România a câştigat procesul cu Gabriel Resources pentru aurul de la Roşia Montană
9 martie 2024 de Rost Online
România a câștigat acțiunea arbitrală în dosarul Roșia Montană, reclamanții fiind obligați să ramburseze țării noastre cheltuielile de judecată aferente procedurii de arbitraj.
Decizia Curţii de Arbitraj Internaţionale a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii a fost comunicată vineri seara, potrivit unui comunicat transmis de Guvernul României.
„Potrivit Hotărârii Tribunalului Arbitral, România primește câștig de cauză la acuzațiile adresate de Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey).
Mai mult, reclamanții sunt obligați să ramburseze României cheltuielile de judecată aferente procedurii de arbitraj. În urmatoarele 20 de zile urmează să fie publicată motivarea deciziei ICSID”, se precizează în comunicatul de presă.
Acțiunea arbitrală internațională a fost inițiată în anul 2015 împotriva României de către doi investitori străini, respectiv Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey) și a fost întemeiată pe Acordurile cu privire la promovarea și garantarea reciprocă a investițiilor încheiate de România cu Guvernul Canadei (ratificat prin Legea nr.356/2009) și Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (ratificat prin Legea nr.109/1995).
Potrivit sursei citate, România dorește publicarea integrală a hotărârii arbitrale. Prin urmare, dacă tribunalul arbitral va redacta hotărârea arbitrală fără a face trimitere la informațiile confidențiale aflate în posesia sa, atunci hotărârea arbitrală va deveni publică în întregime și se va publica pe site-ul Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (https://icsid.worldbank.org).
NEVOIA DE RĂZBOI A AMERICII LA FIECARE 80 DE ANI
La fiecare opt decenii, America a rezolvat mari crize interne prin războaie majore. Se repetă istoria sau se poate întrerupe ciclul?
De Francesco Sisci – 9 martie, 2024
Are America nevoie de un exorcism? Există într-adevăr un model de 80 de ani în istoria Americii care are implicații globale. La fiecare opt decenii, SUA se confruntă cu o criză internă existențială care este depășită cu război.
Mai întâi, 1781
Uniunea însăși a început cu asemenea tulburări. Războiul de revoluție din 1776-1883 a început ca un efort de a smulge cele 13 colonii din îmbrățișarea coroanei engleze și apoi s-a revărsat într-un conflict global între marile puteri europene pentru dominația asupra mărilor și a teritoriilor coloniale.
Franța a intrat în război de partea americanilor și, în alianță cu Spania și Republica Olandeză, a căutat să conteste dominația britanică și să se răzbune după înfrângerea în Războiul de Șapte Ani (1756-63).
Marea Britanie, pe de altă parte, a reușit să-și consolideze forța expediționară în America prin recrutarea a numeroase contingente de trupe mercenare germane, așa-numiții Hessieni, cimentând o legătură specială cu Prusia care urma să dureze până în Primul Război Mondial.
Americanii nu erau toți uniți atunci. Unii au susținut Anglia și au luptat activ pentru coroană. A existat o împărțire amară cu privire la viitorul coloniilor pentru independență sau pentru a rămâne parte a imperiului britanic.
A doua, 1861
Aproximativ 80 de ani mai târziu, în 1861, America a fost sfâșiată din cauza problemei sociale și economice a sclaviei. Fabricile moderne din nord erau mai bine cu muncitori plătiți decât cu sclavi.
Cu toate acestea, în sud, sclavii erau active în valoare de trilioane (în banii de astăzi) și un angrenaj fundamental în producția de bumbac și zahăr, mărfuri care conduceau industrializarea la acea vreme.
Țara a fost împărțită în două ca model de dezvoltare și, prin urmare, și sisteme de valori. O parte ar putea beneficia de participarea activă a afro-americanilor la economie; cealaltă parte ar fi fost devastată dacă negrii ar fi deveni liberi.
Acesta nu a fost un incident izolat. În aceiași ani, Anglia, superputerea vremii, a luptat în India, înăbușind Revolta Sepoy (1857) și întărindu-și stăpânirea pe subcontinent.
În China, a dus la cel de-al doilea război al Opiului (1856-1860), America și Franța obținând concesii majore în Imperiul Qing. A sprijinit Piemontul în războiul său pentru cucerirea sudului Italiei (1861) împotriva Austriei și Rusiei. S-a alăturat Italiei și Prusiei împotriva Austriei în războiul din 1866.
În general, a fost un deceniu de conflicte globale în care Anglia a ales din greșeală să sprijine Confederații de Sud împotriva unioniștilor din Nord, care în cele din urmă au ieșit învingători în 1865.
Într-un fel, 1861 avea încă unele rădăcini în Războiul de Independență, deoarece exista încă o implicare semnificativă a englezilor și pentru că a abordat o problemă nerezolvată – drepturile afro-americanilor la libertate.
Al treilea, 1941
America a fost din nou nituită cu amărăciune în 1941, când s-a alăturat celui de-al Doilea Război Mondial. A existat o parte foarte activă și influentă a țării care era fascistă și pro-nazist.
Probabil cel mai mare poet al Americii, Ezra Pound, a fost fascist și a petrecut războiul traficând propagandă anti-americană în Italia. Charles Lindbergh, poate cel mai faimos american al timpului său, era pro-nazist și făcuse campanie împotriva războiului cu Germania.
Pe de altă parte, era o mișcare socialistă și comunistă activă care amenința Uniunea din stânga. Rasismul împotriva negrilor sau a evreilor a fost rampant.
Afro-americanii nu mai erau sclavi, dar cu siguranță nu erau egali cu majoritatea albă. În urma prăbușirii pieței din 1929 și a Marii Depresiuni, cu o rată record a șomajului de 25%, America era din nou în pragul unui război civil.
Diviziunea era legată de viitorul său. Ar trebui să se implice în afacerile europene și să susțină încă o dată Marea Britanie sau ar trebui să rămână la distanță?
Atacul de la Pearl Harbor i-a scos din impas și i-a îndepărtat pe fasciști de pe scena internatională. Războiul rece care a urmat, după 1945, a supus și a diminuat și mișcarea socialistă. A fost nevoie de cel de-al Doilea Război Mondial și Războiul Rece, pe o perioadă totală de 50 de ani, împreună cu o mișcare amară și uneori violentă pentru drepturile civile din anii 1960 și 1970, pentru a evita un nou război civil.
Al patrulea, 2021
Dacă intervalul de timp este corect, a patra criză este acum și se învârte în jurul mișcării MAGA (Make America Great Again) a lui Donald Trump și a candidaturii sale la președinție. Ca acum 80 de ani, președintele în exercițiu, atunci Roosevelt, acum Joe Biden, este sub asediu de dreapta și de stânga radicală și încearcă să găsească un echilibru.
Dacă istoria este un ghid, în ultimele trei crize, SUA au avansat cu o victorie dureroasă a partidului progresist. Nu este clar dacă va fi la fel și acum.
Ca și în trecut, există umbre tot mai mari ale conflictelor globale. SUA este implicată în două războaie și jumătate (Ucraina împotriva Rusiei, Israelul împotriva Hamas și patrulare activă împotriva Houthis susținuți de Iran în Yemen). De asemenea, este blocat într-o concurență dură cu China, care are multe puncte de aprindere în jurul granițelor sale.
America este acum mai importantă decât oricând pentru echilibrul mondial și este ușor de văzut cum tensiunile interne s-ar putea transforma într-un război semnificativ.
Trump a făcut comentarii împotriva NATO și în favoarea președintelui rus Vladimir Putin. De asemenea, pare dornic să înfățișeze America ca într-o stare de disperare totală pentru a aduna voturi împotriva lui Biden.
Situația ar putea scăpa de sub control. Este ușor de înțeles că o țară sfâșiată poate găsi din nou unitatea pe un singur element de acord comun – lupta împotriva Chinei. SUA și lumea au nevoie de toată înțelepciunea lor pentru a-și rupe nenorocirea blestemului de 80 de ani.
Acest eseu a apărut pentru prima dată in revista Settimana News și este republicat cu permisiunea necesară.
Articolul original poate fi citit aici:
https://www.settimananews.it/informazione-internazionale/america-ha-bisogno-di-un-esorcismo