”Sfântul Ilie Tesviteanul” din Poiana Sărată, obținute prin bunăvoința domnului Ciprian Hugianu, fiu al satului:
Pe temelia lărgită a vechii biserici din Poiana Sărată a fost ridicată, în anii 1922-1930, „Biserica Neamului”, cu hramul „Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavriil”. Așa cum mărturisește și o inscripție din interiorul noii biserici, ”CLOPOTELE AU FOST DĂRUITE DE + MOȘ PAVEL ȘERBAN” – CRIHANA BASARABIA, FIU AL COMUNEI”. Moș Pavel Șerban este răsstrăbunicul meu pe linie maternă, adică este străbunicul patern al mamei mele Emilia Tătaru, căsătorită Cubreacov, bunicul matern al bunicului meu Gheorghe Tătaru și tatăl străbunicăi mele Maria Șerban-Mocanu, căsătorită Tătaru.
Clopotele donate de răsstrăbunicul Pavel Șerban au fost 3, acestea fiind inscripționate, în limba română, cu litere latine, astfel:
Clopotul mic: ”Fabrica de clopote Oituz București donat de Pavel P. Șerban”.
Clopotul mijlociu: ”Fabrica de clopote Oituz București. Acest clopot s-a donat în numele lui Dumnezeu la Sfânta biserică din Poiana Sărată, jud. Treiscaune – Transilvania de către Pavel Șerban cu soția sa Nastasia și fiul Ion Pavel pentru fericirea lor în veci, la anul 1912 iunie 21”.
Clopotul mare: ”Fabrica de clopote Oituz București, Splaiul C. A. Roseti Nr. 14. Acest clopot s-a cumpărat de către Pavel Șerban și soția Nastasia cu fiii lor Maria, Zoița, Catrina, Despina, Ileana, Alexandrina și Vasilica și l-a dăruit Sf. Bisericii cu hramul Sf. Ilie din comuna Poiana Sărată ”Oituz” în memoria decedatului său fiu Pavel pentru veșnica lor pomenire la anul 1922 iulie 1. Donatorul locuiește în com. Crihana Basarabia”.
O postare mai veche despre înaintașii mei din Poiana Sărată și Săcele.
Post-scriptum: Urmare a postării acestor informații succinte despre vechea biserică românească din Poiana Sărată și legăturile familiei mele cu aceasta, am avut bucuria de a primi un mesaj emoționant chiar de la Poiana Sărată. Mesajul îi aparține domnului colonel în rezervă Marian Petrescu și este însoțit de mai multe imagini. Redau mai jos mesajul și fotografiile primite, cu recunoștință deosebită pe care i-o datorez domnului Marian Petrescu.
Stimate Domnule Vlad Cubreacov,
Mă numesc Petrescu Marian, sunt fost ofițer, și locuiesc în satul Poiana Sărată, comuna Oituz, Jud. Bacău, alături de soția mea, Maria Petrescu, născută Șerban, fiica lui Gheorghe Șerban, nepoata lui Ion Șerban,strănepoata lui Nicolae Șerban și răsstrănepoata lui Pavel Șerban (tatăl lui Pavel P. Șerban – răsstrăbunicul dumneavoastră).
Faptul că avem posibilitatea să comunicăm acum (prin e-mail), se datorează unei întâmplări care, de fapt, cred că a fost voința lui Dumnezeu.
Pe scurt, în ziua de 2 decembrie 2013, soția mea (adică mătușa dumneavoastră), căutând pe Google informații despre activitatea cultural-artistică dedicată Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, desfășurată în Biserica Neamului din sat, a descoperit un link în care, un anumit domn din Basarabia, răsstrănepot al lui Pavel P. Șerban, își caută rudele din România.
Am citit articolul Dvs și am fost foarte impresionat de documentarea și de dorința extraordinară de a vă cunoaște rudele din Poiana Sărată.
N-am luat, pana acum, legătura cu Dvs, deoarece am încercat să aflu cât mai multe date despre Pavel P. Șerban și, în acest sens, am trimis link-ul domnului Ciprian Hugianu (cercetătorul istoriei satului nostru), precum și altor rude, în viață, de pe ramura Șerban.
Ce pot să vă spun până în prezent ?
- Pe tatăl lui Pavel P. Șerban (răsstrăbunicul dvs) îl cheamă tot Pavel Șerban, este înmormântat în cimitirul satului și are cruce de piatră pe care este scris 1877 (probabil anul decesului) – vezi foto.
- Pavel P. Șerban și cu soția Nastasia au avut pe: Ion-Pavel, Maria, (străbunica Dvs), Zoița, Catrina, Despina, Ileana, Alexandrina și Vasilica.
- Unul din frații lui Moș Pavel P. Șerban a fost Nicolae Șerban, care a trăit 94 ani și este înmormântat, în cimitirul satului, alături de tatăl lui (Pavel Șerban) și de alți membri ai familiei Șerban – vezi foto.
- Unul dintre copiii lui Nicolae Șerban a fost Ioan Șerban, care a avut 3 copii: Ion, Maria (decedată) și Gheorghe.
- Ion Șerban trăiește, este născut în 1929 și are o fată, 2 nepoți și 1 strănepot.
- Maria Șerban (căsătorită Micu), este născută în 1931 și decedată în 2010, are 2 băieți, 2 nepoți și 2 strănepoți.
- Gheorghe Șerban (socrul meu) trăiește, este născut în 1933, are 2 copii, Ioan și Maria Șerban (căsătorită Petrescu), 4 nepoate (Diana, Raluca, Andreea-Nicoleta, Giorgiana) și 2 strănepoți.
Pentru completarea arborelui genealogic al familiei Șerban aștept date de la verii soției, pe care vi le voi comunica ulterior.
În speranța că acest mail reprezintă începutul unei relații de prietenie între familiile noastre actuale, vă dorim sănătate și bucurii, în anul care vine, Dumneavoastră și tuturor celor dragi.
La multi ani!
Vă trimit, în atașament, fotografii și câteva documente importante, printre care și „Actul de deposedare a poienarilor din Crimeea”, în care veți găsi alți „Șerbani” despre care puteți să aflați date pe care noi, la momentul acesta, nu le cunoaștem.
Aștept confirmarea primirii mail-ului.
Cu respect,
Col (r) Marian Petrescu
Poiana Sărată
In Romania registrele parohiale nu sunt informatizate(nasteri, casatorii, decese). Daca vrei sa cauti niste rude stiind ca sunt nascute si botezate intr-o parohie, nu poti pentru ca nu stii anul si nimeni dintre slujitorii bisericii nu va sta sa rasfoiasca sute si mii de pagini pentru a gasi pe inpricinat. Nici daca stii ca ai o ruda decedata si inmormantata intr-un anumit cimitir, daca nu stii anul cand este decedat(a) greu se va indupleca cineva sa rasfoiasca sute de pagini.
Numai prin informatizarea datelor din aceste registre se pot gasi cei pe care doresti sa-i stii fiind stramosi sau rude.
Este un aspect de care biserica noastra nu are cunostinta sau nu vrea sa se intereseze.
De altfel nu exista nici macar un letopiset sau un recensamant al slujitorilor bisericilor romanesti din toate timpurile.
Ar fi frumos daca toate bisericile si manastirile si cimitirele ar avea site-uri si unde sa gasesti toate datele despre cei ce au slujit in acele locuri. Nu este deajuns sa-i pomenim la gramada, fiecare slujitor a avut viata lui, personalitatea lui.
Citem nu demult ca in USA informatizat pana si intrarile de imigranti cu sute de ani in urma, cu toate datele personale avute la acel moment.
Cred ca suntem cu sute de ani in urma ca grad de civilizatie.
Sa vedem, in toamna, cine va castiga alegerile si castigatorii poate ne pun pe un nou fagas. Doamne-ajuta!
Constat cu surprindere placuta, de aici din
Diaspora, unde ma aflu din 1982,ca am mai multe rude de cit stiam:tatal meu,Tataru Nicolae (1908-2003), s-a nascut in satul Poiana Sarata,pe bunicul meu din partea ta-
talui il chema Tataru Damian, iar sotia lui,
bunica mea, descinde din familia Bogatu, che
mindu-se apoi Tataru Maria. Toate amintirile
si fotografiile vechi despre acest sat, cu o
frumusete deosebita, cu un potential turistic mare, cu vestigii si urme ale
primului Rasboi Mondial,m-au facut ca sufle-
tul meu sa tresara inca o data…
Multa sanatate si multumiri pe aceasta cale
Cezar Tataru, München
Sunteți rudă cu profesoara Tătaru din Germania?
Doamna Profesoară Livia Ana Tătaru, din Heidelberg?
http://tataru.lima-city.de/index.html
s-a reîntors în 2010 în România. am eu datele de contact dacă vă sunt necesare.
Cu stimă,
Constantin
Da, i-aș scrie cu plăcere câteva salutări și urări de bine. Mulțumesc.
http://www4ro.dr-rath-foundation.org/news/2010_04_apr_02_radacinile_naziste_ale_bruxelles_ue.html