România se duce la Summit-ul NATO de la Varșovia cu obiective care necesită în mod prioritar resurse financiare. O greșeală strategică de neînțeles, în condițiile în care excelăm la factorul uman. Ofițerii Armatei Române sunt cei mai buni la nivelul întregii Alianței în domeniul operațiunilor psihologice. O incursiune a reporterilor Q Magazine în mintea inamicilor, dar mai ales în cea a psihologilor care luptă cu mințile acestora. 

 

Primăvara lui 2016. Centrul de Operații Psihologice din cadrul Statului Major General al Armatei

Centrul a fost înființat în 1969, după invazia din Cehoslovacia din primăvara lui 1968, când deasupra acestei țări au fost împrăștiate manifeste în limba română  de armata sovietică, sugerând implicarea noastră în conflict. Decidentul politic de atunci a realizat că, dincolo de tancuri și de dotarea cu tehnică de ultimă generație specifice cursei înarmării de la acea vreme, nu eram pregătiți pentru un nou tip de război ce avea să capete o importanță tot mai mare: războiul informațional și cel psihologic. Primul pas la acel moment a fost, în consecință, crearea unei secții care să poată executa acțiuni în domeniul operațiilor psihologice.

În 1971, secția s-a transformat în unitate militară. Aceasta a purtat pe rând denumirea de Secția tehnică de propagandă specială, apoi Centru tehnic de propagandă specială, ocupându-se strict de partea de producție media: print, audio, video și mai puțin de partea de concepție și planificare a acestor acțiuni, domeniu de care se ocupa Consiliul Politic Superior al Armatei.

După 1990, Centrul a cunoscut o transformare în sensul că, la nivelul Statului Major General, în cadrul Direcției Operații, a fost înființată o secție care se ocupă exclusiv de operațiile psihologice și informaționale.

Se impune făcută precizarea că operațiile psihologice înseamnă inamic, adversar, influențare, cunoscute în NATO sub denumirea de PSYOPS – psychological operations, și trebuie separată de tot ceea ce înseamnă pregătirea moralului trupelor proprii, domeniu de care se ocupă o altă structură specializată a Ministerului Apărării Naționale.

KOSOVO

În contextul participării militarilor din centrul PSYOPS la operații NATO, armata română a fost responsabilă în teatrul din Kosovo pentru domeniile radio și TV, completate ulterior de alte funcții din domeniu. România a deținut în perioada 2007-2008, pe timpul evenimentelor legate de Independență, funcția de șef al elementului, ceea ce înseamnă că noi conduceam un serviciu multinațional, cu un buget de aproximativ 1,2 milioane €. În prezent, mai avem în Kosovo, prin rotire cu încă două națiuni, funcția de șef al elementului de sprijin PSYOPS.

AFGANISTAN

Am început inițial în 2003 printr-o contribuție cu 2 ofițeri în cadrul unei brigăzi multinaționale. Ulterior, am parcurs diverse poziții intermediare până când am ocupat în 2012 funcția de comandant al elementului PSYOPS la nivel întregului teatru de operații, comandând un serviciu multinațional încadrat de peste 17 națiuni și administrând un buget anual de aproape 16 milioane €. În prezent deținem comanda în Afganistan pentru tot ce înseamnă operații psihologice.

 

---

Colonelul Sorin Cîrstea este la comanda Centrului de Operaţii Psihologice al Armatei Române din 2014. O performanţă reuşită, de la înființare până astăzi, de 3 oameni.

Este absolvent al Școlii Militare de Ofițeri Activi „Leontin Sălăjan”, arma rachete și artilerie antiaeriană, licențiat   al Facultății de electromecanică în anul 1997 și al Facultății de Stiințe, specializarea psihologie în anul 2005. În anul 2010 a obținut titlul de doctor în științe militare și informații în cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I”, cu teza „Operațiile psihologice în sprijinul managementului crizelor și conflictelor militare moderne”, iar în anul 2015 a absolvit Colegiul Național de Apărare, programul postuniversitar “Probleme actuale ale securității naționale”. În 2003 se alătură Centrului de operații psihologice ca șef compartiment de testare și evaluare a produselor psihologice. Ulterior a îndeplinit de la funcția de șef birou operații și instrucție, șef Secție PSYOPS Brigadă, șef de stat major până la locțiitor al comandantului Centrului de operații psihologice. A participat la 5 misiuni în teatrele de operații Afganistan și Kosovo, cea mai înaltă poziție ocupată fiind aceea de comandant al Elementului de sprijin operații psihologice din Pristina, KFOR și din Kabul, Afganistan din cadrul Comandamentului Întrunit ISAF (IJC). În toți acești ani a fost în repetate rânduri decorat ca urmare atât a activității din țară, cât și din teatrele de operații unde a fost dislocat.  

---

Cum s-a transformat Afganistanul sub americani

De ce este Afganistanul important pentru marii actori geopolitici?

Dacă vorbim de Afganistan ca zonă, vorbim de teoria avuțiilor și resurselor, unde se estimează un trilion de dolari concretizat în metale rare, fier, cupru, lapis (o piatră semiprețioasă). Afganistanul deține 80% din rezervele mondiale de lapis. Eu nu aș merge pe această teorie. Afganistanul este important atât din punct de vedere geostrategic, cât și geopolitic întrucât reprezintă liantul creării unor gazoducte între Orientul Mijlociu și Asia Centrală, are importanță strategică pentru cele două puteri nucleare aflate mereu în conflict, Pakistan și India, și nu în ultimul rând este tamponul între două mari ramuri ale islamului: șiiții și suniți. România a intrat în Afganistan ca urmare a evenimentelor din 11 septembrie 2011 din SUA, iar de-a lungul timpului cred că am demonstrat că suntem un partener de încredere în cadrul alianței.

America a cheltuit  386 miliarde de dolari pentru războiul din Afganistan pentru ca apoi, la sfârșitul a zece ani de prezență, să se constate că a fost un eșec…

 

MAIORUL SORIN CÎRSTEA, LOCȚIITORUL COMANDANTULUI FORŢEI ÎNTRUNITE MULTINAŢIONALE DE OPERAȚII PSIHOLOGICE DIN CADRUL ISAF KABUL,

ÎMPREUNĂ CU COMANDANTUL ISAF, GENERALUL LOCOTENENT MAURO DEL VECCHIO

 

Eu fac parte din categoria celor care cred că intervenția nu a fost un eșec și că au fost făcuți pași importanți pentru poporul afgan. Pe durata regimului Taliban, Afganistanul era o țară cu un nivel foarte scăzut de alfabetizare, prin urmare, ușor de manipulat. La acea vreme exista un singur post de radio care emitea un program format din ceremonii religioase și reguli pe care populația civilă trebuia să le respecte. Practic a fost primul și probabil singurul post de radio unde nu puteai auzi muzică. După 2001 putem vorbi despre o dezvoltare fantastică a mass-media în această țară. În prezent vorbim de peste 75 de televiziuni și peste 175 radiouri comerciale.

 

---

Mijloace folosite în PSYOPS

Elementul de Sprijin Operaţii Psihologice din Teatru era în măsură să planifice şi să desfăşoare simultan mai multe campanii de informare a populaţiei locale, campanii susţinute printr-o ofertă diversificată de programe, realizate şi difuzate în limbile pashtu şi dari. În acest scop, se foloseau ca mijloace de diseminare:

• Sada-e Azadi Newspaper: 400.000 ex. (la nivelul anului 2013), în trei limbi, 20 de pagini plus suplimentele locale, în format A3, la 2 săptămâni;
• Radio Sada-e Azadi „The Voice of Freedom”: emitea 24 din 24 ore, 7 din 7 zile, tehnologie digitală, 3 frecvenţe alocate;
• TV Sada-e Azadi „The Voice of Freedom” (numai parte de producție):
• Spoturile TV sunt transmise prin reţeaua naţională RTA şi TV TOLO: seara, după ştiri, în 2 limbi, dari şi pashtu;
• Produse tipărite: postere, bilete de mână, tri-foldere, billboard.
  

  ---

 

Un milion de elevi învățau pe vremea talibanilor doar Islamul, însă în prezent vorbim de peste 10 milioane de copii care sunt în școală, în diverse trepte, vorbim de 3,3 milioane de fete care urmează o formă de învățământ. De asemenea, vorbim de tribunale, de femei în Parlament, de acces la serviciul medical și exemplele pot continua. Noțiunea de cetățean afgan este una deosebit de vagă pentru o societate în care afilierile la grupuri etnice, clanuri și triburi primează. În anii ’90, unu din șase afgani era refugiat ca urmare a războiului afgano-sovietic și, ulterior, a războiului civil dintre diferite facțiuni mujahedine. Vorbim în acest moment despre generații care s-au născut în taberele de refugiați și acum se văd pe teritoriul unei țări care le este străină. Este nevoie de cel puțin două generații care să crească pe teritoriul Afganistanului și să aibă un guvern stabil pentru a se sedimenta sentimentul de apartenență națională. De asemenea, există un nivel mare al corupției, fenomen care trebuie înțeles într-un context care diferă fundamental de ceea ce înțelegem noi. Spre exemplu: acolo un soldat primește salariu, iar un procent din el îl dă superiorului. Cum justifică soldatul că nu există corupție: „Cel care are grijă de mine pe câmpul de luptă este locotenentul, prin urmare merită banii aceștia!”. Există trafic de armament, trafic de droguri. Nu trebuie să uităm că și Pakistanul se confruntă cu fenomenul terorist în zona tribală din vestul țării. Aici, o mare parte din insurgenții talibani, dar și membrii unor grupări teroriste, și-au găsit adăpostul pentru ca apoi să lanseze atacuri pe teritoriul Afganistanului. Sunt încă foarte multe probleme care își vor găsi, poate, o rezolvare în foarte mulți ani de acum încolo.

Dacă retragerea va fi făcută în grabă, fără un plan bazat pe condiții îndeplinite și nu pe un calendar de timp, vom asista la o situație similară Irakului, deoarece luptele interne vor fi reluate.

 

Obiectivele operațiunilor psihologice în Afganistan

Cum a luptat alianța NATO, din punct de vedere psihologic, în Afganistan?

Atât misiunea ISAF (International Security Assistance Force), condusă de NATO, cât şi talibanii au încercat să câştige bătălia pentru adjudecarea percepţiilor în Afghanistan şi pentru influenţarea pozitivă a unei largi opinii mondiale. Ambele îşi îndeplinesc obiectivele utilizând drept instrument informaţia, dar acolo similarităţile se încheie. Există diferenţe majore în modul în care se realizează acest fapt, mijloacele folosite şi efectele realizate.

 

PRESA ÎN OPERAȚIUNI PSYOPS

 

Ca să dau doar un exemplu, talibanii folosesc deseori aşa numitele „Night Letters” pentru realizarea intimidării şi coerciţiei. Acestea nu seamănă deloc cu produsele PSYOPS elaborate de ISAF, deoarece nu se prezintă sub forma ziarelor produse pentru o masă mare de oameni, a biletelor de mână sau a manifestelor, ci sunt mai degrabă, în mod unic, deseori mesaje scrise de mână, furnizate către o anumită persoană cu intenţia influenţării comportamentului acesteia prin teama că își pierd viața dacă nu sunt cu ei.  Structura de comandă şi concepţie PSYOPS la nivelul teatrului era Elementul de Sprijin Operaţii Psihologice din Teatru (CJPOTF – Combined Joint Psychological Operations Task Force) al Comandamentului Forţei de Asistenţă şi Securitate din Afganistan. În principal, obiectivele PSYOPS stabilite de NAC (Consiliul Nord Atlantic) vizau: întărirea credibilităţii ISAF, câştigarea simpatiei şi sprijinului populaţiei, descurajarea forţelor duşmane şi criminale, promovarea cooperării paşnice în rândul diferitelor segmente ale populaţiei, între acestea şi instituţiile comunităţii internaţionale, precum şi cu guvernul de la Kabul. Aceste obiective sunt regăsite în programele care fac parte din planul de sprijin PSYOPS. Pe baza acestor obiective au fost stabilite temele PSYOPS (linii de persuasiune promovate de sursa de influenţare în vederea obţinerii unui anumit rezultat sau obiectiv): Securitate; Dezvoltare şi guvernare; Încredere şi percepţie și Succesele Autorităţilor de Tranziţie Afgane în reconstrucţia ţării.

De ce democrația europeană nu poate fi implementată în țări precum Irak și Afganistan?

Vorbim în primul rând despre două state care au cu totul altă religie și sunt organizate diferit în ceea ce privește diverse aspecte sociale. În Afganistan vorbim despre triburi care exercită o influență foarte mare la nivel local. Am avut șansa în misiunea din 2006 să mă întâlnesc cu ultimul rege pe care l-a avut Afganistanul, Mohammed Zahir Shah (1933-1973). Am cerut audiență întrucât am vrut să înțelegem cum a fost posibil ca el să conducă țara timp de 40 de ani și care au fost mecanismele de care s-a folosit.

Regele vedea un triunghi care avea ca laturi populația, elita și seniorii. Elita era reprezentată de el și ai lui, seniorii erau liderii tribali și împreună conduceau populația, dând cât mai multă putere către liderii locali. Noi am încercat să impunem un Guvern solid, pe principiul democrației europene care să conducă de la centru, puternic, în teritoriu. Regele a dorit să întărească toate comunitățile locale pe sistemul federal și în acest fel să poată conduce țara. Asta e marea diferență!  Nu există sentimentul de identitate națională în Afganistan!

Din punct de vedere al operațiilor psihologice, vorbim despre două teorii: guest theory (teoria oaspetelui) și choice theory (teoria alegerii), iar cea din urmă ar trebui de altfel, să guverneze. Noi nu suntem oaspeți în Afganistan, ci suntem acolo să ne apărăm interesele de securitate. De aceea trebuie identificate și explicate opțiunile pe care populația afgană le are: de a merge înainte spre o societate modernă sau a se întoarce în timp către o societate în care analfabetismul permite manipularea de către cei care ajung la putere.

 

Război și pace

Care sunt operațiunile psihologice împotriva unui inamic?

În esenţă, acţiuni specializate, planificate, prin intermediul cărora sunt diseminate în cadrul unei audienţe ţintă, informaţii selectate cu scopul de a induce sau a întări, în audienţa ţintă, atitudini şi comportamente favorabile pentru iniţiator. Spre deosebire de informarea publică, PSYOPS reţine controlul direct asupra conţinuturilor, diseminării şi audienţei. Așa cum sunt definite în doctrina NATO și în cea națională, operaţiile psihologice reprezintă activităţi planificate şi desfăşurate care utilizează metode şi mijloace de comunicare direcţionate spre audienţe ţintă aprobate, cu scopul de a influenţa percepţiile, opiniile, atitudinile şi comportamentele care pot sprijini îndeplinirea obiectivelor politico-militare.Obiectivele PSYOPS sunt, în general, să slăbească voinţa adversarului sau a potenţialei audienţe-ţintă ostile, să întărească hotărârea audienţelor ţintă prietene și, în cazul țintelor indecise sau nehotărâte, să le obțină sprijinul.

 

DISEMINAREA DE PRODUSE DE OPERAȚII PSIHOLOGICE (ZIARE, BILETE DE MÂNĂ), LIDERILOR DE DISTRICTE DIN ZONA SUROBI ŞI UZBIN VALLEY, DUPĂ ÎNTÂLNIREA AVUTĂ CU ACEȘTIA

 

Ce înseamnă războiul psihologic pe câmpul de luptă și ce înseamnă războiul psihologic în timp de pace?

În trecut, puteam vorbi despre război psihologic având foarte multe definiții. Războiul psihologic a existat pentru prima dată în al Doilea Război Mondial și a fost implementat ca atare, cu structuri de război psihologic. Ce s-a întâmplat în 2014, în Crimeea ne arată că astăzi nu mai există frontiere, diferențiere, între pace și război pentru acest tip de acțiuni.

Pe timp de război vorbim de combat PSYOPS, care pleacă de la obiective și audiențe-țintă pe care le-a aprobat eșalonul superior, în cazul nostru audiențele sunt aprobate la cel mai înalt nivel în cadrul Alianței de NAC-North Atlantic Council.

Un obiectiv al operațiilor psihologice ar fi slăbirea voinței de luptă a adversarului, iar în acest caz audiența țintă este reprezentată de adversar. Un alt obiectiv ar fi creșterea încrederii audiențelor prietene în acțiunile noastre. De asemenea, mai vorbim și despre atragerea încrederii audiențelor neutre. Când vorbim de noi, vorbim despre operații psihologice, când vorbim de inamic, vorbim de propagandă. Am văzut foarte multe opinii ale așa-zișilor specialiști în domeniul operațiilor de influențare care spun că în Afganistan insurgenții câștiga războiul mediatic printr-o propagandă fantastică! Lucrurile nu stau așa.

Talibanii crează un eveniment la nivel tactic care urmărește, de fapt, un obiectiv strategic, în timp ce noi încercăm să rezolvăm problema la nivel tactic, de lungă durată. Pe insurgent îl interesează detonarea unei explozii la nivel tactic urmărind efectul strategic, de pildă retragerea trupelor, retragerea sprijinului pentru armată, având ca audiențe societatea civilă din țările care au trupe în Afganistan.

 

Utilizarea religiei necesară, dar riscantă

Cine sunt cei mai mari specialiști în acest domeniu dintre țările dezvoltate?

Printre cei mai mari specialiști în acest domeniu dintre țările NATO se numără SUA, care dispune de 2 grupuri de militari activi și 3 grupuri de rezerviști, Germania cu un centru de aproximativ 1000 de militari foarte buni specialiști, urmate de România, Polonia, Italia și Marea Britanie care tocmai  a creat, anul trecut, Brigada 77. Nu în ultimul rând, vorbim despre Rusia și China, despre care însă avem foarte puține date. Fiecare misiune se încheie cu identificarea unor lecții, care sunt disponibile pentru toate țările partenere. Lecțiile învățate se regăsesc apoi în exerciții și în dezvoltarea scenariilor pe baza cărora specialisții PSYOPS se antrenează.

 

CU PREȘEDINTELE KOSOVO, FATMIR SEJDIU, ÎN 2008 ÎNAINTE DE DECLARAREA INDEPENDENȚEI PROVINCIEI

 

Cine răspunde cel mai bine metodelor de război psihologic: personalul militar sau civil? Publicul educat sau cel needucat?

Experiența internațională ne spune că un element 100% militar nu răspunde întocmai domeniului întrucât este nevoie și de o expertiză civilă și tocmai de aceea în teatrele de operații NATO, pe partea de audiență-țintă, sunt angajați și civili cu specializări diferite precum psihologie, informații, antropologie, lingvistică sau sociologie. În zona de producție sunt și civili, și militari, iar la planificare și operații sunt aleși militarii întrucât este vorba despre înțelegerea unor obiective militare și dezvoltarea de planuri. Orice ofițer PSYOPS are patru misiuni: prima dintre ele este consilierea permanentă a comandantului, cea de-a doua este informarea populației și câștigarea credibilității, cea de-a treia este influențarea audienței, iar ultima se referă la faptul că reprezintă vocea comandantului.

Metodele psihologice utilizează religia?

Religia reprezintă o platformă puternică pentru că asigură legitimitate și credibilitate mesajelor folosite în operațiile informaționale. Talibanii în Afganistan își legitimizau acţiunile şi apelurile propagandistice invocând citate din Coran şi Islam. Utilizarea religiei implică un risc major pentru sursa mesajelor, dacă nu este de acceași religie cu audiența (receptorul). Datorită specificului culturii afgane şi tradiţiilor islamice, am stabilit la nivelul NAC şi unele teme pe care să le evităm cum ar fi subiecte de natură etnică şi religioasă, teme sau imagini cu tentă sexuală, judecăţi de valoare despre rolul femeii în societatea afgană. Am evitat să criticăm guvernul afgan, Națiunile Unite, organizațiile internaționale sau neguvernamentale, să denigrăm valorile sociale, culturale, religioase şi    simbolurile naţionale. Era normal ca religia sa fie o tema de evitat tocmai din cauza riscului pe care îl putea aduce prin neapartenența la aceeași religie.

 

UZBIN VALLEY, LOCUL ÎN CARE, ÎN 2009, AU MURIT 10 FRANCEZI PENTRU CĂ NU AU AVUT OPERAȚII PSIHOLOGICE

 

Unde realizează factorul psihologic impactul maxim: înainte de acțiunea militară sau în paralel cu aceasta?

Potenţialul deosebit al operaţiilor psihologice este acela de a contribui la atingerea scopurilor  politico-militare  cu pierderi cât mai mici, în raport cu oricare alt tip de acţiuni militare. Cu ani în urmă afirmam că evoluţia vieţii internaţionale contemporane evidenţiază tot mai mult tendinţa de completare sau chiar de înlocuire a strategiei de intervenţie în forţă cu o strategie de comunicare, de influenţare. Nimic mai adevărat, în contextul geopolitic de astăzi. Cerinţa de a influenţa o audienţă ţintă este întâlnită de-a lungul întregului spectru al operaţiilor militare, de la pace până la război, precum şi de-a lungul  etapei post-conflict. Cu toate că aparţin exclusiv domeniului militar, operaţiile informaţionale – prin specificul şi mai ales prin efectele lor – se înscriu în spectrul general al noilor activităţi politice, militare, economice şi sociale și au o importanţă esențială în contextul războiului de tip hibrid. Anexarea Crimeei ne-a arătat că operațiile psihologice joacă un rol din ce în ce mai mare înainte de desfășurarea conflictului propriu-zis. Războiul şi pacea, afirma atunci Gherasimov, șeful Forțelor Armate ruse, în cuvinte care acum pot părea profetice, devin noţiuni ale căror graniţe sunt din ce în ce mai estompate. „Metodele conflictului” s-au schimbat şi implică acum recursul masiv la măsuri politice, economice, informaţionale, umanitare şi alte măsuri ne-militare.

De ce nu a reușit nicio putere a lumii să influențeze fenomenul ISIS, cu metode psihologice?

În primul rând este vorba de religie, pentru că vorbim de un conflict religios. Statele musulmane implicate în conflict trebuie să-și asume rolul de lider în comunicarea strategică, pentru a putea câștiga comunitățile locale, prin credibilitate și legitimitate. În al doilea rând, trebuie să deținem condițiile. Asta înseamnă că trebuie deținut controlul tactic, pentru a demonstra comunităților locale că suntem în măsură să-i protejăm, nu doar să afirmăm asta.

 

---

Anexarea Crimeei ne-a arătat că operațiile psihologice joacă un rol din ce în ce mai mare înainte de desfășurarea conflictului propriu-zis

---

 

Asupra României se desfășoară operațiuni psihologice din partea unor țări, prietene sau ostile?

Indiferent ce concept am aborda – diplomaţie publică, afaceri publice, comunicare strategică, managementul percepţiilor – asistăm la desfăşurarea unor ample acţiuni politice şi militare de influenţare a atitudinilor şi comportamentelor unor grupuri atent selecţionate, care se pot transforma conform conceptului rus de război hibrid în „Coloana a V-a”, capabilă să susțină o posibilă acțiune militară. Multe state desfăşoară în acest sens complexe scenarii cu impact psihologic pentru lărgirea sferelor lor de influenţă. Este clar că nici țara noastră nu poate fi ocolită de aceste scenarii, așa cum nu a fost niciodată în decursul istoriei. În ceea ce privește statele partenere ale României, fie că este vorba despre cele membre NATO sau UE, fie despre relațiile bilaterale cu diferite state, nu putem vorbi despre acțiuni de propagandă susținute de acestea prin intermediul mass-media sau new-media autohtone. Așa cum este normal într-o societate democratică, fiecare stat prin reprezentanțele sale diplomatice, prin intermediul institutelor culturale sau al altor asociații non-guvernamentale sunt interesate de a-și face cunoscute pentru publicul din România implicarea în societatea noastră. Vorbim în acest sens de activități de informare și relații publice, care în cele mai multe cazuri sunt preluate și de mass-media din România. Poziția României față de anumite amenințări de securitate la granița de est a NATO sau în ceea ce privește criza refugiaților cu care UE se confruntă, au permis apariția în mass-media convențională, dar mai ales în cea alternativă, a mesajelor agresive de influențare venite din zona de est a Europei.

Probabil cel mai recent eveniment în acest sens a fost operaționalizarea scutului antirachetă de la Deveselu.

Exact! Mass-media convențională din dorința de a transforma acest eveniment într-o știre care să ocupe prima pagină cel puțin pentru o perioadă de 24 de ore a realizat o acoperire foarte amplă a subiectului. De la ceremonialele organizate și declarațiile oficialilor români și ale celor americani până la mesajele agresive venite de la Moscova și preluate din surse oficiale rusești.

 

---

Sănătatea și educația generațiilor viitoare pot schimba dimensiunea psihologică colectivă a poporului român

---

 

Nimic greșit întrucât în acest fel se asigură libertatea de circulație a informațiilor, iar pentru ca cetățeanul român să se poată pronunța asupra importanței acestui proiect cred cu tărie că el trebuie în primul și în primul rând să fie corect informat. Ceea ce este puțin îngrijorător este însă faptul că în sfera presei alternative există publicații care încearcă să transforme în știre nu evenimentul în sine, ci amenințările și mesajele agresive venite pe această temă din afara spațiului Alianței Nord Atlantice. Sunt mesaje de multe ori alarmiste, fără un fundament solid sau o cercetare realizată după etica jurnalistică. Este o combinație periculoasă de negativism, senzațional și alarmism care consider că în primul și în primul rând aduce atingere unității naționale dincolo de a servi intereselor anumitor entități statale sau non-statale.

Putem observa în spațiul mediatic un număr de teme care sunt preluate de pe site-ul sputnik.md, în limba română. Aș enumera numai câteva dintre ele:

• Relațiile economice cu Federația Rusă sunt avantajoase
• FR răspunde consolidării prezenței NATO și SUA în apropierea granițelor sale
• Vladimir Putin este un lider cu faţă umană, apropiat de valorile creştine şi pasionat de sport
• Intervenţia militară rusă din Siria are un scop defensiv pentru stoparea terorismului
• Occidentul nu are soluții la criza refugiaților
• Coaliţia anti-Stat Islamic condusă de SUA este ineficientă
• Putin este noul lider mondial care rezolvă probleme internaționale
• Scutul anti-rachetă are un caracter ofensiv la adresa Rusiei.

Cele legate de Vladimir Putin sunt cu predilecție în media socială. Acţiunea de influenţare – indiferent dacă se realizează prin strategii coercitive sau necoercitive – are ca finalitate modificarea comportamentului oamenilor asupra cărora se exercită prin intermediul psihicului uman. Este datoria statului să imunizeze audiența printr-o informare corectă și o educație solidă și competitivă.

Cum s-a modificat, diminuat, puterea psihologică a poporului român, pe care îl putem vedea astăzi dezbinat, dominat de ură, frustrări și nevroze colective?

Pentru mine, două sectoare necesită atenția imediată și constantă a guvernanților. Este vorba de educație și de sănătate. Un popor educat (cu adevărat) va fi mai greu de manipulat și va înțelege și efectele unui fenomen care s-a extins în ultimii ani – corupția.

Un popor care iese și manifestă în urma unui incident tragic care a șocat o țară întreagă, cel de la Colectiv, dar nu are aceeași măsură când vorbim de criza dezinfectanților diluați, care au produs și produc mult mai multe victime, probabil arată ca un popor care acționează frustrat și aproape de o nevroză colectivă. Dar în aceeași măsură poate fi și doar… manipulat. Sănătatea și educația generațiilor viitoare pot schimba dimensiunea psihologică colectivă a poporului român.